15,855 matches
-
de COMUNISM care trecea provocind vibrații și trepidații de scotea, la propriu, morții din morminte și ne făcea să ne credeam, cum zicea Ghe, “mai tari că viața”!). Treaba e în felul următor: tu, vajnicule antirasist ai o problemă cu percepția, ți-am mai spus, vezi enorm, auzi monstruos și gîndești răsturnat. Adică, transformi excepția în regulă, ridici un eveniment izolat la rangul de normă, transformi un personaj în apendicele unei grohăieli defulante, consumate lîngă nevasta, timp de 17 de secunde
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
economie în anul 1974, readuce ca punct de plecare în dezbaterea asupra construirii ordinii economice raționale o temă epistemologica inițiată în Epoca Luminilor de către filosoful scoțian David Hume (1711-1776), si dezbătută apoi extins de Immanuel Kant (1724-1804). Anume faptul că percepția lumii sau „ordinea senzorială” pe care o captează fiecare individ este insuficientă pentru sesizarea realității. Toate culturile națiunilor din Europa Occidentală au trecut în secolul XVIII prin experiență dezbaterii privind felul cum se constituie realitatea pentru om și pentru societate
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
expresiei ‚Local Agenda 21’, adică o ‘Agenda 21 locală’. Se știe că taxonomia unei Agende 21 locale trebuie să fie organizată astfel încât să cuprindă și ‘teme ambientale’, ori subiectele de salvgardare ale teritoriului. Una dintre aceste ‘teme ambientale’ ce reflectă percepția societala despre „calitatea mediului ambient” se cheamă ‘folosirea terenului’. Deci în mod automat, un ‘parc industrial’ care folosește corect, -din punctul de vedere al Ecologiei Industriale-, terenul pe care l-a primit este un ‘parc industrial ecologic’.Punctul nostru de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Popescu, Ion țuculescu, Ion Vlasiu etc. Însă dincolo de numele mari ale artei noastre interbelice, o adevărată revelație o constituie cîțiva pictori remarcabili care, din păcate, nu s-au bucurat pînă acum - și încă nu se bucură nici astăzi - de o percepție la nivelul valorii lor artistice. În această situație sînt Petre Iorgulescu-Yor, Max W. Arnold, Ion Teodorescu Sion, Elena Popea, Leon Al. Biju, George Nichita, Constantin Artachino, Kimon Loghi, Tache Soroceanu și încă mulți alții. În ceea ce privește pictura lui Kimon Loghi, de
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
înainte implicat în creația și în cenaclurile de literatură (de la cele S.F. și până la "Junimea" lui Ovid. S. Crohmălniceanu) - totuși, uitându-ne în urmă la acea perioadă, ea pare a fi, în cazul Dvs., una de underground. E corectă această percepție? Ce a însemnat Revoluția din 89 pentru Dvs., ca om și ca scriitor? Ce s-a câștigat și ce s-a pierdut, o dată cu ea? CRISTIAN TUDOR POPESCU: Cred că termenul cel mai potrivit ar fi underskies. Erau vaste cerurile acelor
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
din cartea Ancăi Manolescu, de curînd apărută la Editura Paideia, e unul spiritual, iar studiul - pornit dintr-o teză de doctorat coordonată de Andrei Pleșu - unul savant, academic, însă seducător prin felul în care își desfășoară subiectul. Autoarea vorbește despre percepția și simbolistica spațiului în lumea creștinismului ortodox. Monahismul pustiei și o întreagă tradiție a întoarcerii către propria interioritate, a intrării în sine pe drumul desfășurat de calea contemplației, sînt atent privite într-un discurs care se lasă cu greu încadrat
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
se întinde o listă impresionantă de se Această panoramă vastă a unui timp în mișcare și a unei istorii în plină convulsie, construită din perspectiva strictă a receptării operei Margaretei Sterian, deși consemnează nenumărate unghiuri de privire și modificări de percepție, nu are, totuși, nimic din dramatismul și din discontinuitățile evenimentelor cuprinse între deceniul patru și anul 2000. Iar această continuitate adîncă înlăuntrul atîtor discontinuități exterioare nu se datorează vreunei manipulări, ci unei ordini infailibile: aceea pe care o creație artistică
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
joc coerent și inteligent articulat. Nae Girimea, jucat de Daniel Vulcu, are o intrare suculentă, care sporește pentru câteva momente voltajul montării, dar care nu-și află dezvoltări ulterioare autentice și cu adevărat creatoare. Richard Balint vede în catindatul la percepție prototipul farsei universale, îi asigură personajului său mobilitate, îl face să alunece ca pe gheață, dar nu-l aprofundează. Mița Baston e, în interpretarea Elvirei Platon Rîmbu, o isterică defulată, supraponderală, acutele verbale, gesturile violente și alergatul pe scenă fiind
D'ale carnavalului by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14754_a_16079]
-
cum un uger/ nemuls;" sau: "Vântul: o vânătaie/ pe obrazul văzduhului." Este o poezie nominală, prin excelență, în care accentul cade pe revelarea legăturilor intime, imperceptibile, dintre lucruri. Așa cum o sugerează și titlul volumului, fundamentală pentru viziunea poetului este o percepție dihotomică asupra universului, "mântuită" prin revelarea consubstanțialității cosmicului cu miniaturalul. Idiosincratica înlocuire a adverbului de comparație "ca" prin "cum" devine marca formală a acestei viziuni neo-simboliste exprimate prin analogii sinestetice: "...argintăria transpiră cum pielea unei fecioare/ pântecul corăbiilor crapă cum
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
poezii pare a se revendica de la constatarea călinesciană potrivit căreia amestecul de regnuri este în sine poetic. Alăturarea nestingherită a unor cuvinte din registre semantice disjuncte dizolvă limitele conceptuale convenționale, scurtcircuitând inerțiile limbii. Versurile domnului Grigurcu se rup de discursivitatea percepției cotidiene, conturând crâmpeie de viziune, intermitente intuiții poetice, din care se încheagă o lume proteică, aflată sub amenințarea vidului: "O blană strălucitoare dar/ înăuntru nici o vietate/ o lumină orbitoare/ dar înăuntru pustiu/ o lamă din care se scurge/ sângele cald
Metafora revelatorie by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14790_a_16115]
-
înregistrînd - parcă pentru a drege lucrurile și a justifica includerea textului cu pricina în antologie - un gest sau o atitudine ale acestuia. La urma urmelor, chiar și în situațiile în care C.J.C. ocupă toată pagina, cel mai pregnant lucru este percepția lui Umbral despre Cela, nu cercetarea obiectivă a faptului biografic, ci capriciile și umorile cercetătorului. Astfel este văzut creatorul Stupului, de pildă, lîngă patul de moarte al unui prieten poet: "Iată-i pe cei doi vechi prieteni, în fața mea, fără
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
noastre? Condiția muzicianului performer? Al.T. Nu mai e ca pe vremuri, ca în secolul XVIII sau XIX, când te suiai în caleașcă, când călătoreai zece zile până la următorul loc al concertului. D.Av. Circuli mult pe diferite continente. Care este percepția publicului, ce cere acesta, ce cer impresarii în Orientul îndepărtat, în Japonia, în Coreea, față de Europa, față de continentul nord-american sau față de America de Sud, la Paris față de București, spre exemplu? Al.T. Am cântat mult în Filipine. Este o experiență exotică, sălile
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
lectură determină și el lectura. Î.: Spuneați odată că aveți senzația că fiecare carte pare a fi prima sau ultima frază a unei cărți imense din care, într-un sens, fac parte toate cărțile. În ce mod, ca cititor, aveți percepția că toate cărțile au ecou între ele? R.: E o idee destul de veche. A fost exprimată în Anglia de Shelley, în Franța de Paul Valéry. Este ideea că toată literatura face parte dintr-o operă unică. În calitatea noastră de
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
31/2002 al României literare un editorial care ar putea fi un foarte bun punct de pornire pentru o evaluare a literaturii de dinainte de '89 dar și o focalizare consistentă a trecutului imediat, rămas, poate paradoxal, ignorat, deși condiționează semnificativ percepțiile de azi. în textul cu pricina este o echilibrată explicație a unei atitudini editoriale, mai ales pentru noua față a revistei. Se simt deja schimbările de generație și, așa cum însuși Nicolae Manolescu recunoaște, e firesc ca acum să apară un
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
este o echilibrată explicație a unei atitudini editoriale, mai ales pentru noua față a revistei. Se simt deja schimbările de generație și, așa cum însuși Nicolae Manolescu recunoaște, e firesc ca acum să apară un alt tip de judecată și de percepție față de ceea ce a fost. Fiecare copil își judecă părintele, adesea în necunoștință de cauză, numai că din confruntările aparent ireductibile dintre cele două părți apar, pentru cine știe să vadă, ca la o radiografie, punctele vulnerabile, nebănuite poate. Nicolae Manolescu
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
libertate, de la 28 ianuarie 1990, zile și zile de-a rândul, chiar până azi în anumite aspecte. Scriitorii trăiesc poate încă în iluzia luptei lor cu formele 'răului', dar numai dacă privim rezultatele și imaginea este foarte tristă. Care este percepția românilor despre proprietate? Cum este posibil ca generații de români să fie educați apelând la clasicele referințe literare ale legăturii cu pâmântul propriu și să asistăm la penibile tergiversări și manifestări de dezinteres generalizat față de reglementarea proprietății? înseamnă că sistemul
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
referințe literare ale legăturii cu pâmântul propriu și să asistăm la penibile tergiversări și manifestări de dezinteres generalizat față de reglementarea proprietății? înseamnă că sistemul comunist a fost mai tare și scriitorii nu au găsit căile de a păstra în conștiințe percepția acestui simț esențial încât și azi există pervertirea dreptului la proprietate nu doar la o anumită putere politică, dar și la simpli indivizi. Nicolae Manolescu vorbește de "o disidență artistică al cărei rol în dizolvarea comunismului nu merită a fi
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
și numai graba poate justifica desconsiderarea ei. Eu cred că Ana Blandiana a rostit un memorabil vers "suntem un popor vegetal" și fie și numai pentru asta și ar merita să fie respectată literar dar și moral. Pentru dificultățile de percepție de care vorbea Nicolae Manolescu cred că tot scriitorii 'vechi' se fac vinovați. Pentru că după 1989 nu au oferit imaginea reală a lucrurilor. Au irosit șansa libertății de expresie. Și din păcate au afectat astfel și tinerii care deși au
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
moral în care artistul se naște și se formează, și, finalmente, ale unei persoane determinate, în permanență pregătită să-și uite identitatea civilă pentru a se muta cu totul în realitatea și în ficțiunea creației. în nici un alt domeniu artistic percepția tactilă, materială, a creativității, înțelegerea lumii artei ca univers determinat și posibilitatea efectivă a refugiului nu sunt mai reale și mai preganante decît în cazul artelor plastice și, în particular, în acela al atelierului de pictură, prin natura lui mai
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
de artificii literare este deci pus în mișcare, și dacă "rama" e mai degrabă stîngaci construită, din fericire Ghe își intră rapid în drepturi și este lansată o serie de povestiri bizare și de amin-tiri caracterizate de o asemenea bizară percepție a realității. Strigoii, diavolii și demonii "de interior" (personajele au, mai toate, cîte o suceală) apar la tot pasul și contorsionează limitele realității, faptele istorisite conțin o doză de imprevizibil și de șoc suficientă pentru a menține viu interesul cititorului
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
neștiind despre ce e vorba, ți-ai da seama, după minute în șir de încordare că porumbeii nu se mișcă pe pervaze, copiii sunt încremeniți și nici femeia melancolică nu pare să schițeze vre-un gest... Un Pompei suigeneris al percepției vizuale, imaginat. În Paris, lângă centrul cultural Georges Pompidou, politicianul atât de legat de artă, ca și Mitterand, mai înspre noi, această clădire înșelătoare a ochiului ascunzând, de fapt, o centrală electrică urâtă a cartierului, simbolizează spiritul francez rafinat evitând
Reflexe pariziene (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14877_a_16202]
-
Babeți și Cornel Ungureanu, Editura Polirom, Iași, 1997), care a readus în actualitate, într-o manieră mai mult decît spectaculoasă, problematica Europei Centrale. Textul lui Kundera a avut un impact uriaș și se poate spune că el a sădit germenii percepției occidentale de după 1989 asupra țărilor din această parte a continentului. Rațiunile politice ale textului lui Kundera (altminteri superb articulat din punct de vedere literar) sînt evidente și ele exclud din demonstrație o serie de popoare aparținînd , de facto, acestui spațiu
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
că toate sînt halucinații, nici nu mă sinchisesc de asemenea păreri. Cînd halucinația noastră se întîmplă să coincidă cu halucinațiile celorlalți și ni se pare folositoare pentru a ne călăuzi prin viață, spunem că avem de-a face cu o percepție autentică. Prin perindarea atîtor veacuri s-a făcut o selecție între halucinații, fiind eliminate cele inutile sau dăunătoare și cele care nu s-au generalizat și n-au dovedit că sînt potrivite pentru toată lumea, dar numai Dumnezeu știe dacă nu
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
colecției franceze "Pléiade" a Editurii Gallimard. Rigoarea concepției, precizia aplicării sale în practică, țin de înțelesul complex dat de editori muncii lor, căreia nu-i lipsește nici conștiința că de ea depinde veridicitatea întregului univers scriitoricesc pus în mișcare, nici percepția că o ediție critică este o școală, o convenție, un stil. Trei surprize de interpretare am descoperit în studiul-prefață semnat de Eugen Simion, plin de sugestii de direcție în critica literară, în special, și în cercetarea umanistă, în general. Astfel
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
valorii dintr-un interval prestabilit. La americani se întîmplă de șaptezeci și patru de ediții premiile Oscar! În fine, am privit Gala în condiții mai speciale. Din toate punctele de vedere. Nu cred ca această atmosferă să-mi fi deformat percepția. Nici entuziasmul (bine temperat) al unor telespectatori de ocazie, care știau cîte ceva despre premiile Galei Uniter și care mi-au ținut companie pînă la miezul nopții încîntați peste poate că le pot furniza detalii și că imprim suspans teribil
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]