1,178 matches
-
i-am spus domnului Okeda că, în contemplarea ploii de frunze, fundamentală nu era atât perceperea fiecărei frunze, cât distanța dintre ele, aerul gol ce le separă. Credeam că am înțeles că absența senzațiilor pe o mare porțiune a câmpului perceptiv e condiția necesară ca sensibilitatea să se concentreze și temporal, așa cum în muzică tăcerea din fundal e necesară, ca din ea să se desprindă notele. Domnul Okeda a spus că în senzațiile tactile asta era fără îndoială adevărat: am rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de alți gunoieri, un strigăt material care-și putea schimba forma, destinația, putea și hotăra nașterea și moartea. Urletul se hrănea, îngurgitându-se pe sine, se procesa interior și, după ce se expulzau toxinele în excremente de strigăt, rămânea urletul sănătos procreativ, perceptiv, propulsiv, impulsiv. De altfel, era impulsul-trambulină al acestui perpetuum mobile, care era strigătul, urletul ambiguu, onomatopeea voluminoasă, sufixul voluptuos, silaba născătoare de silabe, sincopele, contrapunctele, alte urlete în andante, allegro sau staccato, urlete cu personalitate de legătură precum diezul într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
soteriologii vicariante și orbiculare, George Vulturescu are tăria de a face din vocabulă un monstru cu două chipuri, într-o durată lăuntrică a rostirii narante, dialogale și reflexive, știe să-și înzestreze definițiile lirice suculente, figurările imaginative și arsenalul acribiei perceptive cu armătură alegorico-parabolică ce merită a fi menționată, apelează fără intermitențe contraproductive la fulgurațiile expresivității și valențele de precisă circumscriere a anticalofiliei limitate, iar asintaxismul său postmodern se relevă, din capul locului, ca teribil(ist)ă aglutinare de imagini expresionist-simpatetice
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
meu, destituirea fizionomiei feminine mature de către cea infantilă ține de istoria personală, de inevitabila confruntare con comitentă a realului și a imaginarului În proximitatea iradiantă a aceleiași femei. Dacă vederea mi-ar fi dispărut la treizeci de ani, această hibridare perceptivă nu s-ar mai fi produs. S-ar fi ivit atunci o interiorizare vizuală a feminității la un alt nivel de subiectivitate. Pretind Însă că pot să devin și agentul unei percepții obiec tive. Mă simt În stare, adică, să
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a parentalității adoptive este perceput ca fiind similar modului de manifestare a parentalității biologice. Limita impusă de eșantionul mic, de intenționalitate trebuie considerată și în acest caz. Din punct de vedere al practicii considerăm că, pentru reducerea ambivalenței atitudinale și perceptive care răzbate din aceste rezultate, promovarea în mass-media a reușitelor în adopție și deschiderea mai multor oportunități de cunoaștere de către publicul larg a familiilor adoptatoare, ar putea produce o schimbare pozitivă. Anexa I. Construcția variabilelor Dimensiuni Variabile Construcție Cronbach Alpha
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
baston din bambus - nu pot reedita călătoria lui Tudor Arghezi prin Bucureștii de dinaintea celui de al doilea război mondial, Bucureștii cu prelungirile sale spre Cernica. Prin Bucureștii interbelici însă am circulat, în lung și în lat, în perioada când discursul perceptiv era încă la prima imprimare, reținând amănunte care nu se șterg restul vieții, nu rareori în locul unor date mult mai necesare în prezența cotidiană. Citind elegantul studiu al doamnei Graziella Doicescu, franc intitulat Captivantul București interbelic (Editura "Vremea", Buc., 2008
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
și de faptul că jocul actorilor nu este edificat pe un studiu atent al senzațiilor, stărilor pe care orbirea le creează, astfel că uneori ai impresia de teatralism al gesturilor lor, exagerate aproape coregrafic pentru a sublinia o stare. Câmpul perceptiv al unui orb se modifică, celelalte simțuri devin mai ascuțite pentru a reduce handicapul, este o chestiune nu de voință, ci de adaptare. Nu sesizezi în film această transformare, redusă doar la gestica clasică a bâjbâitului cu mâinile întinse și
Orbitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7324_a_8649]
-
a unei vieți care se învârte în sensul opus acelor de ceasornic. Experiența unică a timpului este aici pusă din nou în discuție, cu o altă relativizare decât cea proustiană, a memoriei afective ce reconstruiește randomizant un trecut filtrat, iluminat perceptiv. Experiența este cea care dă măsura timpului lui Benjamin Button, - tatăl posedă o fabrică de nasturi - dar ea nu mai este asociată vârstei. În mod obișnuit, asociezi maturității și mai ales senectuții experiența (de viață), și pentru cea din urmă
Bătrânețea și tinerețea lui Benjamin Button by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7651_a_8976]
-
screeningul unor boli precum demența, cancerul sau bolile infecțioase emergente (cu virusuri, bacterii și fungi); ... 5. tehnologii pentru o viață autonomă - includ tehnologii inteligente pentru o îmbătrânire activă și sănătoasă și o viață autonomă a persoanelor cu dizabilități/deficiențe (fizice, cognitive, perceptive), boli sau traume, în toate aspectele relevante - viața domestică, interacțiuni sociale, mobilitate, timp liber. Tehnologiile includ dispozitive, senzori (și wearables) pentru monitorizarea activității, a parametrilor fiziologici sau ambientului, roboți (de companie, colaborativi, exoskeleton), algoritmi de inteligență artificială; ... 6. eHealth - acoperă
NORME METODOLOGICE din 1 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265557]
-
screeningul unor boli precum demența, cancerul sau bolile infecțioase emergente (cu virusuri, bacterii și fungi); ... 5. tehnologii pentru o viață autonomă - includ tehnologii inteligente pentru o îmbătrânire activă și sănătoasă și o viață autonomă a persoanelor cu dizabilități/deficiențe (fizice, cognitive, perceptive), boli sau traume, în toate aspectele relevante - viața domestică, interacțiuni sociale, mobilitate, timp liber. Tehnologiile includ dispozitive, senzori (și wearables) pentru monitorizarea activității, a parametrilor fiziologici sau ambientului, roboți (de companie, colaborativi, exoskeleton), algoritmi de inteligență artificială; ... 6. eHealth - acoperă
NORME METODOLOGICE din 1 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265556]
-
a ceea ce Gilbert Durand va numi „imaginație simbolică”, chiar simbol (1964). Durand distinge două moduri ale spiritului de a-si reprezenta lumea: unul direct și altul indirect. În modul direct, un lucru se înfățișează spiritului, în funcție de determinantele sale senzoriale și perceptive, în cel direct, lucrul nu se poate înfățișa „în carne și oase” sensibilității noastre. Într-un astfel de caz, obiectul e absent și suplinit printr-un act de reprezentare prin intermediul unei imagini. Blaga însuși vorbește despre „criză obiectului” în actul
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
căruia îi lipseau "standardele internaționale" ce-au făcut din opera lor repere ușor de identificat și asimilat. Prin standard, ar trebui să înțelegem "credința, convingerea că talentul propriu nu trebuie să se rezume la descrierea lucrurilor în privința cărora mintea lui perceptivă îl asigură că sunt americane." În această ecuație, libertatea nu joacă nici un rol. Scriitorul trebuie, conform teoriilor dezbătute de Eva Wiseman, Julius, Mark Frost "să-și dea frâu liber, să uite toate acele fetișuri despre cultură și educație pe care
Primul Faulkner (IX) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6685_a_8010]
-
instructive sub unghiul filozofiei limbii, dar nu atît prin detalii, cît prin sugestiile deschise de observațiile profesorului din Bologna. Și cum temele sînt de o diversitate sufocantă - definiție și demonstrație, clasificare și metaforă, dicționar și enciclopedie, concepte empirice și judecăți perceptive, denotație și conotație, semnificant și semnificat, referent și referință, enumerarea fiind prea aridă spre a mai continua - mă voi opri asupra a două din aceste sugestii. Prima ține de autarhia cerută de orice limbă. Limba este un univers de sine
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
precum orice experiență veritabilă a ființei noastre, este tocmai apropierea ezitantă, bîjbîită și asimptotică, de miezul cel mai profund al creierului nostru? Această „sfântă a sfintelor” iradiantă și indicibilă din centrul minții noastre, unde se concentrează totalitatea arborescențelor neuronale, deci perceptive și intelective, unde se sublimează toate pragurile de senzitivitate existente și toate nivelurile de înțelegere precedente, unde se cuibărește, încă înfășurat în sine însuși, întregul potențial al gîndirii noastre totale - o gîndire dezlimitată, orbitoare, aptă să ne conecteze cu iuțimea
Scrisoare deschisă Domnului Gérard Pfister, Editions Arfuyen, Paris by Magda Cârneci () [Corola-journal/Journalistic/4604_a_5929]
-
a avertiza, didactica lor mozaicată apelând cel mai adesea la umor și/sau ludic. Caragiale știa despre ce e vorba. Ioan Groșan este un specialist al rețetei. Parțial, Horia Gârbea, cu condiment fantasque. Ei sunt, pe urmele lui Budai-Deleanu, și perceptivi. Adică, au „priceput” spectacolul lumii, ca niște înțălepți, și dau mai departe povestea în formule mai ușor de înghițit. Și așa mai departe. Schița de mai sus, deși numără peste o duzină de feluri, e departe de a acoperi diversitatea
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
ușoare unde ale retoricii proprii și lui Virgil Mazilescu. Mă refer în primul rând la atitudinea heterodoxă a ambilor poeți în raport cu o anume linearitate imagistică. Lectura celor mai bune poeme ale lui Ion Mureșan presupune o divizare extremă a facultății perceptive, poetul făcând totuși destule concesii „tradiționalei” coerențe ce susține îndeobște un poem. O devoțiune ce nu-și găsește mijloacele propriei expresii, se-nțelege că poate avea consecințe precum: asumarea lumii cu conștiința arbitrarietății faptului, o descătușare imagistică vecină cu excesul
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
o definiție destul de amplă, de întortocheată, pentru care imaginea cuiva, din scena publică, ar înseamna „o reprezentare concretă, sensibilă (ca reproducere sau copie) a unui obiect (model, referent), fie el material sau ideal, prezent sau absent din punct de vedere perceptiv, și care întreține o astfel de legătură cu referentul său, încât poate fi reprezentantul acestuia și ne permite, așadar, să-l recunoaștem sau să-l înțelegem”5 Cu alte cuvinte, imagine există numai dacă această realitate, ideală sau materială, se
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
subiectul narator), jocul dintre timpul actului narativ și timpul duratei „reale”, suprapunerea de amintiri cu vagi implicații de cronologie, trecerea, de o mare subtilitate, de la narațiunea obiectivă la relatarea onirică, halucinatorie sau paroxistică, desemnarea unui narator de o fantastică acuitate perceptivă, toate acestea imprimă povestirilor Hertei Müller, un registru de tulburătoare ambiguitate. Istoriile constituie un material excelent pentru o analiză în spirit naratologic. Conținut și formă, ce se spune și cum se spune, se sudează perfect.” Criticul, de obicei reținut în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3752_a_5077]
-
Dragomir) îl aduc la exasperare, de asemenea săltarea lui Vadim Tudor în șaua opțiunilor de vot ale electoratului Sunt elemente ce indică deriva națională, transformarea poporului într-o populație, injectarea lui cu substanțe ce-i reduc discernământul și chiar capacitățile perceptive. Nu mă surprind prea mult, în acest volum cu atâtea pagini electrice, textele ce radiografiază și penalizează ,tarantela politică", prostituția (trans)ideologică și ,casta prădalnică" aflată la Putere, indiferent de regim. Că Adrian Năstase e un om ,bidimensional", iar Traian
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
profetic, îngeresc, revelație, dar spiritual, miracol. Filozofii și oamenii de știință în general se încred prea mult în judecățile lor logice, raționale, de valoare. Mulți credincioși cu propensitate mai sensibilă și mistica se încred poate prea mult în capacitatea lor perceptiva, în veracitatea realității dobândită prin simțuri. Este necesar poate să existe o balanța între funcțiile psihologice ale percepției, ale reprezentării și ale judecății de valoare. Cel mai înțelepte rămân totuși învățăturile Sfanțului Pavel despre darul limbilor și al prorociei. Cuvintele
LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL Editura Babel SI GLOSSOLALIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385281_a_386610]
-
toate acestea fac din lirica lui Cornel Boteanu, un act creator sinergic-inovativ, dar discret în egală măsură, în literatura română a prezentului. Microdioramele ce fac legătura între real și imaginar, palpabil și transcendent, liniaritate și spectralitate, se succed în alternanțe perceptive ce facilitează reconstruirea mesajului per ansamblu. Dacă în aparițiile editoriale anterioare ale lui Cornel Boteanu predomina atmosfera calmă a introversiunii-reflexive, a meditației, arhitectura poetică realizându-se ca într-un veritabil joc de suprafețe orizontale, în prezentul volum (mai ales în
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
legionari sugerează imediat acțiune combativă, spirit atacant și, pe deasupra, așa cum știm, e un termen cu tradiții solide, Sper ca oamenii care se află pe șosea să poată auzi mesajul, Dragul meu, se pare că trezitul prea devreme vă obnubilează capacitățile perceptive, eu aș paria pe funcția mea de prim-ministru că în acest moment toate radiourile din mașini sunt deschise, ceea ce interesează este ca vestea despre comunicatul către țară să fie anunțată imediat și repetată din minut în minut, Mă tem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
egal sub firul cu plulb.,, Din volumul Literatura română contemprană, prelungiri. Editură Cartea de Știință, Cluj Napoca 2010 Grupaj cuprinzând 25 de poete contemporane printre care Ana Blandiana, Constantă Buzea, Elenă Malancioiu etc.) ,,O scriitoare foarte sigură pe condei, cu antene perceptive deschise nu numai spre lumea din jur, ci și spre straturile de adâncime ale conștiinței și spre conexiunile naturiste și cosmice ale ființei, scriitoare oscilanta la începuturi între poezie și proza, dar performanță în ambele modalități scripturale; poeta cu rezoluția
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
mirat peste poate este preferința auctorială pentru un unic sortiment de pești dătător de halucinații, de coșmar: Păstrăvul. Să recurgem la acest ultim exemplu de „ potriveală”, într-un mod primitiv, deloc sofisticat. La Ștefania Oproescu personajul delirant e sub asediul perceptiv al drogurilor, iar povestirea „ Linia din care picură întuneric” are în final un enunț sibilinic referitor la „anul păstrăvului”. La Anca Goja, povestirea Păstrăvul evocă așa, ca într-o doară tot un coșmar, o halucinație care mușcă din conștiința confuză
ZĂPADA NEAGRĂ-POTRIVELI ŞI COINCIDENŢE AUCTORIALE, ARTICOL DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365270_a_366599]
-
poate revela doar minții-energie, ci numai minții-esență, ale cărei puteri rațional-cognitive sunt reunite în matca originară, în centrul ființial - inima -, unde sunt concentrate toate facultățile minții, nu numai cele intelectuale. Dar, să definim mai bine această intuiție! Ea este facultatea perceptivă a minții, ce constă în "gustarea precisă a realităților distincte din lumea nevăzută" (Diadoh al Foticeii). E, așadar, o "simțire a minții" [8] (un adevărat laitmotiv la Diadoh), prin care aceasta sesizează misterul personal al lui Dumnezeu, intuind acel "dincolo
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]