248 matches
-
a iubit adînc. A treia zi șopti ca-n vise " De vrei să te iubesc mereu, C-un glonț, deseară, în culise, Omoară-te de dragul meu." Ci eu m-am dus tăcut acasă Și despicînd lin firu-n patru, Întins în perini de mătasă, Gîndesc să nu mai merg la teatru Și îi clocesc o răzbunare Cît oul crud de pitulice-n Albuș și gălbenuș. Drept care, Beau rochii calde și-ascut brice!
Videoclip cu Maia Morgenstern by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16392_a_17717]
-
cu jartiere, sub privirile însomnorate ale păpușilor din copilărie, exilate pe dulapul cu fuste și rochii, cu bluze și rafturi pentru lenjeria intimă. Oare ce gândesc penații și uitații lari, în timp ce le contemplă, dezvelite, peste noapte, în iatacurile lor cu perini și dantele și lacăte, pe lemnul patului, pictate? Vorbesc despre fetele din clasele mari de liceu umblând prin oraș cu ochelari de cobră, duminica, și în pantofi cu tocuri înalte. Sânii lor crescuți într-o singură vacanță de vară. Sânii
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
o zi, mama veni fericită. Îi găsise tatei de lucru. Vorbise cu rotofeiul și chilugul Maxa și acesta promisese că-i va da tatei ceva să trebăluiască. Ca să-l primească pe tata să care moloz și mortar, mama dăduse o perină mare din puf, o pernă făcută din penele gâștelor noastre de la Rudna. N-a mai văzut Maxa așa ceva, că așa perini nu erau în Canada. Două săptămâni la ținut pe tata să care moloz, pe urmă a rămas iar outsider
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
va da tatei ceva să trebăluiască. Ca să-l primească pe tata să care moloz și mortar, mama dăduse o perină mare din puf, o pernă făcută din penele gâștelor noastre de la Rudna. N-a mai văzut Maxa așa ceva, că așa perini nu erau în Canada. Două săptămâni la ținut pe tata să care moloz, pe urmă a rămas iar outsider. Atunci, tata s-a hotărât să ne întoarcem la Rudna. Ne întorceam ca rândunelele, primăvara. Era în 1935. De la Montreal am
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]
-
NU TE MAI AȘTEPT, de Margareta Merlușcă, publicat în Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017. Nu te mai aștept Am învățat să nu te mai aștept, La poartă, gătită-n parfumată ie Și-o să adorm strângând la piept, Doar perina, cu iz de iasomie. În cântul dulce-al păsării măiastre, Copacii se trezesc din recea agonie, Flori albe-nmiresmate și sihastre, Îmi cântă iarăși, trista-mi simfonie. Și menestrelu-mi cântă-n gând, Însă nu vreau s-ascult ce spune, Sunt
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
voi lăsa iubirea să moară în deșert, Cântu-i să rămână, pe nota unui flaut. Citește mai mult Nu te mai așteptAm învățat să nu te mai aștept,La poartă, gătită-n parfumată ieși-o să adorm strângând la piept,Doar perina, cu iz de iasomie. În cântul dulce-al păsării măiastre, Copacii se trezesc din recea agonie,Flori albe-nmiresmate și sihastre, Îmi cântă iarăși, trista-mi simfonie.Și menestrelu-mi cântă-n gând,Însă nu vreau s-ascult ce spune,Sunt
MARGARETA MERLUȘCĂ [Corola-blog/BlogPost/385126_a_386455]
-
AȘTEPT Autor: Margareta Merlușcă Publicat în: Ediția nr. 2285 din 03 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Nu te mai aștept Am învățat să nu te mai aștept, La poartă, gătită-n parfumată ie Și-o să adorm strângând la piept, Doar perina, cu iz de iasomie. În cântul dulce-al păsării măiastre, Copacii se trezesc din recea agonie, Flori albe-nmiresmate și sihastre, Îmi cântă iarăși, trista-mi simfonie. Și menestrelu-mi cântă-n gând, Însă nu vreau s-ascult ce spune, Sunt
NU TE MAI AȘTEPT de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385120_a_386449]
-
îl pune în ritual, acceptă, a primit mesaje simple și luminoase. Sufletul și carnea sunt împreună, nu pot fi despărțite în această viață, viața este un dar... „Nicăieri nu e ca pe canapeaua din atelierul tău. Totdeauna desfăcută, acoperită de perini. Verzi și albastre. Cu frunze galbene. În fața ei, șevaletul. Pânza albă. Aș vrea să pictezi ceva. Să mă întind pe canapea și să mă pictezi pe mine. Sau măcar perinile albastre. Sau vreo două valuri verzi. Paspoalate cu alb. Ori
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]
-
ca pe canapeaua din atelierul tău. Totdeauna desfăcută, acoperită de perini. Verzi și albastre. Cu frunze galbene. În fața ei, șevaletul. Pânza albă. Aș vrea să pictezi ceva. Să mă întind pe canapea și să mă pictezi pe mine. Sau măcar perinile albastre. Sau vreo două valuri verzi. Paspoalate cu alb. Ori un nufăr galben. Pe un pat de frunze verzi. Dar pânza rămâne neatinsă. Mă îmbii cu fructe. Cu caise. Cu ciocolată. Cu mentă. Cu alune. Îmi aduci ceașca de cafea
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]
-
ceasul vieții bate și trece prin pădure Cu aripi lungi de fluturi durerea s-o îndure, Cutremurat se-arată în zile furtunoase Sub un covor de umbre ce dragostea ne coase. Iar somnul se coboară pe pătura de frunze Ținând perina clipei prin visele confuze Și toamna e în casă pictată-ntr-un tablou Pe când noi scriem viața golind înc-un stilou. Dar șoapta azvârlită în cerul nostru mut Se lasă părăsită ca-ntr-un necunoscut, Iar în capătul zilei luceferii din
STIHURI (1) de CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383158_a_384487]
-
zgâit în prag: în camera cufundată într-un semiîntuneric plăcut și din care se zvoneau dulci sunete de liră, se aflau șapte tătăroaice tinere, toate una și una, unduindu-se ușor în jurul unei mașinării ciudate. într-un colț, așezat pe perini și trăgând dintr-o lulea de fildeș ținută cu grație de o eunucă, stătea cufundat în gânduri un tătar bătrân, complet ras și având tatuate pe piept și Crucea „Sfântul Gheorghe” și-a Semilunei Stea. — Ce e asta? - bâigui Metodiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Moldova? Păi nu fac prea bine, luminăția-ta - zise Vulture. — Ei, cum se poate?! - zise viziriul și-o umbră de îngrijorare îi trecu peste chip. Dar poftiți, ședeți, nu stați în picioare! - și le arătă trei cadâne care țineau trei perini. Nu facem prea bine, luminăția-ta - reluă spătarul Vulture, așezându-se cu băgare de seamă. Dar ce-ați pățit? V-au călcat leșii, cazacii? S-a sculat prostimea? — Ba nu, luminăția-ta, mai rău. Am fost maziliți. Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
dormea mama era o ladă de lemn în care mama ținea lucrurile bune pentru îmbrăcat de sărbători. Peste capacul lăzii (era de fapt o ladă de zestre - n.a.) se așezau pături, toate din cânepă, din lână, plapuma cea bună și perina deasupra. Pe pereți erau, la est și la vest, două țoale mici de lână. Peretele de la sud avea geamuri. La capătul 375 patului unde dormea tata era un lădoi din lemn în care mama ținea rufele noastre de purtat, spălate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rând, Pe pridvoare și sub geamuri Se trezesc din somn visînd." (Mînăstirea) amintește începutul San Marinei, dar și procedeele lui Alecsandri din Pasteluri. Iată acum materialul și armonia Somnoroaselor pă-sărele: " Dorm în undă legănate Lebezile-n puf de undă. Cuiburi albe, perini albe." (Caligula) Variațiuni pe aria De-acum, eu nu te-oi mai vedea: " Mai mult tu nu vei mai vedea(!) Nimic, nici cer, nici flori, S-au prăfuit în zarea ta Ca niște nori." Dar printre mari baloturi de mărfuri
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de chef cu băutură eunucii aduc la masă o fătucă-n pârgă găsită în ascunziș de pod. Beiul hidos, când vede fata în înalt de trup și părul negru mângâindu-i sânii, cu morfoleală-n gură se-nfundă puf de perini și-ordonă un neînțeles tălmăcit. - Să-mi umple ea paharul și să-mi pregătească patul ! Spăimată-n culme de ochii bulbucați de pofte, fecioara-și face-un plan de fugă. Beiul cu josul în stârneală înghite-n sec și-nfige mâna
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
el: -Hai, puiul mamii, copăcel! “Puiul”se lasă ridicat și când “mama” îl scapă, cade la loc râzând. Amuzată, râde și ea: -N-are băiatul de ce să se sprijine? Lasă, că aduce mămica pernele ! Și a sprijinit spatele domnului cu două perini mari. A mai adus ligheanul cu apă caldă, săpun, prosop și cu delicatele-i mânuțe, i-a spălat picioruș cu picioruș și le-a tamponat ușor cu prosopul. În acest timp, plictisit, domnul răsfoia ziarul. -Ce mai scrie la gazete
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
la Conferința ICALP, 2005 - premiul pentru cea mai bună lucrare la FOCS, 2008 - premiul Presburger în 2012...- îmi răsună în urechi vocea lui Bogdan. Îți dai seama? Mă doare mâna! Carnețelul nu-mi ajunge. Încep și scriu pe cearșaf, pe perini...pe maini, pe picioare, pe sani, pe burtica, pe coapse...Nu înțeleg nimic. Poate nici nu trebuie! Mi-e rău! Îmi vine să vomit... * Pe culoarul altădată luminat al călugărilor carmelitani, de la Snagov, e, în sfârșit, întuneric. La lumina lunii
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
de fier, pardosite cu pardoseală din brad de 3 cm., acoperită cu preșuri din zdrențe țesute în războaie, mese și scaune, uneori cu trei picioare confecționate de țiganii rudari, plocade, cuverturi lucrate cu vergica în război, iar pe fiecare pat perine din fulgi, una peste alta. Pe mese, fețe de masă - tișlaifere - din pânză de casă înălbită și ornate cu flori cusute de mâinile iscusite ale fetelor și femeilor în serile lungi, de șezătoare cu gogoși, porumb fiert, floricele sau scoverzi
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
când ai mei plecau la muncă, la târg, la vreo nuntă sau la balul strugurilor. Ea, cred, m-a învățat toate rugăciunile și datele sărbătorilor creștine, numele îngerilor și de ce și de unde vine bunătatea la oameni, sau că lenea e perina diavolului. Tot călugărița i-a dat numele de Cecilia, nume de sfântă, păpușii mele din cârpe, ba i-a și cusut cu mâinile ei palide ochi și gură cu ibrișin vopsit în coji de ceapă uscată. Avea nu știu ce mătușa asta
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
Era și acolo o tehnică: să nu le lași prea cheluțe sau să-și târască aripile! Apoi, o vreme, sacii cu pene erau ținuți la soare. Spre toamnă, suiți în pod și abia după un an folosiți pentru dună și perini. Curcile le voiam, clar, roșcate! Nu negre, maronii sau albe. Așa fusese primul pui de curcă, unicul dar de la bunica mea din Oltenia, pui cu care venisem în brațe pe mașină și-i dădusem apă cu pipeta, să nu moară
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
Letiția dădea oamenilor câte un păhăruț de crampă, iar eu eram bucuroasă că am din nou ... spectatori. M-am încălțat cu cizmele noi, am luat singura carte ce exista în casă (o biblie) și m-am cocoțat în pat peste perinile brodate, prefăcându-mă că citesc. E foarte posibil ca nici măcar să nu fi ținut cartea cum trebuie, căci nu știam să citesc, însă descoperisem că Istin și Letiția erau fascinați când le ”citeam” câte-o poveste auzită la grădiniță, și
FULGI ŞI AMINTIRI de MONICA BOKOR în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363736_a_365065]
-
și aceeași atârnare, rătăcesc ignorând frontierele și determinările? Noaptea se potolea saturată de senzualitatea animalică a tăinuitelor fantasme și el se întinse pe pat, cu mâna stângă lipită de trupul relaxat, cu dreapta îndoită deasupra capului, cu degetele răsfirate pe perină. Respira ușor și din când în când, cu o ritmicitate aproape previzibilă, buzele ușor întredeschise schițau un zâmbet vag, abia perceptibil. Atunci, știu că o visă pe ea. Și niciodată un vis nu i s-a mai dăruit cu atâta
O HIMERĂ-N NOAPTEA TÂRZIE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349291_a_350620]
-
de prispă, pe care se află preșuri de cânepă, camera din față sau casa dinainte, casa din mijloc, bucătăria sau tinda. În camera din față sau casa dinainte se află patul pe care este expusă zestrea de nuntă pentru fete (perini, țoale), lada de zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu flori decorative, oglindă, masă, la geamuri perdele țesute sau cusute, preșuri pe jos. În casa din mijloc sunt expuse: război
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
și este alcătuită din: târnaț (prispă), camera a dinainte și camera dinapoi. În târnaț sunt expuse blide cu ștergare, dovleci, șiraguri de fructe puse la uscat, cucuruz. În camera a dinainte se află: car (pat) cu haine, cu țoale, țolinci, perini, lipidee (cearșafuri), pe pereți sunt laturi țesute în război, blide cu ștergare, la geamuri draperii țesute în război, două lejine (leagăne) pentru copii dintre care unul e legat de grindă, parsechi (dulap) cu blide, războiul de țesut, furcă de tors
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
la mezat reci vânturi suflă prin ocoale a sărăcie peste sat pe baltă trestii prohoade îi cântă toamnei ce-a trecut stoluri de ciori parcă-s iscoade prin plumburiul cer tăcut ici-colo fumuri peste case se-nnoadă șerpuind alene o perină de nor descoase fulgii ce cad mânați de lene smolita liotă croncănește cutreieră prin stufuri vânt neaua cu fumul se-mpletește în giulgiu alb peste pământ *** Ciclul "Iarna" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: prohodul toamnei / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
PROHODUL TOAMNEI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350130_a_351459]