71 matches
-
formația lui Fane Vișan. În 1980 cântă în Japonia într-un turneu de șase luni. Timp de zece ani va mai concerta apoi în Japonia, alături de fiica sa Daniela care este violonistă. A colaborat și a avut angajamente la Ansamblul „Perinița” din București, devenind mai apoi acordeonist permanent la Orchestra de muzică populară Radio, unde colaborează cu dirijori precum Victor Predescu sau Radu Voinescu. A întreprins numeroase turnee atât în țară, cât și în străinătate, în țări precum Austria, Italia, Franța
Nicolae Florian () [Corola-website/Science/333337_a_334666]
-
și SUA. Moare în anul 1994 la București, la vârsta de numai 54 de ani. Este înmormântat la cimitirul „Reînvierea” din Colentina. În 1968 este distins cu medalia Meritul Cultural, clasa I, pentru activitatea sa de solist instrumentist la Ansamblul „Perinița” din București. Înregistrările au fost realizate la Societatea Română de Radiodifuziune și la casa de discuri Electrecord, fiind imprimate trei discuri de vinil proprii și unul colectiv.
Nicolae Florian () [Corola-website/Science/333337_a_334666]
-
o „haină” de vară, mai închisă la culoare, și alta de iarnă, mai deschisă, pentru a se putea camufla, fiind astfel mai greu zărit de pradă și putând deci să vâneze mai ușor. Lupul este un animal digitigrad, călcând pe perinițele degetelor și având unghii neretractile - spre deosebire de râs - astfel încât acestea se văd clar în urmele lăsate pe pământ moale sau pe zăpadă. Alimentația și dentiția sunt tipice pentru un carnivor. Deși la nevoie este și omnivor, putând supraviețui și cu fructe
Lup cenușiu () [Corola-website/Science/299707_a_301036]
-
Matache („Eu ți-am spus de mii de ori”). Un merit deosebit îl are în promovarea unor tinere talente cum ar fi Sofia Popa, dar mai ales, Ileana Constantinescu, și în realizarea primelor înregistrări pe discuri standard ale celebrei hore „Perinița”. O etapă de vârf artistic pentru Victor Predescu a coincis cu turneele „Ciocârliei” în Albania, în 1956, cu Angela Moldovan, Aurelia Fătu-Răduțu și Ion Cristoreanu iar în 1959 în Iugoslavia, cu Orchestra de muzică populară Radio. În 1967 „Ciocârlia” cunoaște
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
care ii fusese diacon la Mănăstirea Neamțului... Ca student-translator amestecat printre străini, la Băneasa, la 23 August 1952 am dat mâna cu Hewlet Johnson, decanul de Canterbury și cu Nicolai Bulganin, mareșal și primministru adjunct al Uniunii Sovietice. La o „Periniță”, am fost ales dintre cei din horă și apoi pupat de...Ana Pauker. În aceiași calitate, la Eforie, vila Filimon Sârbu, i-am admirat și mam apropiat de câțiva mari actori români; cu Madeleine Voicu, soția violonistului care era plecat
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
cămila, dromaderul, guanaco, alpaca, vicunia și lama răspândite foarte distanțat unele de altele, cămilele și dromaderul în Africa, Asia, celelalte în America de Sud. Sunt animale digitigrade cu picioare didactile. Degetele III și IV au câte o copită mică și câte o periniță elastică sub degete, pe care calcă și care ușurează mersul. Pe spate au una sau două cocoașe sau ele sunt absente. le au o talie mijlocie sau mare. Lungimea cap + trunchi = 120-300 cm, lungimea cozii 12-55 cm, înălțime la greabăn
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
72-210 cm. Greutatea 45-650 kg. Trăiesc până la 15-45 de ani. Sunt animale rumegătoare digitigrade cu picioare didactile, care au la fiecare membru câte două degete (3 și 4). Degetele III și IV au câte o copită mică și câte o periniță elastică (un țesut elastic) sub degete, plină cu grăsime, pe care calcă și care ușurează mersul pe nisipul dur și fierbinte al pustiurilor, pe unde trăiesc cămilele, sau pe pantele stâncoase ale munților, pe unde trăiesc lamele. Primele falange au
Camelide () [Corola-website/Science/306689_a_308018]
-
ce i-a adus notorietatea a rămas totuși „Cântecul fusului”, o melodie de mare circulație. A mai fost solistă a restaurantelor "Kiseleff", "Cafe-Royal", "Princiar" din București (1937-1949) și a mai colaborat cu Orchestra „Barbu Lăutaru” și cu ansamblurile „Ciocârlia” și „Perinița” (1959-1961), evoluând sub bagheta unor mari dirijori precum Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Ionel Banu, Costică Dinicu, Ion Mărgean sau Nicolae Băluță. A fost și angajată a Teatrului Regional București în perioada 1961-1970. Rodica Bujor a fost membră a
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]
-
de muzică ușoară, în favoarea muzicii populare și a romanței. În numeroasele turnee întreprinse cântă cu orchestrele „Doina Gorjului” din Târgu-Jiu, „Doina Argeșului” din Pitești; cu orchestrele de muzică populară ale filarmonicilor: „Banatul” (din Timișoara), Cluj și Ploiești; cu orchestrele: Ansamblului „Perinița”, Sfatului Popular al Capitalei, Teatrului de estradă „Ion Vasilescu”. I-au fost colegi de scenă: Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ioana Radu, Rodica Bujor, Mia Braia, Iustina Baluteanu, Gică Petrescu, Petre Gusti, Emil Gavriș, Angela Moldovan, Ileana Constantinescu, Lucreția Ciobanu etc.
Ion Luican () [Corola-website/Science/307618_a_308947]
-
Cinematografică București. Filmările au avut loc în perioada 7 octombrie 1967 - 31 ianuarie 1968, 1-4 martie 1968, 23-28 martie 1968, 5-10 aprilie 1968 și 28 aprilie - 2 mai 1968, fiind realizate cu concursul Consiliului Superior al Agriculturii și al ansamblului Perinița. Au fost folosiți 6.000 de soldați și 1.000 de călăreți pe post de figuranți, ei provenind din trupele de vânători de munte ale Ministerului Forțelor Armate al Republicii Socialiste România. Cadrele exterioare au fost filmate la Râșnov, Zărnești
Columna (film) () [Corola-website/Science/324282_a_325611]
-
martie 1931, în satul Tîmpa, comuna Bacia, județul Hunedoara. Studii la Liceul “Decebal“ din Deva, promoția 1950. Absolvent al Institutului de Arhitectură “Ion Mincu“ București (1956). Încă din timpul studenției este membru al Ansamblului Artistic al Sfatului Popular al Capitalei (“ Perinița“), precum și în Ansamblul Artistic al C.C. al U.T.C. București (“Cunună Carpaților“). A fost îndrumat și pregătit profesional de o serie de maeștrii ai scenei sau ai artei coregrafice românești: Tita Sever, Nicolae Sever, Aurelia Sauteanu, Gheorghe Baciu, Gelu Matei
Liviu Oros () [Corola-website/Science/322193_a_323522]
-
interpretarea lui Radu Simion. Făcând practică, la Restaurantul Ciocârlia îl descoperă marele dirijor Ionel Budișteanu care venise să mănânce acolo într-o zi. Când l-a auzit cântând i-a spus că ar avea nevoie de un naist in Ansamblul Perinița. Atunci, Radu Simion a fost angajat la ansamblu cu un salariu de 527 de lei pe lună. A fost coleg, în ansamblu, cu mari interpreți ca Rodica Bujor, Ana Pop Corondan, Ion Luican și mai târziu Ștefania Rareș. Colaboratori la
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
În timpul cât a lipsit, Vio își reia vechiul serviciu de chelner la restaurantul "Baraca" administrat de Italianu (Romică Țociu) și Vrăjitoru (Cornel Palade). Servind la nunta lui Nic cu Marcela (Andreea Doinea), el este prins de patronii localului în dansul "Perinița" și se sărută pasional cu Ramona (Monica Merișan), sora lui Nic. În mijlocul petrecerii, gașca lui Calu pătrunde în restaurant și fură mireasa. Scena este observată de Vio, care încearcă să-l oprească pe Calu, dar și de Avocata (Mădălina Ghițescu
Poveste de cartier () [Corola-website/Science/312591_a_313920]
-
Varnița, în preajma Cetății Tighina sau Bender, cum i-au zis turcii, erau tot români. Seara, înaintea focului de tabără, a urmat o oră de dans. Aveam la noi înregistrări. Și le-am propus iar gazdele au acceptat să-i învățăm Perinița. Dansul le-a plăcut și s-a prelungit. Perinița le-a prilejuit membrilor din cele 10 delegații, nu numai să danseze, dar și să se sărute băieții cu fetele, să se împrietenească, iar în serile ce au urmat să dorească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
zis turcii, erau tot români. Seara, înaintea focului de tabără, a urmat o oră de dans. Aveam la noi înregistrări. Și le-am propus iar gazdele au acceptat să-i învățăm Perinița. Dansul le-a plăcut și s-a prelungit. Perinița le-a prilejuit membrilor din cele 10 delegații, nu numai să danseze, dar și să se sărute băieții cu fetele, să se împrietenească, iar în serile ce au urmat să dorească și să ceară să se repete Perinița. A fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a prelungit. Perinița le-a prilejuit membrilor din cele 10 delegații, nu numai să danseze, dar și să se sărute băieții cu fetele, să se împrietenească, iar în serile ce au urmat să dorească și să ceară să se repete Perinița. A fost, poate, și o ocazie fericită care a dezvăluit colegilor de tabără din țările respective, posibilitatea să cunoască și firea veselă a românului, o componentă opusă celei din Miorița, care fusese o tulburătoare invitație la o tristă meditație asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
odată, zău! Știi că nu pot să-ți dau treningul. Adică ce treabă o fi asta să ți-l dau ție să te duci În București la rude de Revelion și eu să stau aici În pijamaua ta să joc Perinița cu babele În salon? I-auzi! CÎnd aș putea să plec eu acasă la Craiova. Băi Moise, așa o fi, a fost ideea ta, dar e treningul meu. Ce să-ți fac, ți-a zburat porumbelul, eu nu m-aș
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de-a Baba Oarba cu Nuța, Viruța, Costache, Dumitru, Costică, Nică, Vasile, ori am jucat batista parfumată cu Dbrița, Rodica, Lucica, Valerica, Lenuța, Marieta și Maricica, aici am jucat volei și fotbal, am jucat hore și sârbe, rusasca și coasa, perinița, valsul și tangoul etc.” Aici am văzut prima oară caravana cu film, în ogradă la bădia Gheorghe. Aici e centrul lumii. Pentru că aici am fost la cules de ghiocei și viorele, toporași și lăcrămioare, urechiușe roșii, în pădure și pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de-a Baba Oarba cu Nuța, Viruța, Costache, Dumitru, Costică, Nică, Vasile, ori am jucat batista parfumată cu Dbrița, Rodica, Lucica, Valerica, Lenuța, Marieta și Maricica, aici am jucat volei și fotbal, am jucat hore și sârbe, rusasca și coasa, perinița, valsul și tangoul etc.” Aici am văzut prima oară caravana cu film, în ogradă la bădia Gheorghe. Aici e centrul lumii. Pentru că aici am fost la cules de ghiocei și viorele, toporași și lăcrămioare, urechiușe roșii, în pădure și pe
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ritual arhicunoscut. "Temperatura" crescând într-un ritm vizibil accelerat, frații noștri maghiari au întors-o pe un ceardaș îndrăcit încât ieșeau scântei din cizmele lor. În final, pentru ca armonia și echilibrul prestațiilor artistice să fie desăvârșite, a intrat în funcțiune "Perinița" noastră, iar dansul acesta irezistibil a pecetluit definitiv și pentru totdeauna prietenia de nezdruncinat româno-maghiară și mai puțin invers. Sfântă reconciliere! Era liniște și pace pe pământ. Se putea trece la partea a doua a Kirvaiului, adică la următoarea piesă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și cei de la Școala generală „Olga Petrov-Radișici“ din Vârșeț (Serbia) realizează în condiții grafice deosebite revista școlară „Licurici“, care a și fost premiată la concursul național al revistelor școlare, organizat de M.E.C. Recent a apărut și un nou număr festiv, „Perinița 2005“. Și pentru că este sfârșit de an, revista „Licurici“ este însoțită și de un supliment - almanahul „Licurici 2006“, care conține o sumedenie de jocuri și concursuri distractive pentru copii. ( L. R.) Licitații Direcția Silvică Reșița va organiza luni, 16 ianuarie
Agenda2005-53-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284569_a_285898]
-
că, în sfârșit!, UDMR și PSD, re-înfrățindu-se, au încins un ceardaș “Conciliant” în municipiul Arad, exact pe locul unde va fi amplasată statuia celor 13 generali maghiari. Ceardașul a fost urmat de câte o “Învârtită de pe Someș” cu final de “Periniță” în holul fiecărei nou-înființate facultăți cu limbă de predare maghiară. Cele două dansuri - prelucrări contemporane de folclor pe o temă mai veche, reorchestrate - au fost starostite de dl Marko Bela, căruia îi aparține și coregrafia. În continuare a fost interpretat
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
funia lui nerval și străveziu o pleoapă de novalis toate nemișcate în lumina privirii lui IISUS și a lui socrates în acea vitrină a acelui oraș a lui morus-campanella-rabelais-cervantes toate ningând în acea fascinantă lumină a proiectelor nerealizate nici măcar pe perinița pe care leonard cohen a făcut zazen totul o lua razna în aparate sufletul dansa cancan pe ecrane ecvestre doar undeva într-un sat ascuns gellu naum mai însămânța pământ în pământ deși abia mai mergea pe picioare din ochii
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
nou, compact lot de foști bravi securiști, adăugându-l aceluia nu mai puțin impresionant ce-i alcătuiește fondul de aur, în ideea de ferm optimism că Europa și alte continente fac eforturi de a ne pricepe firea și comportamentul, chiar dacă perinița cu respectivii factori nu vor dansa? Un joc care nu se termină nicăieri, o polcă pe furate, după titlul admirabilului roman al pe nedrept uitatului Mihai Celarianu. Jenați de puținătatea opoziției parlamentare, șefii Puterii se lamentau de a nu avea
Polca pe furate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15412_a_16737]
-
în comun cu felul în care se distrau părinții noștri.În Epoca de aur, printre singurele distracții erau programele televizate cu mari actori, chiar dacă inevitabil erau precedate de discursul Marelui Tovarăș, și care se încheiau de fiecare dată cu jocul perinița. Pentru cei mai moderni dintre români mai exista și varianta petrecerilor la domiciliu care se lăsau cu bancuri despre regimul comunist, la care mesenii se tratau cu bunătăți tradiționale, stropite cu vin spumos "Roua" și la final se îndulceau cu
Cum petreceau românii Revelionul pe vremea lui Ceauşescu () [Corola-journal/Journalistic/67604_a_68929]