340 matches
-
tamaldey/paper/medial.pdf 4. ^ "F-35 Distributed Aperture System EO DAS." Youtube.com. Retrieved: 07 October 2010. 5. ^ http://www.google.com/patents?q=3050870 6. ^ Tom Caudell 7. ^ a b L. B. Rosenberg. The Use of Virtual Fixtures Aș Perceptual Overlays to Enhance Operator Performance în Remote Environments. Technical Report AL-TR-0089, USAF Armstrong Laboratory, Wright-Patterson AFB OH, 1992. 8. ^ a b L. B. Rosenberg, "The Use of Virtual Fixtures to Enhance Operator Performance în Telepresence Environments" SPIE Telemanipulator Technology, 1993
Realitate augmentată () [Corola-website/Science/325495_a_326824]
-
somatovisceral, susceptibil de a scădea nivelul personalității: toxici,traumatici, dismetabolici, involutivi.. Structura conștiinței. Nivele: Se pot distinge 4 nivele: 1.conștiința elementară, care asigură : nivelul de veghe, vigilenta, prezența temporo-spatiala. Structura conștiinței -Nivele: 2.conștiința operational-logica, prin care procesele intelectuale, perceptuale și de gandire au coerentă și reflectă obiectiv realitatea. 3.conștiința axiologica, de opțiune a valorilor după criteriile sociale curente. 4.conștiința etică, prin care subiectul este în stare să discearnă binele și răul pe care faptele sale le pot
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
mod obișnuit), în funcție de un model mintal moșteniri comune și a unui scop viitor al umanitații se separă dobândit și/sau în funcție de mediu (numit uneori gestaltism, ea însăși de sensul cel mai profund și mai sincer al un fel de relativism perceptual). ,,înțelegerii”, care este esențial orientată spre îndeplinirea 6. Mintea percepe mereu și numai ,,fenomene”, acestea scopurilor universale. însemnând “orice reprezentări care îi apar conștiinței”. Înțelegerea faptului de a fi obiectiv sau subiectiv stă la Fenomenele sunt recunoscute ca fiind mai
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_48]
-
obiectul lor singular de activitate, însă le lipsește cultura în care ar putea să se exprime dincolo de vocabularul birocratic nord-american. Transautonomismul Nicio transformare nu e ușoară și după orice experiență de colonizare e nevoie de o muncă intensă de alfabetizare perceptuală, iar europenii confundă adesea înțelegerea discursivă a lucrurilor cu înțelegerea perceptuală sau experiențială. Adevărul e că sensibilitatea modernă are nevoie de timp pentru a vedea dincolo de disciplinele moderne și spațiile tranziționale normalizate. E nevoie de timp și companie pentru a
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
ar putea să se exprime dincolo de vocabularul birocratic nord-american. Transautonomismul Nicio transformare nu e ușoară și după orice experiență de colonizare e nevoie de o muncă intensă de alfabetizare perceptuală, iar europenii confundă adesea înțelegerea discursivă a lucrurilor cu înțelegerea perceptuală sau experiențială. Adevărul e că sensibilitatea modernă are nevoie de timp pentru a vedea dincolo de disciplinele moderne și spațiile tranziționale normalizate. E nevoie de timp și companie pentru a vedea cu inima și mintea totodată, pentru a te putea situa
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
optic, rezultat din tonurile pure, fără marcarea liniilor de contact dintre diferitele zone cromatice. Contrar evidenței, Albers nu se considera un reprezentant al curentului „op‑art“ (care îi datorează, totuși, impulsuri și sugestii esențiale), preferând, pentru creația sa, denumirea de „Perceptual Painting“ (pictură perceptuală). Alte lucrări importante: seria Chei de sol, Variații pe o temă dată, Chioșcuri.
Josef Albers () [Corola-website/Science/334155_a_335484]
-
tonurile pure, fără marcarea liniilor de contact dintre diferitele zone cromatice. Contrar evidenței, Albers nu se considera un reprezentant al curentului „op‑art“ (care îi datorează, totuși, impulsuri și sugestii esențiale), preferând, pentru creația sa, denumirea de „Perceptual Painting“ (pictură perceptuală). Alte lucrări importante: seria Chei de sol, Variații pe o temă dată, Chioșcuri.
Josef Albers () [Corola-website/Science/334155_a_335484]
-
detaliere structurală și dinamică, stabilitate și independență de subiect. Imaginea mentală este de regulă mult mai estompată, mai imprecisă, atât ca distribuție de nuanțe cromatice cât și ca precizie a conturului frontierelor obiectelor sau ca mișcare. Există oameni cu dotări perceptuale și intelectiv interpretante adecvate care au posibilitatea să construiască imagini mentale foarte vii și precise, anume pictorii. Unii pictori au o asemenea capacitate de rememorare video încât pot picta un portret sau peisaj, numai folosind imaginea mentală a acestora. Același
Imagine mentală () [Corola-website/Science/308096_a_309425]
-
posibilitatea să construiască imagini mentale foarte vii și precise, anume pictorii. Unii pictori au o asemenea capacitate de rememorare video încât pot picta un portret sau peisaj, numai folosind imaginea mentală a acestora. Același lucru e valabil cu privire la toate canalele perceptuale și formarea impresiilor despre realitate. Fiecare simț ne oferă o informație fenomenală specifică, iar mintea o poate procesa, memora și rememora cu o anume detaliere și stabilitate structurală, fie ca imagine, sunet, gust, miros sau senzație tactilă. Probabil oamenii cu
Imagine mentală () [Corola-website/Science/308096_a_309425]
-
alături de alți doi colegi, Wolfgang Köhler și Kurt Koffka; cei trei care vor forma nucleul școlii G. în următoarele decenii. Primele cercetări vizau aria percepției, în mod particular a organizării percepției vizuale, clarificată cu ajutorul unui fenomen al iluziei. O iluzie perceptuală, care a furnizat un mare ajutor teoriei gestaltismului, a fost așa numitul fenomen phi, o iluzie a mișcării aparente, botezat astfel după ce a fost descris în 1912 de Wertheimer. Fenomenul phi este o iluzie vizuală în care obiecte statice înfățișate
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
par că se mișcă prin transcenderea pragului la care fiecare poate fi perceput separat( același fenomen care stă la baza iluziei ce a produs filmele artistice). Efectul fenomenului phi era aparent inexplicabil pornind de la presupoziția mai veche că senzațiile experienței perceptuale sînt într-un raport de unu la unu cu stimuli fizici. Mișcarea percepută e o experiență în emergență, ce nu e prezentă în stimuli luați separat ci depinde chiar de caracteristicile relaționale ale acestora. Sistemul nervos al observatorului și percepția
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
experiență în emergență, ce nu e prezentă în stimuli luați separat ci depinde chiar de caracteristicile relaționale ale acestora. Sistemul nervos al observatorului și percepția acestuia nu înregistrează semnalele fizice unul după altul. Mai curînd, organizarea neuronală, ca și experiența perceptuală prind viață imediat ca un cîmp integral, dar care conține totuși părți diferențiate. În studiile mai tîrzii acest principiu a fost formulat sub denumirea de legea Prägnanz: Deși s-a intenționat ca teoria gestaltismului să aibă aplicabilitate generală, datele ei
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
denumirea de legea Prägnanz: Deși s-a intenționat ca teoria gestaltismului să aibă aplicabilitate generală, datele ei au fost deduse exclusiv din observații efectuate asupra percepției. În mod convențional, ne referim la ele sub denumirea de principii gestaltiste ale organizării perceptuale. Tema cea mai importantă a acestei teorii este că stimularea este percepută în termeni organizați sau configuraționali. Patternul precede elementele sale componente și structura are proprietăți ce nu sînt moștenite de la acestea. Cineva care nu poate percepe puncte, poate în
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
ușor o linie punctată. Această noțiune a fost capturată într-o frază folosită adesea pentru a caracteriza gestaltismul: „Întregul este mai mare decît suma părților”. Principiul cel mai general, cel cunoscut sub numele de Prägnanz, statuează faptul că o configurație perceptuală particulară obținută dintr-o mulțime foarte mare de configurații potențiale, va fi bună dacă toate condițiile vor fi bune. Din nefericire, legea nu definește o configurație “bună” sau rea, deși cîteva trăsături ale unei configurații bune sînt menționate, între acestea
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
de Kurt Lewin, și esteticii sau chiar a comportamentului economic. Wertheimer a demonstrat faptul că G. poate fi folosit pentru a clarifica anumite concepte din etică, din domeniul comportamentului politic sau a naturii adevărului. Tradiția gestaltismului a continuat prin intermediul investigațiilor perceptuale efectuate în SUA de cercetători ca Rudolf Arnheim și Hans Wallach. În estetică și teoria literară gestaltismul a avut un impact deosebit în secolul al XX-lea. Influența gestaltismului e vizibilă în tratatul de estetică vizuală cum ar fi "Arta
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
unitatea psihicului, fiecare contribuie cu ceva la construcția și acțiunile subiectului. Percepția este canalul informațional prin care psihicul primește mesaje purtătoare de modalitate. Reprezentarea este procesul psihic spontan, incontrolabil intențional, prin care este extrasa forma realității, adică fenomenalitatea, din mesajul perceptual. Intelectivitatea este ansamblul de proceduri mentale, construite lingvistic, prin care alcătuirea reprezentării este precis discriminată structural și interctic, semnificată lingvistic și asamblată cauzal. Afectivitatea este acea capabilitate subtilă a personalității de a atribui valori realității și persoanei și a trăi
Psihic () [Corola-website/Science/309600_a_310929]
-
funcțional în diferite feluri prin diferiți factori cooperanți sau agresanți, reali sau sociali. Științele psihologiei și psihiatriei se ocupă de procesele psihice, de mecanismele mentale obscure care pot personaliza, afectiviza și socializa, dar uneori și depersonaliza, sau rupe echilibrul unitar perceptual, intelectiv și afectiv, al personalității. Psihologia cercetează funcțiile psihice, încearcă să le explice proveniența, mecanismele generative, acțiunile specifice și consecințele. Psihiatria investighează diversitatea disfuncțiilor psihicului, analizează acele perturbări comportamentale de diferite feluri care degradează în diferite proporții și la diferite
Psihic () [Corola-website/Science/309600_a_310929]
-
oamenii suferind de anorexia nervoasă tind să supraestimeze dimensiunile sau grăsimea corpului lor. Un recent articol de revistă asupra cercetării în acest domeniu sugerează ca aceasta nu este de fapt o problemă de percepție, ci o problemă a evaluării informației perceptuale de către persoana afectată. Studii recente sugerează că persoane cu anorexie nervoasă au o carență într-un anumit tip de bias de încredere excesivă în sine care face ca majoritatea oamenilor să se considere mai atractivi decât sunt considerați (clasificați - "rating
Anorexie nervoasă () [Corola-website/Science/310469_a_311798]
-
mai multe persoane în mod simultan (...); când persoanele interacționează, fiecare dintre ele controlează un anumit segment din activitatea celeilalte” (Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 155). Când vorbește despre definirea grupului, Steers identifică mai multe arii specifice unei astfel de tentative: perceptuală, structurală, motivațională și interpersonală; în același timp, el îi citează pe Hackman și Morris, care spun: „Există argumente substanțiale printre cercetătorii și observatorii grupurilor mici de lucru că se întâmplă ceva important în interacțiunea de grup, care afectează performanța rezultatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și instrumentelor didactice care utilizează activitatea pe echipe. În această ordine de idei, putem considera drept un temei de răspuns explicația oferită de către Serge Moscovici și Bernard Personnaz când vorbesc de fenomenul conversiunii percepute ca „un proces subtil de modificare perceptuală și cognitivă prin care o persoană renunță la răspunsul ei obișnuit pentru a adopta un alt răspuns, fără ca, în mod necesar, să fie conștientă de schimbare sau obligată să o facă” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 249). Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
intelectuali, aptitudinali și „de personalitate”, iar factorii stimulativi externi țin de colectiv (climatul creativ și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale, vizând caracteristici ale gândirii) și <citation author=”unknown”„de personalitate”</citation> (subcategoriile motivaționale, temperamental-caracteriale, afective - anxietate, frustrări, conflicte). Formele creativității în privința formelor creativității, Anca Munteanu (17, pp. 138-174) pleacă în analiza sa de la două criterii de clasificare: aspectul creator
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
intrapersonală fac trimitere la domeniul de activitate al psihologilor și al neuropsihologilor pentru a-și susține punctele de vedere. Se evita însă utilizarea sintagmei "comunicare intrapersonală", atunci când sunt descrise diferitele procese interioare, preferându-se formule consacrate în domeniul psihologiei: secvențe perceptuale, transformări/episoade/procese etc. cognitive, factori motivaționali, conținuturi afective etc., procese care sunt și rămân în zona psihofiziologica, neputând fi transferate, cu tot ansamblul efectelor pe care le produc, zonei de comunicare. "Una este să afirmi despre comportamentul comunicațional că
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
atingerea este intenționala sau pur accidentala influențează atingerea în cadrul culturilor. 2.7. Proxemica Proxemica se referă la percepția și utilizarea spațiului, incluzând teritoriul și spațiul personal. Teritoriul se traduce prin spațiul geografic fizic, iar spațiul personal prin spațiul psihologic sau perceptual gândit uneori că un "balon" de spațiu pe care oamenii îl poartă cu ei în activitățile lor de zi cu zi. Introdus de Eward Hall, în anul 1963, în studiul intitulat Proxemics The Study of Man's Spațial Relationship, termenul
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
baza cărora noi emitem judecați, acordăm semnificații. În comunicarea cotidiană, datorită modului în care funcționează aparatul perceptiv, atenția noastră este concentrată asupra decodificării vorbirii, gestica trecând adesea "neobservată". D.E.Broadbent 114 a ajuns la concluzia că ceea ce primim prin intermediul canalului perceptual, sau ceea ce urmărim, depinde de un numar de trăsături ale stimulilor, în măsura în care ele se referă la anumite caracteristici ale canalului în sine. Acestea sunt limitate la capacitatea noastră de a opera cu informația primită. Când spunem că nu putem urmări
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
capacitatea noastră de a opera cu informația primită. Când spunem că nu putem urmări două lucruri deodată, este numai parțial adevărat: ceea ce nu putem face, de fapt, este să depășim capacitatea sistemului. Dați fiind doi stimuli (verbal și nonverbal), aparatul perceptual acorda preferință celui având o densitate a informației mai ridicată, si o intensitate mai mare: vorbirea pe care o auzim, conținând o densitate mai mare a informației, atenția ne este captata de aceasta, în defavoarea formelor de exprimare nonverbală. Intensitatea germinează
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]