429 matches
-
-i recunoaștem meritele - nu era un fraier care să n-aibă după ce bea apă, știa să se învârtească pentru a trăi. Era întreg la mansardă, nu i-o găuriseră gâștele, cum plastic se exprimă poporul postsovietic. Când a început sfârșitul perestroikăi, a primit de câteva ori amenințări, iar într-o noapte, chiar la firma lui, i-au fost legate mâinile și picioarele, orificiul gurii i-a fost lipit cu scoch, i-a fost golit seiful. Așa s-a călit oțelul capitalist
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
jurnalul" lui Cornel Ungureanu poate fi citit și ca un excelent eseu de istorie a cinematografului. Uneori cu ochi critic, alteori nostalgic ca într-un alt Nuovo Cinema Paradiso, dar mereu atent și competent, autorul scrie despre efectele nefaste ale perestroikăi în cinematografie, despre divele de ieri și de azi, despre "visul" cineaștilor care au compus "La Nouvelle Vague" și felul în care au e/involuat în timp principalii reprezentanți ai curentului, despre revoluția produsă de apariția lui Chaplin și, bineînțeles
Visurile de celuloid by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7995_a_9320]
-
într-o platoșă indestructibilă. Multora le-am citit în priviri doar resemnarea și neputința.) Ar mai fi de spus că ideea redactării acestui document nu a fost una individuală - ea plutea în aer, în atmosfera de relativă liberalizare creată de Perestroika gorbaciovistă, iar un rol decisiv în conștientizarea necesității revenirii la cea mai importantă avere națională a noastră - alfabetul latin - l-a avut articolul manifest al lingvistului Valentin Mândâcanu - Veșmântul ființei noastre, publicat în numărul 4 din 1988 al revistei Nistru
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
la Moscova Ion Gheorghiță și rusul Iuri Grecov (cu ultimul am fost eu însumi în audiență la niște consilieri ai lui Gorbaciov) cu apelul și cu lista celor care au semnat pentru revenirea la alfabetul latin și pentru susținerea restructurării (Perestroika însemnând restructurare, reînnoire), odată ajunși la Comitetul Central al PCUS, ca să depună această cerere istorică a noastră, ni s-a transmis prin telefon că ,,La Moscova este soare!", ceea ce însemna că totul e bine. (Prozatorul Vlad Zbârciog mi-a povestit
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
de drept trebuia să fie instituit ca unic cadru legitim și adecvat. Din nefericire, acest proces al tranziției postcomuniste s-a produs cu sincope, ca rezultat al dorinței noii puteri de a ține sub control, la un nivel moderat (tip perestroika, nu neapărat și glastnost) evoluțiile, în concordanță cu situația URSS (existent până în 1991) și cu tendința noilor elite - eșalonul doi al fostei puteri comuniste - de a-și prezerva puterea simbolică și efectivă în noile condiții, fie și sacrificând, la rigoare
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
obligați să cedeze, încetul cu încetul, cu costuri economice și sociale uriașe, sacrificând viața a trei generații”, scrie Pavelescu pe pagina sa de socializare, întrebându-i pe cititori dacă-și mai amintesc de ”democrația originală” a lui Ion Iliescu, ”despre perestroika”. Pavelescu mai crede că este ”păcat", că "am avut șansa să ne ridicăm singuri” și susține că ”Antonescu, Ponta, Voiculescu sunt ultimii călăi securisto-comuniști ai României”. Întrebându-se dacă ”deschiderea către occident a lui Constantinescu a fost numai o farsă
Pavelescu, rămas interzis la vederea lui Emil Constantinescu alături de USL () [Corola-journal/Journalistic/42339_a_43664]
-
mai era cheia succesului, ci PCR, dar nu partidul, ci Pile Cunoștințe Relații. Și așa s-a produs o disociere clară între politici și tehnici, care, până la urmă, a dus la dispariția modelului comunist, chiar dacă a trecut prin glasnost și perestroika. M.C. Botez în anii '80 a realizat un model al economiei românești și a demonstrat științific că industrializarea bazată pe prelucrare de minereuri, mari combinate, nu este rentabilă în condițiile creșterii prețului la energie și a lipsei de productivitate existența
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
și răsună muzica lui Wagner, aici cazacioc și se vedea steagul roșu pe Kremlin. A mai fluturat încă 2 ani, acum e vechiul steag, al imperiului rus, al țărilor. Sincer, nu am crezut că vom trece la capitalism, eram în perestroika, glasnosti, Gorbaciov încă era, nu aveam încredere în PNL, PNȚcd, în Corneliu Coposu, da, auzisem de el înainte de 89, doar pe cei din Iași, știam câte parale fac și aveam informații și despre cei din structura centrală, cu precădere despre
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
lagăr este reluată în 1949, de data aceasta urcată la 25 de ani, și casată la ceva timp după moartea lui Stalin. Recviemul a fost scris între aceste două date, dar adus la cunoștința publicului cititor abia în 1987, în timpul "perestroicii" lui Gorbaciov. A părăsit lumea aceasta, atât de nedreaptă cu ea, în anul 1966, ducând în mormânt și incitanta taină a iubirii ce i-a unit pentru o vreme destinul cu cel al marelui Modigliani.... În loc de prefață În groaznicii ani
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
române, I (1991). El se entuziasmează, dar numai de două dintre romanele sale. Despre celelalte păstrează o tăcere grea și grăitoare. În Franța, Petru Dumitriu a aranjat să apară, la Seuil, în 1968, Între zi și noapte. Era în vremea "perestroikăi" - avant la lettre! - ceaușiste, sau, cum s-a mai spus, a slăbirii șurubului care controla decisiv sistemul totalitar. Prozatoarea se născuse, de altfel, în Franța, unde n-a dorit să ceară azil politic. De Franța o legau două premii literare
Proza Henriettei Yvonne Stahl by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8761_a_10086]
-
și nu atât convulsiile interioare ale unui mare timid (așa cum reiese din delicatul autodenunț al lui Valeriu Cristea) ne interesează cu adevărat, cât povestea unei existențe pentru care nume ca Gheorghe Gheorghiu-Dej sau Nicolae Ceaușescu ori concepte improvizate ca "destalinizare", "perestroika" sau "glasnost" țin de o durere vie, neatenuată și nedisimulată în vreun fel. În mai mică măsură decât o urmare a După-amiezei de sâmbătă, Bagajele pentru paradis sunt o prefață sau o promisiune pentru o altă - ipotetică și viitoare - carte
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
infarct, dacă n-ar fi intrat chiar în spitalul psihiatric. Ni-l amintim, de asemenea, cu câtă cruzime s-a descotorosit de Petre Roman, când a simțit că viteza de alergare a aceluia îi primejduia viziunea de tip "glasnost" și "perestroika". Trebuie să ignori cu desăvârșire aceste trăsături ale străvechiului activist pentru a nu face legătura cu harababura în care s-a prăbușit, vreme de câteva luni, România. În locul lui Geoană, nu numai că nu l-aș fi ținut pe Iliescu
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
loc fie unor regimuri neocomuniste (care au «reformat» comunismul), fie unor regimuri realmente democratice. Comunismul nu poate fi însă reformat ci doar cosmetizat, pentru că nu suportă (așa cum s-a mai spus) schimbări reale. Exemplul cel mai grăitor mi se pare «perestroika» lui Mihail Gorbaciov, care a eșuat, dar în mod paradoxal a condus la prăbușirea comunismului în cea mai mare țară comunistă și în care s-a născut bolșevismul. Meritul acestui lider este incontestabil. Rusia s-a născut pe ruinele URSS
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Evoluțiile au fost contradictorii în Uniunea Sovietică, după înlăturarea lui Hrușciov (1964), a urmat o lungă perioadă de stagnare, în «era Brejnev»; apoi din 1985 s-a instaurat o acțiune de reformare a sistemului socialist totalitar (politica de «glasnosti» și «perestroika») inițiată de Gorbaciov. Asemenea evoluții s-au manifestat și în celelalte state mai ales în Ungaria și Polonia. O situație «atipică» a cunoscut România, care, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, după o perioadă reformatoare (1962-1971), s-a plasat pe poziții
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a fi urmate de nici o măsură care să încurajeze inițiativa țărănească de a spori producția-marfă, ceea ce ar fi avut consecințe atât de benefice. [...] Ceaușescu nu intenționa să urmeze «sfaturile» lui Gorbaciov de a se alătura și el curentului novator al perestroikăi. Refuzul liderului român era determinat de două motivații: a) refuzul de a reintegra ceea ce i se părea a fi o nouă «disciplină de bloc», îmbrăcată, acum, în veșmântul mai atrăgător al «reînnoirii» socialiste (deși partidele comuniste se bucurau acum de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Lenin «orice orânduire învinge dacă asigură o productivitate a muncii superioară celeilalte orânduiri» punea în evidență falimentul socialismului, incapabil să asigure o productivitate a muncii superioară capitalismului. Pentru a ieși din criză, M.S. Gorbaciov a promovat o politică de reforme (perestroika - restructurare) destinată să elimine acele structuri ale sistemului, considerate a fi răspunzătoare de blocajele existente. Noul secretar general a înțeles, pe măsură ce perestroika prindea viață, că ea reclamă o altă metodă de înfăptuire decât «revoluțiile de sus», înfăptuite de Petru I
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
productivitate a muncii superioară capitalismului. Pentru a ieși din criză, M.S. Gorbaciov a promovat o politică de reforme (perestroika - restructurare) destinată să elimine acele structuri ale sistemului, considerate a fi răspunzătoare de blocajele existente. Noul secretar general a înțeles, pe măsură ce perestroika prindea viață, că ea reclamă o altă metodă de înfăptuire decât «revoluțiile de sus», înfăptuite de Petru I și Stalin și a hotărât să recurgă la «transparență» (glasnost) ca mijloc de a-și asigura o largă adeziune populară, cu atât
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
reclamă o altă metodă de înfăptuire decât «revoluțiile de sus», înfăptuite de Petru I și Stalin și a hotărât să recurgă la «transparență» (glasnost) ca mijloc de a-și asigura o largă adeziune populară, cu atât mai necesară cu cât perestroika se lovea de rezistența unei însemnate părți a nomenclaturii, prizonieră a conservatorismului (mai ales din Duma de Stat). Greșeala fatală și „imensa eroare politică a lui Ceaușescu este de a nu fi înțeles că, după 1985, adică după înscăunarea lui
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
rezistența unei însemnate părți a nomenclaturii, prizonieră a conservatorismului (mai ales din Duma de Stat). Greșeala fatală și „imensa eroare politică a lui Ceaușescu este de a nu fi înțeles că, după 1985, adică după înscăunarea lui Gorbaciov și lansarea perestroikăi, Occidentul, în cap cu SUA, dorea alinierea tuturor țărilor-satelit la politica de reformă a Kremlinului. [...] Liderului român nu-i venea, pur și simplu, să creadă - pentru că nu înțelegea schimbările survenite pe plan internațional - că Washingtonul și-a întors fața de la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
A avut șansa să fie martor la procesele sociale, politice și economice care s-au produs în "colosul de la Răsărit", începând cu epoca lui N. Hrușciov, continuând cu cele ale lui L. Brejnev, I. Andropov, K. Cernenko și culminând cu "Perestroika" lui M. Gorbaciov. Evoluțiile care au avut loc în toți acei ani au fost uluitoare, uneori palpitante. Alături de colegii săi, s-a străduit să înțelegă esența proceselor care aveau loc și, mai ales, consecințele asupra raporturilor cu țara noastră și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a fi în contact cu miezul problemelor raporturilor româno-sovietice și ale politicii interne și internaționale a U.R.S.S. Toate acestea îl ajutau să perceapă evenimentele cât mai aproape de semnificația și consecințele lor reale. A urmărit cu interes coordonatele politicii de "perestroika" a lui M. Gorbaciov și, împreună cu colegii, s-a străduit să prezinte semnificația lor. A înțeles, destul de repede, că reformele politice și economice declanșate de liderul sovietic vor avea efecte care, la un moment dat, nu vor putea fi controlate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
nimic din "idealurile" propagandistice. Cu mama, regăsită într-un tîrziu după eliberarea din Gulag, n-a mai putut comunica. A învățat, a devenit arhitectă, s-a căsătorit, a aflat adevărul despre regimul criminal pe care-l idealizase, a trecut prin perestroika și prăbușirea imperiului sovietic, dar Rusia de azi îi e străină, nu-i țara ei: "înainte, cînd veneau musafiri în vizită, se discuta despre cărți, spectacole - dar acum: ce-ai mai cumpărat, unde ai fost în vacanță și cît a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7656_a_8981]
-
venit imediat: "Sigur, bineînțeles, începem chiar de mâine reforma!" A doua, a șmecherilor bine școliți la universitățile serale ale comunismului, e calchiată după răspunsul dat lui Ceaușescu la somația lui Gorbaciov de a "implementa" și la București glasnost-ul și perestroika: "Dar bine, tovarășe Mihail Sergheevici, nu știați că noi am pus de mult în aplicare aceste măsuri?!" Iată deschiderea de compas după care se desfășoară viața politico-academică din România: la un capăt, conformismul degradant, la celălalt, nerușinarea agresivă. Întâmplător, sunt
Ați fi de acord să se desființeze universitățile proaste? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7588_a_8913]
-
întâlnire la Uniunea Scriitorilor, unde, printre prezențele cam clișeizate ale șefilor, se remarcă prozatorul Cinagiďn Galsan, secretar responsabil la revista "Sătguulci" ("Jurnalistul"). Spre deosebire de ceilalți colegi ai săi, el se arătă deschis, reverberând "fățiș" la cele ce se întâmplau în URSS - perestroika, glasnost', altele. Ceilalți, însă, ocoleau temele de actualitate... transfrontalieră, șovăind sau schimbând vorba. Galsan e neobișnuit și prin biografia sa. La 18 ani, a avut norocul să ajungă deținătorul unei burse... Dar o să-i ofer cuvântul mărturisitor chiar lui, ceva
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
sincer în vigilență și teroare ca singure metode de impunere a ordinii socialiste, iar mai apoi, la mijlocul deceniului șapte, în necesitatea destinderii. Dacă ar fi rămas o voce publică, la sfârșitul anilor '80, probabil ar fi devenit un adept al perestroikăi și glasnostului. Stilul său este cel al unui intelectual "clarvăzător", capabil să depisteze foarte repede și exact din ce direcție bate vântul (puterii), iar apoi să se autoconvingă și să argumenteze rațional faptul că aceea este singura direcție corectă. Un
Profesionist în slujba răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7620_a_8945]