133 matches
-
al XVIII-ea - oferiseră pretexte generoase fraternizării dintre proza de observație și metaliteratură. Groșan este printre puținii creatori de școală nouă care n-au devenit prizonierii unei singure formule epice, asimilând, cu o complicitate matură, atât experiența intertextualității, cât și stilul perifrastic faulknerian ori minuția cehoviană în descrierea platitudinii existențiale. Convergența aceasta nu e câtuși de puțin stridentă, fiindcă nu eclectismul definește prozele acestui autor, ci predispoziția, savant întreținută, de a amesteca în pasta perfidă a ironiei cele mai diverse maniere. RADU
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
primul rând, printr-o amprentă stilistică specifică, de virtuozitate: reflectând cultura întemeiată pe Biblie, Viețile Sfinților ș.a., limbajul dobândește - transpus însă cu vervă în cheie comică, dar fără a avea nimic blasfematoriu, pastișând cu finețe și efecte pitorești - o haină perifrastică proprie, cu patină de arhaicitate și solemnitate, cu dese inserții de referințe religioase și citate bisericești. Pe lângă această calitate și pe lângă abilitatea dialogului, reține atenția capacitatea de a reconstitui, ca într-o frescă, amuzant, colorat, o lume specifică, făcând observații
STANOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289882_a_291211]
-
ocazională”, este declanșată de istoria în curs, îndeosebi de a doua conflagrație mondială. Poeta încearcă să își apropie, patetic, evenimentele, dar modalitatea e mereu discursivă și retorică, iar eposul, menit să constituie nervul poemelor, se diluează într-o frazare greoaie, perifrastică, monoton tânguitoare. Z.R. alternează, într-un discurs prolix - Șerban Cioculescu observa „excesul vocal de «haut parleur» care-i sonorizează sensibilitatea” -, versurile scurte cu cele foarte lungi, operează cu o topică secționată inadecvat, întârziind ideea prin acumulări eliptice și descifrări
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
compensatoare este dată de un timp (estival, vacanță) și de un spațiu (munte, încărcat cu conotații juvenile și erotice) propice. Aceste paralelisme, complementarități prefigurează în Adela o constelație de succedanee, o estetică a dublului, a ascunsului și substituirii. Exprimarea contrarie, perifrastică, tăcerea sau echivocul sunt modalități menite să ilustreze această imprecizie structurală. Iubirea, recunoaște naratorul, este mai prețioasă din cauza haloului halucinatoriu în care Adela este cuprinsă. De aceea, iubirea nu este concepută în toată globalitatea ei. Impresia de succedaneu a iubirii
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de față. Oricum, în circumstanțe obișnuite, cine ne-ar acorda nouă, ăstora, tâmpiților, vreun strop de credit! Răspunde, însă, tot Bursucul: Arbore, sephiroți, sephire, emanații, extensii, cunoscut, necunoscut, acestea sunt alte cuvinte, alte denominații, alte paradigme. Alte modele semantice schimbătoare. Perifrastice. Altă disecție de aer. Alte fluxuri vocale. Alt discurs. Altă retorică. Universalia sunt realia, universalia non sunt nomina! Restul consistă în sforțări și în eforturi umane primitive, asimptotice, deci, incomplete, searbede, rudimentare, de a descrie și de a cuprinde o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ebraic tēbēl (tradus, de obicei, de Septuaginta cu oikuménē), un termen utilizat prevalent în poezie pentru a spune „pământ stabil”, dar care uneori are și sensul mai general de „lume, creație”. Autorii evrei utilizează însă mult mai frecvent un sistem perifrastic de termeni concreți pentru a exprima întreaga creație, suplinind astfel această absență lexicală. Biblia utilizează de obicei două modalități: ori face o scurtă înșiruire a componentelor cosmice sugerându-le astfel pe toate (Ex 20,11; Is 45,7; Ez 38
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
de către sophos, adică de cel inițiat. Citatul din Sofocle este grăitor În acest sens: „Înțeleptul deslușește Întotdeauna enigmele zeilor/ Pentru proști chiar și Învățăturile sale clare sunt zadarnice”5. 2. Caracterul misterios al oracolului, Întărit de stilul ambiguu (loxon) și perifrastic, stârnește la cei profani o reacție de profund respect religios (sebesthai). 3. La un moment dat se produce o ruptură Între conținutul sacru al mesajului și poezia ca modalitate de expresie, fenomen care a fost foarte bine descris de M.
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Sofocle: „Înțeleptul deslușește Întotdeauna enigmele zeilor/ pentru proști, chiar și Învățăturile clare sunt zadarnice”. O dată cu limpezirea sensului oracolelor, s-a schimbat mentalitatea oamenilor și În alte privințe. (407) În vechime, stilul oracolelor era straniu și aparte, cu totul ambiguu și perifrastic, pentru a te convinge de caracterul lor divin. Ascultându-le, mulțimea era plină de admirație 1 și de respect religios. Mai târziu totuși, oamenii s-au deprins să Înțeleagă mesajul fiecărui oracol, În mod corect, cu ușurință, fără emfază sau
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Geschichte, Historie, Historik, Histor(iz)ismus, Geschichtswissenschaft Este necesar să precizăm semnificația acestor termeni, pentru că ei pot fi traduși în românește fie prin cuvintele "istorie" sau "istori(ci)sm", cu multiplele lor sensuri (ceea ce provoacă destulă confuzie), fie prin construcții perifrastice (care îngreunează receptarea mesajului). Această situație ne determină să-i menționăm pe parcursul lucrării și sub denumirea lor germană, astfel încât este nevoie cu atât mai mult să lămurim chiar de la început accepțiunile în care sunt folosiți. Geschichte se referă la succesiunea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și procedeele tradiționale consacrate. În continuare sunt analizate formele stilului oral pe care le cităm: fraze interogative și exclamative, ziceri tipice, construcții întrerupte, așazisele anacolute, expresii idiomatice, proverbe, locuțiuni verbale, repetarea cu inversiunea ordinii cuvintelor, rotacizarea specifică limbii muntenești, mai-mult-ca-perfectul perifrastic ș.a. De asemenea se observă că, atunci când dialogul încetează și încep comentariile scriitorului, acesta folosește și aici felul de a vorbi al personajelor sale, prin intermediul stilului indirect liber. Tudor Vianu precizează că I.L. Caragiale nu este un scriitor colorat. Principala
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
pierd. De n-ați spune cu dreptate,să vă vedem măritate. Sub raportul lexico-morfologic, atributul predicativ poate fi - ca și adverbul: a) simplu - când este exprimat printr-un cuvânt: În odaia de peste tindă se auzea plin, puternic glasul bătrânului. b) perifrastic - când este exprimat printr-o expresie adjectivală perifrastică sau chiar locuțiune adjectivală: Și trist (simplu), cu fruntea înclinată (perifrastic), ascult străvechiul cântec sfânt. Ca proveniență morfologică, atributul predicativ poate fi: a) adjectiv propriu-zis ori de origine verbală sau substantivală: El
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vă vedem măritate. Sub raportul lexico-morfologic, atributul predicativ poate fi - ca și adverbul: a) simplu - când este exprimat printr-un cuvânt: În odaia de peste tindă se auzea plin, puternic glasul bătrânului. b) perifrastic - când este exprimat printr-o expresie adjectivală perifrastică sau chiar locuțiune adjectivală: Și trist (simplu), cu fruntea înclinată (perifrastic), ascult străvechiul cântec sfânt. Ca proveniență morfologică, atributul predicativ poate fi: a) adjectiv propriu-zis ori de origine verbală sau substantivală: El vine trist și gânditor. b) participiu cu valoare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și adverbul: a) simplu - când este exprimat printr-un cuvânt: În odaia de peste tindă se auzea plin, puternic glasul bătrânului. b) perifrastic - când este exprimat printr-o expresie adjectivală perifrastică sau chiar locuțiune adjectivală: Și trist (simplu), cu fruntea înclinată (perifrastic), ascult străvechiul cântec sfânt. Ca proveniență morfologică, atributul predicativ poate fi: a) adjectiv propriu-zis ori de origine verbală sau substantivală: El vine trist și gânditor. b) participiu cu valoare verbală Slova de foc și slova făurită împerecheate se mărită. Adjectivul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de licențe gratuite, în general, de siluiri, voluntare sau nu, ale limbii române. Textul pe care tocmai îl avem în vedere este, în esență, un joc carnavalesc al limbajului, în care sensurile de bază sunt deturnate, cuvintele indecente sunt exprimate perifrastic, deci deghizate sugestiv, noi sensuri comice sunt create prin modificări grafice și fonetice, toate speculând aceeași temă, ca sursă a unui râs dezinhibat. Paragraful final denunță cu umor alte două puncte vulnerabile ale exprimării adverse, sfârșind calamburistic: "(...) în sacsie, domnul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
290. Prozopopeea (un procedeu retoric, prin care Arghezi vehiculează, aproape întotdeauna, un conținut ironic), atașată la final, împinge neverosimilul la extrem și constituie sursa unui umor de calitate, în care poanta e construită gradat. Omnisciența și omnipotența adversarului sunt exprimate perifrastic (acel "chiar ceva mai mult" e, de fapt, sursa ridicolului), mizând pe efectul creat de discrepanța dintre realitate și proiecția ei în spațiul eroilor legendari. Deseori, textul advers îi oferă polemistului suficiente motive de a ataca. Astfel, în prefața unuia
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
scoată momâia din academii și ligi și prestigiile din naftalină și să dea, o dată, și singur din pană"296, creând, aparent, un blanc în actul performativ al enunțului. Spunem aparent, deoarece micro-povestirea ficțională joacă din perspectiva enunțării rolul unei comunicări perifrastice, în care instanța auctorială se retrage, cedând, temporar, locul naratorului, într-un joc al dedublărilor, specific prozei publicistice argheziene. Explicând dualitatea actului ilocutor, Ducrot 297 operează o distincție importantă între eul explicit (care își asumă "angajamentul enunțiativ") și cel implicit
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
modificatorii. Posesorii restrîng, la rîndul lor, extensiunea substantivului, prin stabilirea unei relații de posesie cu un termen indicînd obiectul posedat și se realizează în primul rînd printr-un grup nominal cu determinantul în genitiv. Ei sunt identificabili în formulele toponimice perifrastice de tipul Hanu Despinii, Dealu Boazgăi. Peștera Muierii, Piscu Neamțului, Bîrîca lu Ivan, Coasta lu Fîsuiță, Teiu Udroilor, Calea Andrieștilor, Fîntîna Pisculungenilor etc. Relația semantică de la care pornește formația toponimizantă nu conține, de fapt, întotdeauna ideea de. posesie, ci nuanțe
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Poienari, (Valea) Poienii, Poienile, Poienița etc. Un avantaj, poate neavut explicit în vedere de autorii standardizării, dar sesizabil în multe situații, l-ar putea constitui diferențierea formală între omonimele toponimice care, trebuie să recunoaștem, sunt destul de numeroase, elementele derivative și perifrastice (determinanții) nefiind suficiente pentru a le distinge și a le permite, astfel, exercitarea funcției de individualizare. Cît privește riscul ambiguității semantice, care la apelative constituie argumentul principal pentru neacceptarea variației formale, acesta nu există la numele de locuri, pentru că sensul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dolj, Horja, Perja) de la radicalul Clu(extras din secvența medială a unor nume mai lungi, cum e de exemplu Micluș). Covurlui Numele, în această formă simplă, fără termeni determinați sau determinanți, nu apare în Dicționarul geografic din 2008-2009. În forme perifrastice, el este prezent atît în acest dicționar, cît și în surse mai vechi: Covurluiul cu Apă și Covurluiul Sec, Cîmpia Covurluiului, Dealul Covurluiului, Lacul Covurluiului (situat în Lunca Covurluiului), Pîrîul Covurluiului (afluent de dreapta, lung de 32 de kilometri, al
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Vedem filmul la cinema. Andrei arată obosit. Auditivă Aud zgomote. Ascult muzică. Muzica sună bine. Tactilă Simt frigul la mâini. L-a atins ușor pe umăr ca să-l facă atent. Ø Gustativă Simt un gust amar. Am gustat mâncarea. Ø (perifrastic) Prăjitura are gust bun. Olfactivă Simt miros de liliac. Câinele miroase mâncarea. Prăjitura miroase bine. În opoziție cu engleza, în română 25 anumite tipuri de percepții nu se pot exprima printr-un lexem distinct, ci printr-o parafrază cu structura
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
are un caracter metaforic și un contur imprecis, datorită definițiilor variate sau chiar contradictorii ori înfruntărilor polemice dintre curentele ideologice și politice (de exemplu formula terorist în opoziție cu formula erou). Prin urmare, conținutul formulei poate avea transformări sau variații perifrastice. V. frazeologie, slogan. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN FRAZEOLOGIE. Termenul frazeologie desemnează, în funcție de spațiul lingvistic în care este utilizat, disciplina lingvistică ce studiază unitățile frazeologice dintr-o limbă sau dintr-un grup de limbi, "culegere de locuțiuni", "ansamblu de expresii proprii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o mare diversitate, motivată de eterogenitatea criteriilor aplicate, generatoare de terminologie și de exigențele impuse de cercetători în formularea unor termeni mai preciși și mai expresivi. Dintre aceștia amintim: asociație metaforică, element metaforic, expresiune metaforică, idiotism; paremiologie, proverb, zicătoare, expresie perifrastică, locuțiune; ansamblu frazeologic, expresie, unitate frazeologică; expresie figurată, grup sintactic stabil; izolare; expresie idiomatică, clișeu, îmbinare de cuvinte sudate, îmbinare stabilă, perifrază, perifrază proverbială, idiom, expresie frazeologică, locuțiune frazeologică, frazeologism. Eterogenitatea opiniilor exprimate în cadrul demersului teoretic, privitoare la descrierea criteriilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se produce un proces indică dacă el este necesar, obligatoriu, posibil sau probabil și se realizează cu auxiliare de modalitate precum a trebui, a putea, unele întrebuințări ale lui a vrea etc. Există, de asemenea, numeroase echivalente adverbiale, circumstanțiale și perifrastice ale acestor modalizatori, astfel încît reglarea de probabilitate a enunțului: El trebuie să vină se poate reda și prin El va veni, desigur (sau după toate probabilitățile), E posibil (sau Sînt toate șansele) ca el să vină. În seria modalizatorilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
puternică precum cea a unui pronume (un pronume nu ar permite nerealizarea acordului în persoană). Nu este o trăsătură de tip pronominal, ci una de tip lexical. 117 Aceleași probleme de acord le pune și participiul verbului la diateza pasivă perifrastică (Femeia și câinele au fost fotografiați de Ion). 118 Pentru regulile de acord în gen descrise de gramaticile normative și descriptive, vezi Iordan (1954: 606-607), Avram (2001: 344-345), GALR (II: 385-386). 119 Exemplul este Britney Spears a suferit ieri un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a fost subliniată și de Givón (1981: 168)63; (b) O devine S; (c) A ajunge într-o poziție periferică, fiind marcat printr-un caz oblic/prepozițional; A poate fi omis; d) construcția pasivă e marcată explicit (prin afixe verbale, perifrastic etc.). 5.2. Relația dintre ergativ și pasiv Comrie (1973: 251) analizează relația dintre ergativ și pasiv din punct de vedere atât sincronic, cât și diacronic. Autorul arată că există date istorice care demonstrează că ergativul din limbile indo-iraniene moderne
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]