348 matches
-
jupânița Anca, fiica lui Radu de la Afumați și a Doamnei Voica, cu care i-a avut pe Elena, pe Udriște banul și pe Drăghici; și nu fiul său - „sin” -, a fost tăiat în 1547 de Mircea Ciobanul, după lupta de la Periș, și nu de Alexandru al II-lea Mircea 61; fiul lui Socol „dvornicul”, tăiat de Alexandru al II-lea, a fost Radu stolnicul, pribeag împreună cu tatăl său, Socol din Răzvad [și din Cornățeni] în Ardeal de frica acelor mari omorâtori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
C.C. Giurescu, între ei) - amestecul turcilor (cauzele adevărate nu sunt cunoscute) au închegat un complot împotriva sa, uneltire pusă la cale într-o adunare a boierilor (ținută la Slatina, către sfârșitul anului 1528) și condusă de marele vornic Neagoe din Periș (un boier foarte bogat) și de postelnicul Drăgan din Merișani, cumnatul lui Neagoe 79. Radu de la Afumați, lipsit de oaste, a căutat sprijin la rudele sale, marii boieri ai Craiovei, dar complotiștii l-au prins la Râmnicu-Vâlcea și l-au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Și Moise Vodă i-a pedepsit, în 1530, pe ucigașii lui Radu de la Afumați. îl omorâseră pe Domn Drăgan din Merișani (însurat cu Stana, nepoata lui Vlad Călugărul 194, căci era fiica Neacșăi și cumnatul său, marele vornic Neagoe din Periș (soția lui era Caplea, fiica Caplei, la rândul ei fată a lui Vlad Călugărul 195). Nici Vasile Lupu nu și-a iertat inamicii politici. I-a ucis, în 1653, pe frații Ciogolea - Constantin, mare spătar era însurat cu Ileana 196
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
performer” în materie de „primenire” a clasei boierești a fost - au zis istoricii - Mircea Ciobanul, cel ce a provocat un puternic exod al marilor feudali din Ardeal, dar s-a și priceput să stârpească prin forță intervențiile lor. Lupta de la Periș, din 1547, le-a fost fatală intervenționiștilor. Și-au pierdut capetele atunci, după înfrângere, marele ban Tudosie din Periș (însurat cu Maria din Florești 219), Udriște din Mărgineni, mare vistiernic, soțul Ancăi; (fiică a lui Radu de la Afumați și a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un puternic exod al marilor feudali din Ardeal, dar s-a și priceput să stârpească prin forță intervențiile lor. Lupta de la Periș, din 1547, le-a fost fatală intervenționiștilor. Și-au pierdut capetele atunci, după înfrângere, marele ban Tudosie din Periș (însurat cu Maria din Florești 219), Udriște din Mărgineni, mare vistiernic, soțul Ancăi; (fiică a lui Radu de la Afumați și a Doamnei Voica 220). Pe alți fugari (și au fost mulți: marele logofăt Tudor din Orboești - însurat cu Stana, a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
satisfacție a lui Gavril Protul), și cu marele logofăt Staico din Băjești. Cu acesta din urmă a avut și o fiică numită tot Caplea (îi va lăsa o avere impresionantă), pe care a dat-o după marele vornic Neagoe din Periș. Din om de credință al lui Radu de la Afumați, Neagoe i-a devenit dușman și l-a omorât pe Voievod, ajutat de cumnatul său, postelnicul Drăgan. Va plăti cu viața „regicidul”, pierind în 1530 din porunca lui Moise Vodă. O
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Afumați a lăsat „urme” importante în starea civilă a unor mari boieri. Fiica lui, Anca, s-a măritat cu marele vistier Udriște din Mărgineni, ucis mai târziu de Mircea Ciobanul, care l-a prins pe acest pribeag în lupta de la Periș din 1547. Fiica lui Udriște și a Ancăi (pe care Radu de la Afumați o făcuse cu Voica), Elena sau Ilina, a fost soția marelui vornic Ivașco Golescu, boier credincios lui Alexandru al II-lea Mircea și fiului aceluia, Mihnea Turcitul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
5132. Metaxa Ecaterina, 3 apartamente, București str. Gutenberg 9 5133. Mavrocordat Marica, 11 apartamente, București str. Ana Ipătescu 20 5134. Mavrocordat Ghica, 12 apartamente, București str. Mendelejeff 1, 3; Sinaia, Bd. Lenin 20 5135. Mociornita Margareta, 4 apartamente, București str. Periș, str. Leon Vodă 14 5136. Madgearu Eugen și Nicolae, 3 apartamente, București str. Sfinților 11 5137. Mociornita D-tru, 1 apartament, București str. Berzei 18 5138. Moisesian Rozalia, 7 apartamente, București, str. Alex. Sahia 39 5139. Mirica Dumitru, 34 apartamente, București
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
este În acest sens elocvent. Maiorul Bănică Niță Andrei, comandant al Coloniei de Muncă Mărculești În perioada 1 aprilie 1959 - 30 septembrie 1959, a fost transferat, ca urmare a desființării formațiunii, la Penitenciarul Văcărești, În funcția de șef al Secției Periș (30 septembrie - 1 mai 1960) și apoi promovat locțiitor al comandantului pentru pază și regim (1 mai 1960-1961). Într-o biografie din 29 august 1952, Bănică declara: În prezent, iau parte la viața de partid prin participarea regulată la ședințe
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1970-1975). Stagiu militar: Regimentul 2 Aviație Craiova (noiembrie 1949 - ianuarie 1950). De aici, În ianuarie 1950 a fost selecționat pentru școala de ofițeri politici MFA Ineu, iar În iunie 1950 a fost recrutat pentru școala Specială de Contrainformații km. 32 Periș, pe care o termină la 23 august 1950, cu gradul de locotenent. Studii militare: școala de ofițeri politici MFA Ineu (1 ianuarie - 15 iunie 1950); școala de Contrainformații km. 32 Periș - București (15 iunie - 23 august 1950); curs de perfecționare
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fost recrutat pentru școala Specială de Contrainformații km. 32 Periș, pe care o termină la 23 august 1950, cu gradul de locotenent. Studii militare: școala de ofițeri politici MFA Ineu (1 ianuarie - 15 iunie 1950); școala de Contrainformații km. 32 Periș - București (15 iunie - 23 august 1950); curs de perfecționare a cadrelor de conducere la școala de perfecționare ofițeri și sergenți Jilava - DGPCM (15 martie - 1 septembrie 1960); cursul scurt de perfecționare a pregătirii cadrelor cu funcții de conducere din MAI
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Agricole de Stat, până În noiembrie, când a fost Încorporat la Regimentul 2 Aviație Craiova. În ianuarie 1950 a fost selecționat pentru școala de ofițeri politici MFA Ineu, iar În iunie 1950 a fost recrutat pentru școala de Contrainformații km. 32 Periș, pe care o termină la 23 august cu gradul de locotenent. Într-o autobiografie din 1951, la terminarea studiilor militare, acesta scria: „Asigur partidul care m-a crescut și m-a educat că voi duce cu și mai multă perseverență
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
BĂJENARU, Grigore (13.II.1907, Brătulești-Cocioc, azi Periș, j. Ilfov - 5.II.1986, București), prozator. Este fiul Anei (n. Grigoriade) și al lui Ion Popescu-Băjenaru, institutor, publicist și autor de manuale școlare. B. încheie cursul primar la o școală din Ghencea, în București; frecventează apoi Liceul „Gh. Lazăr
BAJENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
erau fixate o pagină de manuscris cu genealogia pisicilor roșii, o scrisoare, chipurile, din partea unei pisici către stăpâna sa uitucă și două epistole adresate lui Sergiu, una scrisă cu 40 de ani în urmă de băiatul unui lucrător de aco perișuri, venit din Bretagne cu tatăl lui. Această scrisoare, mi-a explicat mai târziu Ioana, fusese ascunsă de băiat într-o carte, fiind găsită peste zece ani de un mare prieten pictor, Mac Avoy, musafir pentru câteva zile în casa Celibidache
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
erau fixate o pagină de manuscris cu genealogia pisicilor roșii, o scrisoare, chipurile, din partea unei pisici către stăpâna sa uitucă și două epistole adresate lui Sergiu, una scrisă cu 40 de ani în urmă de băiatul unui lucrător de aco perișuri, venit din Bretagne cu tatăl lui. Această scrisoare, mi-a explicat mai târziu Ioana, fusese ascunsă de băiat într-o carte, fiind găsită peste zece ani de un mare prieten pictor, Mac Avoy, musafir pentru câteva zile în casa Celibidache
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Doinița la rându-i se dădea mare c-a lucrat în învățământ, profesoară de muzică cică, la Spiru Haret, dar Milică știa precis de la o prietenă de-a nevesti-sii că fusese de fapt învățătoare la o școală primară din comuna Periș... Nici unul dintre ei n-ar fi îndrăznit cu doar un an în urmă să viseze să lucreze într-o redacție, tot așa cum nici tu, Rafaele, era o pleașcă de zile mari povestea asta cu ziaristica în care te băgase Milică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
insecte negre cu antene lungi începură să i se așeze pe față, pe mîini, pe umeri. Zeci, sute de mici bestii scîrboase, din piciorușele cărora se scurgeau niște stropi minusculi, un fel de gelatină neagră. De unde veneau bestiile ? De pe aco perișurile orașului, unde stătuseră la pîndă ? sau din zonele periferice, sau de mai departe... Conflictul interminabil dintre Pakistan și India în jurul Cașmirului, dezechilibrul demografic de pe planetă unde lipsesc o sută de milioane de femei (mai ales în China și India), faptul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
3.532), Giurgeni, Ghencea, Iași, Ițcani, Km 31, Lucăcești (1954/430), Mărculești, Mihai Vodă, Mogoșoaia, Valea Nistrului (1954/264), Onești (1954/3.004), Onești Baraj (1954/467), Peninsula/Valea Neagră (1953/5.521, 1954/2.875), Periprava (1964/ 1.500), Periș, Poarta Albă (1954/3.545), Popești-Leordeni, Roșia Montană, Roșia Pipera, Roznov, Salcia (1954/ 1.435, Grădina, Băndoiu, Strâmba, Stoenești, Piatra-Frecăței), Saligny (femei), Sibiu, Simeria (1954/683), Slatina, Spanțov, Tătaru, Târnăveni (1954/198), Toporu, Vlădeni, Zlatna 112. Capacitatea, după o statistică
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Constanța. Până la sfîr-șitul facultății nu fusesem niciodată mai departe de ceasul electric de unde se desface, pe stânga, strada 7 Noiembrie. Și ajunsesem și până acolo pentru că eram îndrăgostit de o colegă despre care aflasem din întîmplare că stătea pe strada Periș. Am căutat strada pe o hartă și am găsit-o prin preajma acelor locuri, așa că le băteam cu asinuitate, înghițind zilnic praful străzilor nepavate și duhoarea de gaz de la un centru de butelii. Când mă-ntorceam spre casă, dezolat că nici
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
atâtea "scandaluri" (cum le numeam atunci; acum le-aș zice "copilării") pe care le provoca? O dată, pe când toată generația era adunată - nu știu ce sărbătoream - Traian a venit cu un tip pe care ni l-a prezentat ca pe "băiatul popii din Periș". Am ciocnit și cu el, ba eu m-am și pupat cu blondul fiu de popă, ca să se descopere mai târziu, întîmplă-tor, că acesta nu era altul decât Dan Ciachir, cel care, cu câteva zile înainte, mă înjurase vârtos în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
acelui timp apus. Credeam Însă că ecoul lor se stinsese demult și că o asemenea chestiune nu mai reprezenta, astăzi, decât o amintire cu iz medieval. Ei bine, mă Înșelam. Încă de la apariția articolului meu În Echinox, regretatul coleg Lucian Periș (viitor preot celibatar greco-catolic, destinat unei strălucite cariere ecleziastice și intelectuale) mă avertizase, cu blândețea și delicatețea care Îi erau atât de caracteristice, că rândurile mele provocaseră dezaprobare În mediile unite. Nu prea eram la curent nici cu angajamentele greco-catolice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la curent nici cu angajamentele greco-catolice ale colegului meu și, mărturisesc cu rușine, nici cu prezența vie a grecocatolicismului În subteranele vieții publice din România anului 1988, precum și În conștiințele multor concetățeni de-ai mei. În orice caz, vorbele lui Periș m-au uimit și m-au mâhnit, deoarece reacția despre care Îmi vorbea era cu totul străină de intențiile mele. Mie Îmi erau dragi acei oameni despre care scrisesem, aveam rude și strămoși greco-catolici (cei mai Îndepărtați, de care aveam
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
astăzi, se menționează: Moscheea din Constanța, construită, în 1910, în întregime din beton armat, a cărei cupolă este formată dintr-o pânză de beton armat de 5 cm grosime deși are o deschidere de 8 m; castelul de apă de la Periș (județul Ilfov), podurile de la Lainici, cu două arce din beton armat, având deschideri de 60 m; podurile de peste Siret și Adjud, Răcătău, Roman, fostul Minister al Lucrărilor Publice (astăzi Primăria Generală a Municipiului București). 3.Cultura muzicală - bază pentru teoria
Cultura general? si cultura ?tiin?ific? a inventatorului Gogu Constantinescu by Manolea Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/83672_a_84997]
-
români și străini, potrivit anexei. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN Anexă 1 LISTA acționarilor români și străini care participă la majorarea capitalului social al Societății comerciale "Agroexport Siloz Port Constantă" -Ș.A. 1. Institutul de cercetare și proiectare pentru creșterea porcinelor Periș 60 milioane lei 2. Combinatul pentru industrializarea cărnii de porc Timiș 50 milioane lei 3. Combinatul de creștere și industriali- zare a cărnii de porc Călărași 30 milioane lei 4. "Comaico"-Ș.A. 5 milioane lei 5. "Tradigrain"-Ș.A
HOTĂRÎRE Nr. 184 din 22 martie 1991 privind majorarea capitalului social al Societăţii comerciale "Agroexport Siloz Port Constanta"-S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107717_a_109046]
-
lui Szitas Lukacs și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 5020 Salzburg, Bessarabierstr. 57/1/14, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sovata, Str. Stelelor nr. 38, județul Mureș. 388. Weber Veronica Livia, născută la 29 august 1971 în localitatea Periș, sectorul agricol Ilfov, România, fiica lui Oltean Viorel și Aurelia, cu domiciliul actual în Austria, 7540 Gussing, Wienerstr. 3, cu ultimul domiciliu din România, Bistrița, Intrarea Toporașului, bl. 2, sc. B, ap. 17, județul Bistrița-Năsăud. 389. Gyapjas Iozsef, născut la
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]