96 matches
-
zi. N-aș ține niciodată un câine gras. Leisl părea în dubii și a aruncat o privire de jur-împrejur. Mai e cineva cu un câine gras? Nici un mușteriu. Asta e rahat, mi-am zis. La dracu’, asta e rahat cu perje. Deodată ușa s-a deschis, s-a aprins lumina, speriindu-ne pe toți, și patru sau cinci băieți dolofani au intrat în fugă în cameră, cântând: —Oaakhh-la-homa! Acolo unde...! Oops! Ne scuzați. În mod bizar, semănau cu toții leit. Atmosfera a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ar fi explicat că uite, nu s-au umflat de căldură, de să le plesnească nasturii, ca Împușcați, de să li se verse, reverse obrazul pe piept, ca povidla, așa am auzit; și am mai auzit de ochii scurși, ca perjele răscoapte; aproape să le taie gâtul șnurul din jurul gâtului, cel după care viii știu cum i-a chemat pe cei morți și umflați. De cum au plecat bieții soldăței din sat, mama a trebuit să iasă la datorie, la deal; mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Aș da o lege, dom’le, și ce vorbești bre, dă-ți seama, și mai dă-le dracului de legi, că numai legi aveți în cap, de-o să se-aleagă prafu’ cu atâtea scumpiri, și dă-ți seama, rahat cu perje. În loc să aivă grijă d-un copil, târâie javra-n lanț dupe el. Ditamai huiduma de câine cât un vițel... Nu te gândești cât mănâncă ăsta? Te rupe la buzunar, dom’le, s-a smintit lumea definitiv de când cu democrația. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
nutritivă dar obligația mea este să vând. Doriți ghimber, ulei de măsline, wisky sau un vin de Malaga? Nu, drăguță, chestiile astea mă lasă nemuritor și rece, vorba poetului. Mie cântărește-mi 10 grame de magiun. Dar să fie de perje. MARȚIALII Acum o săptămână, pe la orele zece post meridian, cineva a bătut la ușă tocmai în momentul în care , pe micul ecran, Societatea de Culturalizare prin Cablu ne deconecta cu o nouă secvență memorabilă în care eroul principal decupa cu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
reverență adâncă ținîndu-și cu degetele subțiri pardesiul și șopti: ― Adio, draga mea! * De după colțul vilei apăru Raul Ionescu. ― Nu e nimeni. Îi dăm bătaie! Urcară câteva trepte. Dascălu îngenunche în fața ușii. Scoase o lanternă și lumină scurt broasca. ― Rahat cu perje! Scarlat privea în lungul străzii. Felinarele, rare, luminau slab. Un câine alb se strecura pe lângă ziduri adulmecând porțile. Ușa scârțâi. Intrară unul după altul, conduși de lanterna cârnului. Ionescu șopti: ― Domnilor, am pășit în ilegalitate! Se aflau într-un fel
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Medeleni (comuna Godinești). Se bănuiește că acei bătrâni făceau parte dintre cei care judecau neînțelegerile dintre locuitorii satului. Se zice că acei bătrâni se numeau: Ana, Bichiu, Neniu, Perjeriu și Mazâlu, iar primii locuitori ar fi fost Barbă, apoi Bertea, Perjă și Chicuș. Satul se conducea după obiceiul pământului. Pe la anul 1647, satul de pe deal s-a mutat în vale, unde este și astăzi, megieșindu-se la nord cu satul Fruntești, la sud cu Onceștii Vechi, la vest Godinești, Medeleni, Năstăseni, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sânzienești, sântămărești, mere de Sânpetru și enumerarea poate continua, ilustrând bogata imaginație a oamenilor viețuitori ai acestor locuri. Există și denumiri de fructe care vizează diverse însușiri, cum ar fi: prunele „popești”, mari- lunguiețe și galbene, „coadeșe”, cu coada lungă, perje „țâța caprii” sau locul de origine (bistrițene, nemțești). Din registrul pomicol al zonei mai amintim vișinul, caisul, agudul și piersicul - mai puțin răspândit. De-a lungul timpului, soiurile autohtone de pomi au fost înmulțite și înnobilate printr-o riguroasă selecție
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
leuștean ori de varză. Când se răcea cuptorul, fructele se scoteau afară, unde se uscau la soare. În satul Tarnița, familia Miron, care se îndeletnicea cu olăritul, obișnuia să usuce prunele direct pe cuptorul de ars oale, după stingerea focului. Perjele se uscau în cuptor sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, mai ales când era distilată de două ori. Un rol însemnat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai plânge/ Că mama îți va aduce/ Două mere, două pere.” Tot în Ziua de Ajun, preotul umbla din casă-n casă, sfințind bucate de post, așezate pe masă: turte făcute cu jolfă sau cu miez de nucă, mâncare din perje uscate, sărmăluțe de post, colaci sau turta vacii. Înainte vreme, preotul era răsplătit, pe lângă bani, și un fuior de cânepă. Cu Steaua Cu Steaua se umbla timp de două săptămâni, din Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, în toate satele comunei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și deplin, așa și viața pruncului să fie rotundă și deplină" 324. Dacă nou-născutul a murit înainte de a se face "colăcimea", atunci se duce un număr impar de colaci (de obicei trei), un "pomișor" împodobit cu lumini, nuci, mere, pere, perje, turte dulci, pupeze și o cană cu apă, "ca să-și ude și răcorească sufletul în cealaltă lume". Pomul simbolizează "pomul raiului" pe care se crede că stă sufletul pe cealaltă lume, suflet închipuit ca o pasăre sau ca un om
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dacă se ia într-o zi de post apă neîncepută și pune într-însa piele de la un ciur părăsit să mocnească și apoi se spală în acea apă. Buba rea se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joia Mare. Perjele strînse în ziua de Ziua Crucii sînt bune de bubă rea. Bubele rele și urcioarele nu se isprăvesc pînă ce nu ies cei nouă pui ai celui întîi. De bubă neagră se despică pielea puiului cu pene cu tot și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
omori o broască sau mergi cu picioarele înapoi, îți va muri un părinte. Cînd cade bradul de la mireasă e rău de moarte. Nu e bine ca mireasa să vadă bradul vineri seara, că e rău de moarte. Cînd mănînci nuci, perje etc. și-ți cere cineva una, tu să-i dai două, că altfel îți moare pă rechea. Cine pune nuci în pămînt pentru a avea pomi va muri. Ca să nu moară, să pună nucile în cîte un cerc de lemn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moare, să știe că cellalt are o viață îndelungată, deoarece trăiește viața lui și pe a gemenului său. Prin războiul de învălit pînza să nu treacă nici o femeie, pentru că naște copii gemeni. Fata ori femeia care va mînca o gorgoază* (perjă, zarzără, prună, curcu dușă etc.) înghinată* are să nască doi copii gemeni. Cînd se nasc în sat doi copii în aceeași zi, sînt gemeni: unul trebuie să moară, iar cellalt trăiește o viață și jumătate. Cînd ginerele vine la casa miresei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1823: impozit pe măhălitul târgului, veniturile din cotăritul târgului - „câte 10 parale de tot vasul cu rachiu, holercă sau vin” -, căsăpia târgului - câte 50 de lei pe tot anul, „câte 10 parale de totă mierța, pentru cei ce vor strânge perje de velniță pentru neguțătorie”, „câte 10 parale de tot carul, afară de târgoveți, pentru cei ce vor lua lemne de foc din pădurea de pe moșia târgului” ș.a. De-a lungul deceniului cinci al secolului al XIX lea, administrația locală a adăugat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
comenta, mai ales din perspectiva prezentului. Să vedem acum cine mai locuia pe celălalt braț al Părăului Gălăuțașului. Cel din fundul părăului se numea Ion Groza, care a venit aici de la câmpie și era poreclit Perjer, poreclă derivată din cuvântul perje (prune din care se face acea palincă de șaptezeci de grade pe care când o bei Îți sare pălăria de pe cap). Se spune că atunci când a venit vindea prin sat donițe (vase din lemn În care se păstrează laptele). Acesta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu sunt importante. Rădăcinile sunt amare de Zaharia Stancu are vreo două mii de pagini, în cele cinci sau șase volume ale sale, iar asta nu ne împiedică deloc să spunem că, din punct de vedere literar, e un rahat cu perje! Iar din "capodopera" lui Petru Dumitriu putem arunca fără părere de rău mai mult de jumătate, că e curat moloz. Cartea aceea rezistă parțial prin câteva insule de literatură. În schimb, nu putem tăia un cuvânt din Mateiu Caragiale, din
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
mai bine pe trupul meu și mă săruta în creștetul capului. Atunci mă învăluia cu adevărat dragostea pe care nu mi-o putea da decât mama. Avea săsoaica în curte niște duzi, care făcea niște dude mari negre, mari cât perjele. Pe timpul recoltatului, așternea sub duzi pături iar eu mă urcam în pom și scuturam. Cădeau cu duiumul. Făceau rachiu din ele și tata, gustând seara din el, spunea că-i „fain al naibei”, tare și aromat. Și cum să nu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
în fața casei lor, în care ne urcam toamna și de acolo aruncam în jos „elicii” și le priveam cu atenție cum se învârt coborând spre pământ. Odată am pus fiecare câte cincizeci de bani și am cumpărat o pungă cu perje. Ne-am așezat amândoi pe treptele de lemn din fața casei și am început să mâncăm: una ție, una mie, una ție, una mie, până a rămas în pungă o singură perjă. Cum s-o împărțim? Riscam să ia unul o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cincizeci de bani și am cumpărat o pungă cu perje. Ne-am așezat amândoi pe treptele de lemn din fața casei și am început să mâncăm: una ție, una mie, una ție, una mie, până a rămas în pungă o singură perjă. Cum s-o împărțim? Riscam să ia unul o jumătate mai mare și atunci ieșea cu bătaie. Și ca să nu ne certăm, am aruncat-o peste casa lui Horodincă, de vizavi. Poc! Și gata! Hei, ce spuneți? Astăzi mai faceți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
noaptea speriat de zgomotul ritmic, ca de mitralieră. Peste gârlă, pe coasta văii, iată păduricea de corni din care culegea toamna coarne, pe care le usca la soare! Fructele păstrate așa, dădeau iarna un gust amărui, plăcut, ,,chiseliței” făcute din perje, cireșe și mere uscate. De câte ori nu se pierduse printre copaci, culcându-se apoi pe iarbă cu brațul sub cap, visător! Era acolo o poiană, ,,Poiana verde”, inundată vara de soare, iarna de zăpadă albă, curată. O descoperise odată, când abia
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
De altfel, I. Pătruț, a identificat un hipocoristic romînesc existent și în prezent, Cluj (comparabil cu srb. Klușici, rus. Klușin, pol. Kluch etc.), format după modelul împrumutat de la slavi, cu sufixul -j (prezent și în Borja, Dîlja, Dîrja, Dolj, Horja, Perja) de la radicalul Clu(extras din secvența medială a unor nume mai lungi, cum e de exemplu Micluș). Covurlui Numele, în această formă simplă, fără termeni determinați sau determinanți, nu apare în Dicționarul geografic din 2008-2009. În forme perifrastice, el este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
negustorii grâul cel vechi. Vrei să n ai para chioară de Sfintele Paști? Parcă de Paști îți arde ție, Vasile? se zbuciumă femeia, dar nu ieși din cuvântul bărbatului, puse o bucată de mămăligă, o ceapă și o mână de perje uscate într-o traistă, pe care o agăță de parul din marginea ogrăzii, la care gospodarul lega vitele vara. Gospodarul înjugă boii, luă traista și biciușca și porni, legănat, spre poartă. Își îndesă căciula pe cap, căci un vântișor rece
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
dulcegărie. Chiar dacă se pensionase de acum șase ani, Charles Eisner avea să fie un redactor șef impunător până în ziua în care avea să moară. Timp de doisprezece ani condusese cu mână fermă Editura Paramour — care nu era “un rahat cu perje”, după cum se exprimase el, ca editurile din ziua de azi — și acasă reușise să rămână la fel de distant și detașat. Grilele de toamnă, proiectele, asistenții de redactori, presiunile din partea corporației, chiar și autorii deveneau perfect previzibili după primii câțiva ani, motiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]