4,527 matches
-
cunoască unul pe altul - cei "aleși" și cei "mulți" sunt specii diferite - dar se cunosc pe sine și evoluează către finalul implacabil de tragedie grecească. Cheia forței lui Fowles stă în mânuirea inteligentă a arhetipurilor dar și, cum spuneam, în perfecțiunea limbii literare. La un moment dat, Miranda îi spune lui Clegg: "Știi ce faci tu? Știi cum ploaia estompează culorile și face ca totul să pară cenușiu? La fel faci tu cu limba engleză. De câte ori deschizi gura o transformi în
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
totuși unul, care orbea din cînd în cînd asistența cu lumina intensă a blițului: Iosif Constantin Drăgan. El venise să petreacă pesemne Paștele pe plaiurile strămoșești și aducea acum un pios omagiu ultimei reprezentante a ilustrului neam. Momentul căpătase o perfecțiune indicibilă, greu de uitat.
O amintire în anul Caragiale by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15178_a_16503]
-
deoarece iețer hara (impulsul natural) face parte integrantă din firea omenească, fără de care omenirea ar fi numaidecât nimicită.” Selecție naturală, cu mii de ani înainte de ivirea darwinismului. În Talmud, nu există o cădere a îngerilor, ca la creștinii obsedați de perfecțiune. Ei sunt doar o invenție, o născocire, închipuire, o abstracție, - la început, îngerii nici nu aveau vreun nume... Prin ei doar se manifesta „mânia lui Dumnezeu”, și-atât. Mult mai târziu, vor căpăta denumiri, specializându-se... Astfel, avem numiții Af
Situația îngerilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13456_a_14781]
-
Istoriei credințelor religioase leagă într-un unic nod demersurile istorice ale lui Hașdeu cu cele spiritualiste, oferind ipoteza unui mistic naționalist: "Valorificarea istoriei, înțeleasă că pragul de unde încep un nesfîrșit număr de «forme» care duc una prin altă, la ultima perfecțiune: Dumnezeu concepția această magică a existenței și a omului, nu a realizat-o nici un roman din secolul XIX. Iată-l așadar, pe Hașdeu, remarcă Ovidiu Pecican, anexat dreptei naționaliste din interbelic, ca portdrapel al unui trecut violent idealizat și că
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
jocul mișcării,/ icoane icoane.../ exist?// visul/ beata opunere/ în jocul distanței Interesant și poemul în 9 părți ce se deschide, si se încheie cu această strofa: Această poveste/ procesiune formală/ în timpul singur/ Unică, frumos lucrat, cu maximă concizie, în gustul perfecțiunii, modern. N-am mai avut spațiu spre a-l transcrie. Poate altădată, într-un context de valoare special, mai putin amestecat că acum. ( Ștefan Vinersari, Cluj-Napoca)
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
un amestec între spontaneitate - improvizația după ureche demnă de un lăutar rutinat - și erudiție rafinată, de doctor în litere. De o parte ludicul, bășcălia, calamburul, coq-à-l’âne-ul, mimologismele, culorile, sevele și miresmele unui limbaj poetic inimitabil, de cealaltă, intertextualitatea savantă, perfecțiunea prozodică, alternarea, pe parcursul aceluiași volum a unor formule lirice diferite, cu respectarea strictă a particularităților fiecăreia. În spatele fiecărui vers al lui Foarță se ascunde (cel puțin) un clin d’oeil, unul sau mai multe semne camuflate pe care cititorul le
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
tînără, îl face să părăsească biserica pentru totdeauna.) Emerson își depășește contemporanii atunci cînd își exprimă încrederea în posibilitățile omului ("Cine poate pune stavilă posibilităților pe care le are omul?", se întreabă el retoric) nu atît de a atinge, progresiv, perfecțiunea, cît de a-și redobîndi, în timp, facultățile poetice pierdute, redevenind cel ce a fost odinioară, adică făptura animată de suflul divin. Arhetipul i-l oferă Orfeu, figura mitică sau legendară a poetului capabil prin cîntecul său să îmblînzească fiarele
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]
-
nu linia continuă, legatoť. Tocmai de aceea sublinia că după o perioadă în care nu cânta, cel mai greu îi era să recapete tocmai certitudinea acelui legato. Și își dădea sufletul pentru asta. Această lecție de obstinare în a atinge perfecțiunea și a se menține pe culmile ei, pe care ne-o oferă în artă Elisabeth Schwarzkopf, am repetat-o de nenumărate ori în fața tinerilor artiști care, la Lausanne în primăvară, ori la Brăila, la finele lui iulie, au venit în
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
totul alte părți decât în sălile unde, frumos îmbrăcați, cu batiste și pixulețe la ei, stau elevii gata să li se livreze "marfa". Nu inventez, pur și simplu relatez ceea ce am aflat de la câțiva foști studenți, astăzi profesori, uluiți de perfecțiunea și eficiența sistemului în care au nimerit. Nimic din ceea ce, în naivitatea mea și a colegilor mei de catedră, le-am comunicat pe când erau studenți nu are legătură cu înspăimântătoarea realitate a învățământului secundar românesc. "Dom' profesor", mi-a spus
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
în plus, manipularea mingii cu piciorul este mai puțin precisă decât cu mâinile. Putem deci considera că la fotbal teatralitatea mingii este maximă. Simbolismul mingii este în mare măsură cel al sferei, care din cele mai vechi timpuri a exprimat perfecțiunea. Nu există pe suprafața sferei locuri privilegiate sau defavorizate; simetria și omogenitatea sunt totale. Mingea se oferă fiecărui jucător cu aceeași dărnicie, se lasă posedată de oricine, fără discriminare. Ca și viața, ea parcă spune fiecăruia: Sunt a ta, exist
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
perspectivă ațîțată găsim o contopire a fastuoasei nostalgii simboliste cu șocul suprarealist, precum o alinare a banalității ce-a configurat destinul poetului, cutezătoarele protuberanțe ale fanteziei fiind exact contrasensul arzător al exasperantelor clișee, provocatorul revers al monotoniei răbdător asumate: "acolo perfecțiunea atinge apogeul/ fructele coapsa femeii piatra și crupa calului/ sînt diamante forme șlefuite de uneltele/ vîntului născut în violoncelul cu corzi de infinit/ acolo simbolurile își arată învelișul transparent// acolo nu există bîte steaguri himene sfîșiate// acolo moartea este arhitectură
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
Editura Uranus/ EU din București ne oferă, în anul de grație 2015, un volum revoluționar, fascinant și copleșitor prin puzderia de adevăruri istorice sintetizate cu acribie documentară, acuratețe stilistică și finețe de chirurg de talie mondială, ce stăpânește, la perfecțiune, laserul clarviziunii, ci nu pe acela al vagului. Volumul Argumente pentru rescrierea istoriei europene. Despre istoria și arhitectura geto-goților - antologie reunind trei studii fundamentale ale istoricului italian Carlo Troya - este al treilea din colecția ,,Marketing istoric”, în care au apărut
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]
-
de la Craiova, actorul-om și profesionist, actorul că unicitate și personalitate distinctă, ale cărui virtuți să fie valorificate, ci exclusiv Echipa, ansamblul componenților acesteia, care se impune să funcționeze perfect, ca un ceas elvețian Schaffausen - dacă nu cumva până dincolo de perfecțiunea terestră îndeobște acceptată. Văzând în automatisme, în repetitivitate chintesența teatrului ionescian, autorul montării scenice selectează o avalanșă de replici scurte, reluate - în spectacol - parcă la infinit, speculând astfel însăși o practică a lui Eugen Ionescu, cultivata în Rinocerii prin repetiții
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
au voința, înțelepciunea și rafinamentul de a se metamorfoza, la cererea unui regizor nebun de bun în utopia să matematizantă, în simple panouri care, de-a lungul reprezentației, în frecvențele momente în care li se cere să danseze, să atingă perfecțiunea coregrafilor de primă mână ai lumii gen Isidor Duncan ori Serghei Diaghilev. Mobilitatea lăuntrica a actorilor craioveni, după zecile de turnee pe toate continentele lumii, atinge - la solicitatea expresă a artistului vizual nord-american, pentru care plasticitatea, de o expresivitate dusă
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
aperitivului, un pachiderm a călcat în picioare o pisică. Asta-i tot. Nu se dau alte detalii.“ Haosul din capul și din sufletele personajelor trece vijelios un nou prag al absurdului, pe care actorii craioveni îl joacă la cote frizând perfecțiunea: ,,Domnișoara Daisy a văzut un rinocer unicorn. Rinocerul dv. tot un corn avea, sau două?... Păi aici e toată problemă. E cam ciudată chestia asta, nu vi se pare? Of! Despre ce fel de pachiderm e vorba? Ce înțelege un
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
fiind patchouli și lemn de santal. Citește tot... RFW 2010 (rezumat în foto, video și text) Prima seară de Romanian Fashion Week 2010 a adus multe surprize, deja s-a trecut de stadiul încercărilor și s-a mers direct spre perfecțiune. Lipsa ediției de anul trecut nu a făcut decât că această ediție să fie mult mai bună prin implicarea multor nume mari din industria modei. După conferința de presă și agitația maximă în backstage, la 20:00 a început prima
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/94374_a_95666]
-
RFW 2010 (rezumat în foto, video și text) Prima seară de Romanian Fashion Week 2010 a adus multe surprize, deja s-a trecut de stadiul încercărilor și s-a mers direct spre perfecțiune. Lipsa ediției de anul trecut nu a făcut decât că această ediție să fie mult mai bună prin implicarea multor nume mari din industria modei. După conferința de presă și agitația maximă în backstage, la 20:00 a început prima
Rfw 2010 [Corola-blog/BlogPost/94494_a_95786]
-
timp, privind, fără dorințe,-atât: rotundul lunii, plin. PRAG Boală, prag pe care umbra trupului de speranță e aspru culcată, să cate-alinare pentru cea de tot ardere. Din ființă ce-a rămas? Chiar asta, umbra tăioasă, orbitoare, cum, dezbinat de perfecțiunea întrezărită-n vis, eroul, scânteietor, plecat asupra apei, cu buzele uscate, pătrunde brav ogrăzile beznei, sfâșiat de lumini. Un prag pe care trupu-i așezat fără vreo explicație și nimeni n-ar ști ce-ascunde această umilă depunere, sigiliul în flăcări
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/3917_a_5242]
-
deschide o ciocănitoare bate cu ciocul într-un nor argintiu dar nu i se deschide o ciocănitoare bate cu ciocul în Soare dar Soarele dă la o parte aripile ciocănitoarei cum două canaturi de ușă și intră El într-însa. Perfecțiune Fie că e lumină fie că e întuneric fie că e o penumbră dulce și aromată aidoma ceaiului păsările cîntă de zor doar ceea ce nu putem auzi. Ritual Pe-o seceră bat razele Soarelui ea taie răul din viață pe-
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
cu toată talpa - uite-așa mi se mărunțesc diminețile n tęte-ŕ-tęte distanța e o realitate precisă de câtva timp se măsoară în sentimente difuze le pastrez astfel să nu mă împingă la suprafață mai desfigurată decât mă presimt și dacă perfecțiunea nu poate avea copii cum se spune inima mea îți poartă chipul dorian întinerind la fiecare treaptă ți-ar plăcea să locuiești într-un turn gravitez pe orbita refulărilor cotidiene cuci grăbiți trec prin mine ca printre picioarele arcului de
Poezie by Daniela Popa () [Corola-journal/Imaginative/7288_a_8613]
-
vieții, geniali în arta lor. mozart. Sau céline. Sau rimbaud. Sau verlaine. Sau leonardo da vinci. Sau dostoievski. Sau bacovia. Sau urmuz. Sau proust. Sau kafka. Și alții, și alții. Ei, capabili să nască din mintea lor plăsmuiri șlefuite până la perfecțiune, nemuritoare, când vine vorba despre propriile lor existențe, se dovedesc neiscusiți, cu totul neajutorați, lamentabili și se-neacă în ridicol, în marasm, în fără-de-lege uneori, în ratare mai totdeauna. De ce? Există o explicație, o legătură logică? Nu vreau să încerc
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
urmă la întreaga mea operă, am senzația că nu am făcut altceva decît să repet pentru acest film.” Cuvinte mari ale unui autor sub șocul succesului imens, de public și critică. Poate mult mai emoționant, „Pianistul” este însă departe de perfecțiunea formală a lui „Chinatown”. Și cu atît mai departe - la propriu și la figurat! - de spontaneitatea „Cuțitului în apă”. În afară de talent, Polanski a avut mai întotdeauna parte de noroc în viața profesională. Filmul de debut i-a adus o nominalizare
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
de fidel atmosfera sumbră a Holocaustului. Dacă s-ar fi limitat la observațiile clinice, simplu desenate, așa cum apar în cartea de referință scrisă de muzicianul W. Szpillmann, reducînd sobru lungimea filmului, Polanski ar fi reușit probabil un film apropiat de perfecțiune... Așa însă, alunecînd de multe ori în clișee patetice, păcătuind prin dorința de a spune totul, pînă la ultimul cuvînt, ca pe o poezie patriotică, „Pianistul” nu rămîne decît o necesară lecție de istorie, un proiect monumental neterminat, totuși frumos
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
a observat regrupările din interiorul partidului e uimit de situația-limită la care s-a ajuns. În ciuda sondajelor, în ciuda exprimării pe-o singură voce, în ciuda rețelei strânse de interese ce-i leagă pe oamenii lui Năstase-Iliescu, monolitismul partidului e departe de perfecțiune. Printr-un paradox pe care vor trebui să-l dezlege oamenii lui Dâncu, ceea ce face forța partidului — sistemul mafiotic — reprezintă și slăbiciunea lui mortală. Disensiunile dintre îmbogățiții de partid și cei care-au făcut carieră pe baze ideologice („dând cu
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
el reduce lumea pentru a o elibera apoi. Teatrul lui Brook vrea să fie simplu “în măsura în care cercul este simplu fiind în același timp simbolul cel mai încărcat de sens”. Oare un maestru - caligraf nu-și demonstrează, în interiorul unei mînăstiri japoneze, perfecțiunea desenînd cercul perfect? La Grotowski, dimpotrivă, cu timpul, s-a impus un anume dezinteres pentru concentrare în favoarea unei pasiuni care îi e proprie, pasiunea pentru fluiditate, expresie supremă a vieții. Brook caută unitatea organică a vieții, ridicată la un nivel
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]