544 matches
-
Nicolae Manolescu Cînd am terminat facultatea, la începutul anilor '60, erau la modă, în istoria literară, periodizările. Am mai scris și cu altă ocazie despre asta. Ulterior, pe fondul creșterii influenței lui Călinescu, pe de o parte, care a condus la o escamotare a obiectului istoriei literare prin accentuarea rolului criticii, iar pe de altă parte, prin
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
criticii, iar pe de altă parte, prin impunerea anistorismului structuralist, preocuparea pentru decupajul faptelor de istorie literară a căzut în desuetudine. Cînd nu s-a renunțat cu totul la criteriul istoric, locul istoriilor propriu-zise l-au luat panoramele. În acestea, periodizarea se făcea de obicei pe decenii și pe genuri. Abia în timpul din urmă, lectura postmodernă a literaturii a readus în discuție și alte criterii, unele abandonate în trecut, altele noi, și a retrezit interesul pentru periodizarea istoriei literaturii. În plus
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
luat panoramele. În acestea, periodizarea se făcea de obicei pe decenii și pe genuri. Abia în timpul din urmă, lectura postmodernă a literaturii a readus în discuție și alte criterii, unele abandonate în trecut, altele noi, și a retrezit interesul pentru periodizarea istoriei literaturii. În plus, au dispărut anumite reticențe de natură ideologică, vinovate și ele de raritatea istoriilor literare (ca să nu zic absența) în anii comunismului. La acestea, trebuie adăugată o modificare de perspectivă: îndepărtarea de anumite fenomene creează acel efect
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
formaliștilor ruși că o epocă literară nu începe și nu se sfîrșește exact acolo unde se sfîrșește ori începe epoca de dinaintea sau din urma ei, ci se "pregătește", subteran, o bucată de vreme, prelungindu-se apoi, tot subteran, ani buni, periodizarea actuală a literaturii diferă considerabil de aceea de odinioară. Iată: romantismul se întinde de la manifestul lui principal, Introducția la "Dacia literară" din 1840, și pînă cînd Ghica și Eminescu își publică operele, atît de caracteristice pentru romantism, în proză, respectiv
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
Ibrăileanu, din apele tulburi ale căruia ies Bacovia și Arghezi, tot soiul de realisme sociale cuminți, inspirate de socialismul lui Gherea și Nădejde, neoclasicismul eclectic al lui Coșbuc și altele. În sfîrșit, elaborarea unor concepte noi ajută mult la o periodizare corectă. Așa stau lucrurile cu conceptul de bătălie canonică, oarecum curent în S.U.A. anilor '80 ai secolului XX, pus la noi în circulație, zece ani mai tîrziu, de același Virgil Nemoianu într-un articol din România literară. Dacă ne aruncăm
Periodizări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16267_a_17592]
-
de L.Buell într-o culegere editată de J.N.Cox și Larry Reynolds în 1993: lucruri pe care nimeni la noi nu le-a găsit interesante pentru a încropi măcar un comentariu fugitiv. Dintre notele documentare, aș fi invocat tradiția periodizării istorice amintite, în funcție de evenimente culturale (nu e o glumă: a lui Chesarie Râmniceanu, din 1780), lângă Basil Munteanu aș menționa mica sinteză a lui Eugen Ionescu, apărută în 1955 într-o enciclopedie, reeditată ulterior, la modelele de istorii literare naționale
Globalizarea criticii literare by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2672_a_3997]
-
pământul sub picioare. Poți concepe câte istorii literare poftești, chiar și una care să descrie opere inventate, cum pretindea Călinescu, dacă adecvarea la literatură nu te preocupă. Cartea lui Terian e cea mai tristă dovadă. Cum altfel să-mi explic periodizarea cvadripartită pe care o propune? Iată: am avea până prin 1830 o fază premodernă, în care n-ar exista cu adevărat o conștiință a literaturii. De ce 1830? Un an de graniță ar fi fost 1840, de când datează primul manifest romantic, celebra
Cui i-e frică de Titu Maiorescu? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2645_a_3970]
-
școlii, teatrului, a asociațiilor culturale și literare, în difuzarea literaturii universale, cristalizarea și îmbogățirea limbii române literare, trezirea interesului pentru folclor etc. Prin programele lor, cele mai importante ziare și reviste cu caracter literar au subliniat principii și criterii de periodizare, de promovare a valorilor autentice, de combatere a exagerărilor, de sincronizare cu Occidentul, dar și de păstrare a unui echilibru necesar între tradiție și modernitate (va urma). Conf. univ. dr. Ion Haineș (Revista UZP, nr. 2/2016)
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
Sibiu în perioada pregătitoare și, mai ales, în perioada definitorie a apariției "Revistei Cercului Literar" (prima jumătate a anului 1945) se știe și interesează, pe bună dreptate, mai mult decât ce a devenit această grupare imediat după 1945. Dacă o periodizare seacă nu ar părea prea didactică, aș insista ca fenomenul cerchist să fie tratat, din punctul de vedere al unei istorii literare minuțios documentate, în patru sau cinci secvențe (nu pretind că spun o noutate, când atâtea exegeze meritorii i-
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
devenind clipe), intensia energetică tinde să se conserve prin netezirea dpc, respectiv regularizarea dev, mai întâi prin unitarizare divizionară (cu același numitor comun, cât mai simplu), iar apoi, pe cât cu putință, prin egalizarea dev în șir, ceea ce corespunde aspectului de periodizare dev. Formal, aceasta se constituie prin asocierea dev în formule repetabile minim-asemănător, rimând pe diferite niveluri Fmz. La rându-le, nivelurile Fmz diferă cantitativ, prin numărul dev împerecheate într-o formulă. Rezultă astfel un aspect de regularitate formală prin dev
Mișcarea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
are în totul această Istorie a României. Spațiul cel mai larg, mai mult de două treimi, este acordat, natural, secolelor al XIX-lea și al XX-lea, limita istorică a primului fiind începutul Primului Război Mondial, iar a celuilalt anul 1989. O periodizare ce ar putea stîrni controverse, dacă nu și mai mult decît atît, de vreme ce, de pildă, partea a patra, despre intervalul cuprins între 1914 și 1989, este intitulată "ŤRomânia Mareť basculată din Vest în Est și înapoi". Primul capitol de aici
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
Baia Mare erau de aceeași origine și era bine să fie recuperați pentru arta națională. În acest sens, bibliografia maghiară cuprinde mai multe titluri de radiografiere a fenomenului, cât și monografii ale celor mai importanți artiști. Există unele păreri divergente asupra periodizării fenomenului, a faptului că el s-a oprit în preajma celui de-al Doilea Război Mondial sau că avem și astăzi o continuitate firească a Școlii băimărene. Indiferent însă de poziții, toți împărtășesc opinia că este vorba de o mișcare importantă
Baia Mare, intersecție artistică între Budapesta și București by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4210_a_5535]
-
apărute cu câțiva ani înainte, datorită eforturilor marilor noștri cărturari, de vrednică pomenire, Ovidiu Papadima, Ioan Lupu și Nestor Camariano. Iar anul 1918, la care s-a oprit, nu este un reper convențional, ci are o semnificație bine definită în periodizarea literaturii române, după Primul Război Mondial intrând într-o nouă etapă a evoluției ei, calitativ superioară. Primul volum din această serie a fost consacrat relațiilor literaturii române, în periodice, cu literaturile engleză, canadiană, americană, australiană, germană, austriacă, elvețiană de limbă
Literatura universală în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7183_a_8508]
-
viziuni personale recuperatoare sau umoral anulatoare. Simplă și onestă ca soluție, decizia Anei Selejan de a se plasa pe sine în umbră, nu are - în punctul de plecare - nimic condamnabil. Altceva e, de fapt, deranjant în demersul Literaturii în totalitarism. Periodizarea strictă, anuală, după model revuistic, pe care autoarea o fixează un pic cam rapid ca grilă de partiție a propriilor studii. Acestui prim volum, închis parantetic între 1949 și 1951, îi vor urma, secvențial, cele care circumscriu intervalele 1952-1953, 1954
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
ușurat că nu mai predau în clasă pe Camil Petrescu tinerilor contemporani cu telenovelismul" - afirmație sau acuzație în care nu știm cine este de vină, scriitorul prea modern sau cititorul prea leneș. Ion Rotaru nu-și face o problemă din periodizare sau din grupările pe afinități. Adoptă împărțirea cunoscută pe epoci și pe genuri literare, ține cont de cele trei mari provincii istorice, chiar peste limitele admisibile. De prea multe ori, când e vorba de scriitori contemporani, Ion Rotaru pune subtitluri
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
care ți-o dă un text mutilat de neglijențe redacționale, datorate în primul rând editurii. Criteriile primordiale, pe lângă calitatea scriiturii critice în sine, după care se poate caracteriza sumar o istorie a literaturii ar fi: individualizarea punctului de vedere dominant, periodizarea (însemnând identificarea etapelor culturale și estetice, evidențierea unor direcții majore și a grupărilor de scriitori), capacitatea de cu-prindere a fenomenului literar (de la estetic la non-estetic, contextul, instituțiile, culturalismul, curentele literare, ariile geografice), ierarhia valorilor, conceptualizarea, interpretările originale (incluzând revizuirile
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
privește numai în Eu." (pp. 52-53). Cu aceste rare excepții, capitolul întâi, esențial în economia și pentru arhitectura cărții, rulează și demonstrează mai mult decât convingător afirmațiile criticului, ilustrate prin oportune citate. Analiza e strânsă și fără cusur; la fel, periodizarea internă pe care Virgil Nemoianu o desprinde din opera vastă și proteică a lui Ștefan Aug. Doinaș. Unitatea operei sale, criticul o descoperă nu în stil, nici în ton (ambele, de o mare diversitate), ci în tematica epistemologică. Poetul a
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
în șase masive tomuri de marii cărturari, de vrednică pomenire, Ovidiu Papadima, Ioan Lupu și Nestor Camariano. Bibliografia continuată în cadrul Institutului a pornit de la anul 1859 și a mers, inițial, până în 1918, acest an având o semnificație bine definită în periodizarea literaturii române, după primul război mondial intrând într-o lungă etapă a evoluției ei, calitativ superioară. în 1997, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" a inaugurat o nouă serie a acestei importante lucrări, extinzând Bibliografia într-o nouă
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
prefera să o numesc, ieșind din dilema "proletcultism sau realism socialist?". Ana Selejan are dreptate: "Dacă scoatem din ecuație realismul socialist și-l înlocuim cu proletcultismul, fie la nivelul terminologiei, fie, și mai grav, în diverse optici și proiecte de periodizare a literaturii române, atunci ce ne facem cu mulțimea de practicieni și teoreticieni ai realismului socialist?" (ibidem, p. 512). Sigur, nu scoatem din ecuație realismul socialist, pentru că nu ne lasă Stalin, Gorki, Jdanov, dar nici N. Moraru, Ion Vitner, M.
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
Pavel Șușară Cu mai muți ani în urmă, comentînd expoziția retrospectivă Ion Țuculescu de la Muzeul Național de Artă, remarcam faptul că informațiile tehnice de pe etichetele care însoțeau lucrările nu ofereau datări explicite și nici măcar periodizări mai largi. Pentru privitorul obișnuit, dar și pentru specialist, mult mai important decît tehnica, de altfel ușor de recunoscut, și decît coordonatele fizice ale tabloului este anul realizării, fie el și aproximativ. Reperul cronologic, în cazul unor manifestări de o
Ion Țuculescu sau despre ieșirea din timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9759_a_11084]
-
activităților. Etape: identificarea nevoilor de informare, formularea rolurilor și misiunii, formularea obiectivelor, elaborarea documentului, implementarea planului strategic, controalele periodice, evaluarea rezultatelor Ø Organizarea activității și dinamica adaptării la nou, schimbarea strategiei în caz de forță majoră Ø Diagnostic și evaluare: periodizare, verificarea evaluărilor din mai multe surse și mai multe puncte de vedere Ø Gestionarea resurselor umane: evaluare, formare, atenuarea conflictelor, reamplasarea personalului, promovări, sancțiuni, destituiri, desfacerea contractelor de muncă cu respectarea cadrului legal Ø Ergonomia activității de bibliotecă: rolul culturii
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
1985, p. 17-406. 10. Beveridge W. I. Arta cercetării științifice. București: Științifică, 1968, p.12-67. 112 11. Bibire M., Dobrescu T. Paralele inegale - concepte și metodologii moderne. Iași: Pim, 2008, p. 110-178. 12. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv - periodizarea antrenamentului sportiv. București: Ex Ponto, 2001. 265 p. 13. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv. Constanța: Ex Ponto, 2002, p. 35-215. 14. Bompa T., Carrera M. Periodizarea antrenamentului sportiv. București: Tana, 2006, p. 35-107. 15. Cerghit I. și colab
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
Pim, 2008, p. 110-178. 12. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv - periodizarea antrenamentului sportiv. București: Ex Ponto, 2001. 265 p. 13. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv. Constanța: Ex Ponto, 2002, p. 35-215. 14. Bompa T., Carrera M. Periodizarea antrenamentului sportiv. București: Tana, 2006, p. 35-107. 15. Cerghit I. și colab. Curs de pedagogie. București: T.U.B., 1988, p. 34- 75. 16. Cintoiu I., Voinea V. Bârna de concurs. București: CNEFS, 1969, p. 5-98. 17. Cîmpeanu M. Gimnastica
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
1985, p. 17-406. 10. Beveridge W. I. Arta cercetării științifice. București: Științifică, 1968, p.12-67. 112 11. Bibire M., Dobrescu T. Paralele inegale - concepte și metodologii moderne. Iași: Pim, 2008, p. 110-178. 12. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv - periodizarea antrenamentului sportiv. București: Ex Ponto, 2001. 265 p. 13. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv. Constanța: Ex Ponto, 2002, p. 35-215. 14. Bompa T., Carrera M. Periodizarea antrenamentului sportiv. București: Tana, 2006, p. 35-107. 15. Cerghit I. și colab
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
Pim, 2008, p. 110-178. 12. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv - periodizarea antrenamentului sportiv. București: Ex Ponto, 2001. 265 p. 13. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv. Constanța: Ex Ponto, 2002, p. 35-215. 14. Bompa T., Carrera M. Periodizarea antrenamentului sportiv. București: Tana, 2006, p. 35-107. 15. Cerghit I. și colab. Curs de pedagogie. București: T.U.B., 1988, p. 34- 75. 16. Cintoiu I., Voinea V. Bârna de concurs. București: CNEFS, 1969, p. 5-98. 17. Cîmpeanu M. Gimnastica
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]