80 matches
-
noiembrie vîntoasă și înnorată și părea că nici nu existase, nici nu putea exista vreodată ceva pe nume baseball. Așa că săptămîna asta nu scoase nimeni o vorbă despre eroul din trecut, Hank Greenberg 1, ceea ce limita considerabil discuția liberă. Iar perdaful pe care tocmai îl primise Ozzie Freedman de la rabinul Binder își arătase ineficiența. Cînd îi veni rîndul lui Ozzie să citească cu glas tare din cartea de ebraică, rabinul îl întrebă nemulțumit de ce nu citește mai repede. Nu vădea nici un
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
Ozzie încercă și chiar vădi mare talent la citit, dar în mijlocul unui paragraf lung se opri brusc și spuse că nu înțelegea nici un cuvînt din ce citea acolo, după care începu iar să citească în ritm de melc. Atunci veni perdaful. Prin urmare, cînd sosi din nou vremea discuțiilor libere, nici unul dintre elevi nu se simțea prea în largul lui. Invitația rabinului primi drept răspuns doar mormăitul bătrînului Blotnik cel firav. - Chiar nimic-nimic nu vreți să discutăm ? întrebă iar rabinul Binder
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
în când, privirilor și cuvintelor pline de reproș ale doamnei Pușpurică. Reflectând cu ajutorul maturității adunate, cât de cât, în cele patru decenii de atunci, îmi dau seama că acele reproșuri dulci-amărui, erau de fapt încurajări subtile, împachetate și etichetate ca perdafuri, dar de fapt pline de dragoste și speranță, din partea unui dascăl dedicat, pe care nu lam apreciat cum se cuvenea la acea vârstă. Spre sfârșitul liceului am început să-mi iau talentul literar TAINA SCRISULUI - UN TESTAMENT LITERAR (după unii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-mi sânger epitaful/ într-un sonet geometru și claustru/ De mine demn, de-al meu stilou ilustru,/ Cât nu s-alege, încă, de noi, praful!// Pe nimenea nu-l judec nici nu-l mustru,/ Dar nici nu-i sufăr nimănui perdaful/ C-am cultivat boema și taraful/ Din zi în zi, ci din lustru-n lustru!” în toamna anului 1988, la câteva luni după ce-mi apăruse volumul Peregrin la Ninive, am mers împreună cu Romul Munteanu și doi colegi de editură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
discrete. Bunăoară, Carmen Mușat, neputînd să-i ierte lui Alex. Ștefănescu îndrăzneala cu care acesta i-a etichetat scrisul drept lipsit de talent, solemn-țeapăn și "dat cu fixativ", îi administrează în numărul din 16-22 martie al Observatorului cultural un veritabil perdaf. Din păcate, e prea multă încrîncenare și prea mult patos distructiv în cuvintele redactorului-șef Carmen Mușat pentru ca verdictele sale să poată fi luate în serios. Cînd ajungem să vorbim de "confuzie a valorilor, de impostură și incompetență", atunci miza
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10773_a_12098]
-
accidentat, căci sceptici sunt destui, și-a continuat proiectul, cu rezultate bune ori chiar excelente (cazul lui Andrei Dósa, care e nici mai mult, nici mai puțin decât o certitudine a literaturii române). În contextul acesta, devin perfect explicabile și perdafurile periodice pe care Mușina le aplică fie criticii literare actuale în ansamblul ei (căci, pierzându- și autoritatea, destui cronicari resimt tentația de a se transforma în agenți publicitari), fie unor critici care, într-un moment al carierei, s-au dovedit
Supraviețuirea prin poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3853_a_5178]
-
a semnat? cleo Deci carevasăzică puștiulică bucurenci are jucărie pe nume blog și e numai a lui. Nu o împarte egal și marxist cu ceilalți decât în măsura în care ești de acord cu el (sau îl înjuri academic). Altfel îți trage un perdaf de adolescent la pubertate din categoria “public enemy number one” (prietenii știu de ce). În realitate Răducu (oare de unde știu?) vrea să facă pe desteptu în cel mai pur stil al sicetatii de consum din capitalismul feroce: da “cut” unde-i
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
aprinsă - veselie mare: explicații, anchete, poate chiar mult mai rău. Am rămas nemișcat, holbându-mă către locul unde colosul metalic se resorbise fantomatic În perete. Ce avea de gând bestia? Mi-am tras În gând o palmă morală și un perdaf scurt: așa-ți trebuie, domnu’ Adam, ai vrut aventuri nocturne, poftim aventuri, iar altă dată, fă bine și vezi-ți de treaba ta, dacă ai vreuna. Dacă nu, caută din om În om sau dă un anunț la mica publicitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
precum fulgerul care luminează noaptea, îl făcu să se ridice din nou. Nu era totul pierdut. Dădu ordin să se întoarcă la baze agenții repartizați la munca de teren, îi concedie fără menajamente pe cei angajați pe termen, trase un perdaf celor din poliția secretă aflați în cadru și se apucă de treabă. Era clar că orașul era un furnicar de mincinoși, că cei cinci sute care erau în puterea lor mințeau și ei de îngheța apele, dar între aceia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
În 1870 debutează în Convorbiti literare, Albina și Federațiunea din Pesta. În 1871, după toate elogiile aduse lui Eminescu de către Titu Maiorescu, începe o campanie contra poeziei lui , mai ales în revistele bucureștene; Columna lui Traian, Revista Contemporană, Ghimpele și Perdaful. În august 1871, are loc marea serbare de la Putna, unde acțiunea lui Eminescu se caracterizează la acea vreme prin maturizarea gândirii lui. În iarna lui 1872, Eminescu o întâlnește la Viena pe Veronica Micle. Șase luni ar fi stat Veronica
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
în când, privirilor și cuvintelor pline de reproș ale doamnei Pușpurică. Reflectând cu ajutorul maturității adunate, cât de cât, în cele patru decenii de atunci, îmi dau seama că acele reproșuri dulci-amârui, erau de fapt încurajări subtile, înpachetate și etichetate că perdafuri, dar de fapt pline de dragoste și speranța, din partea unui dascăl dedicat, pe care nu l-am apreciat cum se cuvenea la acea vârstă. Spre sfârșitul liceului am început să-mi iau talentul literar (după unii...) mai în serios - si
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
cu ligheanele căzute ,,accidental” în mod repetat, de m-a făcut să sar ca arsă din așternut, așa că am ieșit din cameră, scuipând flăcări pe nas, ca un dragon fioros. Dar ți-ai găsit să o impresioneze în vreun fel, perdaful care a urmat!... După ce a îngăimat câteva scuze ipocrite cu o față de victimă, a consimțit să închidă ușa, dar numai ca să nu-i observ rânjetul diabolic ce i se lățea involuntar pe chip. Nici nu m-am întors bine pe
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
noroc dacă nu dai de apă Că una e ridicol să n-ai pantaloni lungi Și alta să-ți duci viața cu hainele în dungi Te școli mai înțelept și scuturandu-ti praful Vei recunoaște sincer că ți-a priit perdaful Și pan' la bătrânețe vei povești duios Cum ai căzut tu-n viața de pe un cal frumos Iar intrigă privită neutru în context Odată consumată devibne un pretext Pentru planetă care din tropice la pol Ca si Tutancamon miroase a
ION UNTARU de ION UNTARU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366424_a_367753]
-
premiu? Nu cred. Scrisul s-a conturat ca element necesar existenței mele, venind din ceva neclar, nebulos. Până atunci au fost mai mult hopuri. Așa le-aș numi. La o compunere liberă, pornind de la personajele lui Sadoveanu, am primit un perdaf de neuitat, și cu lacrimi amare încercam să-mi conving profesoara că nu am copiat de nicăieri. Învățasem să punem ghilimele dacă ne inspiram din vreun text, iar eu părea că eludam regula. La seminarul de stilistică, din facultate eram
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
Cine urcă azi pe cal Pus cu susu-n jos un lied e, Refuzat la carnaval Și ce-ai să te faci atunci Că iar cazi și-ți scuturi praful Să te râdă niște prunci Că n-ai cui să tragi perdaful? Bate vântul, stinge focul Fuge murgul, cade șaua A căzut la bursă trocul: Nu mai ține cacealmaua! În zadar asud și fierb Puncte de suspans în cronici Vânătorule de cerb Și vocabule de Donici! Referință Bibliografică: Vânătoarea critică / Ion Untaru
VÂNĂTOAREA CRITICĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355522_a_356851]
-
octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu sunt îmblânzitor de fiare, deocamdată trebuie să rămân singur aici, să uit, să-mi uzez amintirile și remușcările, până când vântul va așeza un strat de praf peste cuget, pește idealuri, pește destin, ca un perdaf, izvorât din senin. Ce șanse am să rămân Om... cu sufletul suspendat între a privi prin mine lumea, sau visul în care ești prizonier, al visului, alunecând peste apele lui, fără putință de a ieși, decât dacă un val al
NU SUNT IMBLANZITOR DE FIARE de PETRU JIPA în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355634_a_356963]
-
este un om căruia totu-i pute și ține să-ți spună asta ori de câte ori are ocazia, cu predilecție la televizor sau în spațiul virtual. I se mai spune și deontolog. Nimic nu merge bine, toți sunt proști și merită un perdaf. Subspecia moralistului este moralistul de Facebook, acel „prieten” care din senin amenință că îi șterge din lista lui pe toți cei care nu corespund unui criteriu moral sau estetic bine definit (Cine are cărarea pe mijloc nu mai are ce
5 ocupații noi care ar trebui să intre în nomenclatorul de meserii din România () [Corola-blog/BlogPost/338408_a_339737]
-
Poezie > Pamflet > ALEGERI LA NIVEL ÎNALT Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În drum către Cotroceni Bravi baroni dâmbovițeni Ne promit, visul mirific Pe meleagul mioritic. Lupta pentru noul vodă, Un perdaf ajuns ca modă, Cheamă azi vii și morții, Să voteze șansa sorții. Candidații în straie noi Dau păcate la gunoi, Să pară modești, curați, Prunci născuți, nevinovați. Candidații mici și mari Finanțați de vechi șpringari, Se-ntrec în slogan și
ALEGERI LA NIVEL ÎNALT de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341098_a_342427]
-
obținem? Sperăm că elevul se va îndrepta? Că-și va da seama de greșeli și, sub imperiul rușinii, nu le va mai repeta? Sau, dimpotrivă, este o plăcere sadică a noastră, a adulților României, de a le mai trage un perdaf ăstora mici, o revanșă târzie a unor suflete bătrânicioase și frustrate? Ne distrăm pe seama „perlelor” comise de tânăra generație, cu aceeași ipocrizie cu care ne extaziem în fața rezultatelor olimpicilor. Nu suntem în stare de mai mult. Nici ca școală, nici
Fericirea de a găsi un prost mai mare ca tine () [Corola-blog/BlogPost/337737_a_339066]
-
limbaj popular - au integrat romanul lui Bertoldo în literatura populară românească. Parte din motivele populare incluse în roman au fost prelucrate de Anton Pann, altele au îmbogățit povestirile lui Petre Dulfu despre Păcală. O localizare a romanului, intitulată Vicleniile meșterului Perdaf, urmată de Guguleț, fiul vicleanului meșter Perdaf, s-a publicat la Galați, în 1875. Ediții: Viața lui Bertoldo și a lui Bertoldino, feciorului lui, dimpreună și a lui Cacasino, nepotului lui, Sibiu, 1799; ed. Sibiu, 1836; ed. pref. Mircea Ciobanu
BERTOLDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
în literatura populară românească. Parte din motivele populare incluse în roman au fost prelucrate de Anton Pann, altele au îmbogățit povestirile lui Petre Dulfu despre Păcală. O localizare a romanului, intitulată Vicleniile meșterului Perdaf, urmată de Guguleț, fiul vicleanului meșter Perdaf, s-a publicat la Galați, în 1875. Ediții: Viața lui Bertoldo și a lui Bertoldino, feciorului lui, dimpreună și a lui Cacasino, nepotului lui, Sibiu, 1799; ed. Sibiu, 1836; ed. pref. Mircea Ciobanu, București, 1968; ed. îngr. și introd. Magdalena
BERTOLDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
EminescuOpXIII 73} și de suliman să înlocuiască pe învățătorul român care-și înțelege profesiunea. E asemenea firesc lucru ca d. Urechia, a cărui poziție atârnă de satisfacerea caracudei roșie, să se conforme înțeleptelor sfaturi ale calfei de bărbier care trage perdaf fără săpun limbei noastre și bunului simț în foiletoanele "Pseudo-Romînului" [5 martie 1882] ["PROIECTUL DE LEGE"] Proiectul de lege al tocmelelor venind luni la ordinea zilei, multele idei eronate cari s-au produs în anii din urmă asupra originii proprietății
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ecografa. Vorbiți cu vezica dumneavoastră. Mă rog, de unde era să știu că e vezica mea? Arăta exact ca un copil. CÎnd intrăm În cabinetul de consultație al obstreticianului, Încă mai simt cum Îmi ard obrajii. Ecografa mi-a tras un perdaf interminabil despre cum aș fi putut să-mi fac rău ori să stric aparatul, și n-am reușit să scăpăm cu fața curată decît cînd Luke a promis că face o donație importantă pentru campania privind dotarea cu ecografe performante
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
1891 este ales membru corespondent al Academiei Române. După spusele fiului său, scriitorul Eugeniu Sperantia, ar fi pus în 1901 bazele unui prim muzeu românesc de etnografie. În publicistica literară S. s-a afirmat de timpuriu. Ca elev, trimite versuri la „Perdaful” (1873). Cea dintâi scriere semnată este anecdota Trei surzi, apărută în 1881 la „Contemporanul”. Folclorul l-a atras din copilărie, dar nu a făcut operă de culegător. Conștient de valoarea psihologică deosebită a creației populare, el a versificat, din ce în ce mai prolific
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
fiarbă. Dacă aș fi ieșit desculț în zăpadă, aș fi topit totul pe o rază de douăzeci de metri în jurul blocului. Cam peste o oră se auzi soneria de la intrare. Astea trebuie să fie fetele, sări bunica. Să vezi ce perdaf le trag eu că nu te-au ajutat cu valiza. Ușa se deschise - pe holul blocului stăteau două mogâldețe proptite într-un căruț de butelii - una era într-o pufoaică proletară, pe cap purta o căciulă grosolană, cu apărători pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]