37 matches
-
care le anima prin expunerea cu pasiune a rezultatelor cercetărilor sale de teren, ale analizelor de hartă, intervențiile sale în dezbaterea unor aspecte controversate, ca, de exemplu, stratigrafia depozitelor cuaternare, inclusiv a celor păstrătoare de cultură materială sau a celor periglaciare. Orizontul său de cercetare început cu "Cîmpia Olteniei" se lărgește la întreaga Câmpie Română - căreia îi consacră, în 1976, o sinteză a cercetărilor de teren a unei bogate informații de specialitate, între care se detașează forajele, analizele sporo-polinice, reconstituirile paleogeografice
Petre Coteț () [Corola-website/Science/316375_a_317704]
-
vor contura platformele piemontane Cotmeana, Cândești și Gruiurile Argeșului. Deși perioada Cuaternară (1,7Ma) este caracterizată de oscilațiile fazelor glaciare și interglaciare, ghețarii au modelat numai zona montană din nord iar în zona subcarpatică a funcționat un sistem de modelare periglaciar care are ca depozit reprezentativ luturile-argilose (depozitele loessoide) de pe platoul Gruiu de la Câmpulung. În Cuaternar datorită coborârii nivelului de bază, râurile s-au adâncit epigenetic și s-au format terasele și luncile acestora ce sunt acoperite de prundișuri, alcătuite din
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Relieful periglaciar reprezintă un relief climatic dezvoltat la contactul dintre regiunile polare și cele temperate (în tundra) și în munții înalți din etajul alpin. Se află dincolo de limita pădurii. Termenul a fost introdus în 1909 de polonezul M. Lozinski. Fiind o zonă
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
regiunile polare și cele temperate (în tundra) și în munții înalți din etajul alpin. Se află dincolo de limita pădurii. Termenul a fost introdus în 1909 de polonezul M. Lozinski. Fiind o zonă de tranziție, între climatul polar și cel temperat, periglaciarul apare cu o serie de nuanțe (arctic continental, arctic propriu-zis, climatul rece oceanic și cel alpin), care se răsfrâng în ritmul, intensitatea și ponderea proceselor cât și în tipul de forme și structuri rezultate. În aceste regiuni temperaturile sunt scăzute
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
tipul de forme și structuri rezultate. În aceste regiuni temperaturile sunt scăzute dar cu frecvente treceri de la valori pozitive la valori negative. În general zăpadă este puțină iar vânturile puternice o spulberă. Ansamblul de forme și structuri dezvoltate în regiunile periglaciare sunt rezultatul îmbinării mai multor agenți specifici acestei zone (îngheț-dezgheț, zăpada, gheața de legătură) sau cu caracter polizonal (vântul și șiroirea). Aceștia provoacă o serie de procese că: formarea gheții în sol, perturbarea structurilor inițiale prin contracții termice și creșterea
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
solifluxiunii, șiroirii (în sezonul cald), ceea ce duce la lărgirea cavitații. Când acestea se află în apropierea limitei zăpezilor, evoluția lor duce dezvoltarea circurilor nivale și a unor vai în formă de „U” - vai nivale. Potcoavele nivale sunt forme de acumulare periglaciara, cu aspect de val curbat, potcoava având partea concava îndreptată spre amonte; acumulările de gelifracte sunt împinse în fața microdepresiunilor nivale. Se formează prin materialele rostogolite peste acumulările de zăpadă înghețată ce acoperă depresiunea de la bază versanților. Avalanșele și alunecările intensifica
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
majorității materialelor rezultate și rămânerea în relief a unor vârfuri de diferite forme: crește ascuțite și crenelate (custuri), crește de cocos, ace, vârfuri piramidale, turnuri, ciuperci, jandarmi, strungi adică șanțuri adâncite, cu fundul relativ plat și foarte înclinate. În regiunile periglaciare, sub raport structural se disting: terenuri care se dezgheață complet în sezonul cald și terenuri care păstrează un orizont adânc înghețat permanent (pergelisol), uneori încă din Pleistocen. În timpul verii, în ultimul caz apare un strat dezghețat - molisolul; aici procesele periglaciare
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
periglaciare, sub raport structural se disting: terenuri care se dezgheață complet în sezonul cald și terenuri care păstrează un orizont adânc înghețat permanent (pergelisol), uneori încă din Pleistocen. În timpul verii, în ultimul caz apare un strat dezghețat - molisolul; aici procesele periglaciare sunt foarte active. Pergelisolul se extinde în N Canadei, Alasca, Groenlanda, Spitzberg, Asia Centrală și de nord-est. În sudul tundrei el devine discontinuu și subțire. Atinge grosimi diferite, între 150-300 m în Spitzberg și 600 m în Siberia. Este legat de
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
să fie extins, ca lățime, pentru a se forma bazine mari de eroziune, care să clădească piemonturi; a doua este posibilitatea că nivelul de bază local să fie relativ închis. Ultima condiție privește mai ales regiunile cu climat temperat sau periglaciar, unde evacuarea aluviunilor se face în mod obișnuit până la ocean. Când nivelul de bază este relativ închis, ca de pildă Depresiunea Brașovului, atunci pot apărea piemonturi și în asemenea climate; ex piemontul Timis-Sacele. Prima fază evolutivă este aceea a dezvoltării
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
plantă cunoscută de localnici sub denumirea populară de lingurea ("Cochelaria pyrineaca văr. borzaeana"). reprezintă o zona montană cu o mare variație reliefală, astfel: relief vulcanic atribuit perioadei mezozoice (în vârfurile Farcău, Mihăilecu), relief glaciar (în Pietrosul Maramureșului, Farcău, Mihăilecu), relief periglaciar din perioada geologică a pleistocenului, relief dezvoltat pe calcare (în bazinul superior al văii Repedea și în abrupturile vârfurilor Farcău și Mihăileacu), precum și forme de relief dezvoltate pe șisturi cristaline (în bazinele văilor Vaserului și Ruscovei). Parcul prezintă o culme
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
atât exterioară cât și interioară, pe lemn. Acces: Masă lui Bucur sau masă ciobanului Bucur, este un monument al naturii situat în satul Pleși, comuna Bisoca. În această zonă blocurile de piatră au o mare frecvență ca urmare a proceselor periglaciare din cuaternar. Pe coama Muntelui Piatră Penei care ajunge până la altitudinea de 1145 m în punctul numit ”Masă lui Bucur”, se află un astfel de bloc cu o suprafață pseudoplană și un greutate de cca. 150 tone, care este așezat
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful periglaciar este distribuit, în mod variat, pe întreg teritoriul țării. De asemenea, relieful fluviatil și cel litoral au o reprezentare specifică pe teritoriul României. este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporționalitate, complementaritate și dispunere simetrică, dat fiind numărul mare de forme
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]