96 matches
-
șos.Vișniakovskoe nr. 19. (4.000/2006) Copii minori: Cheptene Renata, născută la data de 30 martie 1992. 13. Chițanu Mariana, fiica lui Chițanu Emilian și Chițanu Galina (fiica lui Turcov Nicolae, născut la 24.05.1936 în localitatea Valea Perjei, județul Bender), născută la data de 28 august 1986 în localitatea Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Leova, Str. Independenței nr. 23, ap. 28. (1.912/2006). 14. Ciolan Mariia, fiica lui Dumitru (fiul lui Adam
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203330_a_204659]
-
Călărași, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Vălcineț, str. Ștefan cel Mare nr. 43, raionul Călărași. (2.078/2004) 85. Palanciuc Elena, fiica lui Blaja Simion și Maria (născută în anul 1927 în localitatea Valea Perjei), născută la data de 24 iulie 1953 în localitatea Ecaterinovca, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Anenii Noi, str. Tighina nr. 110. (11.504/2003) 86. Panfil Galina, fiica lui Tudor și Elisaveta (născută la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272449_a_273778]
-
2008) 16. Calincova Anastasia, fiica lui Priscari Nicolae (născut la 7.05.1920 în localitatea Cimișlia) și Maria, născută la data de 15 septembrie 1950 în localitatea Cimișlia, județul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Valea Perjei, str. Hîncești nr. 169, județul Cimișlia. (8.822/2003) 17. Carneț Irina, fiica lui Valentin și Galina (fiica lui Sava Ion, născut la 17.10.1905 în localitatea Dumbrăvița), născută la data de 15 ianuarie 1987 în localitatea Fălești, Republica Moldova
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
(în ) este un film iugoslav din 1967, regizat de regizorul sârb Aleksandar Petrović. Titlul original în limba sârbă este Skupljači perja, care înseamnă "Strângătorii de pene". Filmul este centrat în jurul vieții unor țigani dintr-un sat aflat în partea de nord a Vojvodinei, dar tratează și teme mai subtile cum ar fi dragostea, relațiile sociale și etnice. Pe lângă Bekim Fehmiu, Olivera
Am întâlnit țigani fericiți () [Corola-website/Science/325644_a_326973]
-
Pria (în maghiară: "Perje") este un sat în comuna Cizer din județul Sălaj, Transilvania, România. Satul Pria este situat la limita sud-vestică a județului Sălaj cu județul Cluj, pe cursul superior al văii Priei, la poalele nord-vestice ale Măgurii Priei (vârful cel mai înalt
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
Versuri: Alexandru Philippide (1); Marcel Breazu (2, 3, 5, 6); Călin Pop (4); Otilia Cazimir (7) Înregistrări muzicale realizate în studioul Tomis-Electrecord, București, septembrie 1989. Maestru de sunet: Theodor Negrescu. Postprocesare: Emil Mihai. Redactor muzical: Romeo Vanica. Grafică copertă față: Perja, G+G. Fotografii și grafică copertă spate: Tiberiu Katona.
Celelalte Cuvinte II () [Corola-website/Science/335526_a_336855]
-
zi. N-aș ține niciodată un câine gras. Leisl părea în dubii și a aruncat o privire de jur-împrejur. Mai e cineva cu un câine gras? Nici un mușteriu. Asta e rahat, mi-am zis. La dracu’, asta e rahat cu perje. Deodată ușa s-a deschis, s-a aprins lumina, speriindu-ne pe toți, și patru sau cinci băieți dolofani au intrat în fugă în cameră, cântând: —Oaakhh-la-homa! Acolo unde...! Oops! Ne scuzați. În mod bizar, semănau cu toții leit. Atmosfera a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
De altfel, I. Pătruț, a identificat un hipocoristic romînesc existent și în prezent, Cluj (comparabil cu srb. Klușici, rus. Klușin, pol. Kluch etc.), format după modelul împrumutat de la slavi, cu sufixul -j (prezent și în Borja, Dîlja, Dîrja, Dolj, Horja, Perja) de la radicalul Clu(extras din secvența medială a unor nume mai lungi, cum e de exemplu Micluș). Covurlui Numele, în această formă simplă, fără termeni determinați sau determinanți, nu apare în Dicționarul geografic din 2008-2009. În forme perifrastice, el este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
celor ce nu pot fi altfel de cum sunt”[7, p.330]. Prin intermediul acestei opere, elevii descoperă cum erau oamenii („Și părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era!” și Locuitorii din Ocea „alungă cioara cu perja-n gură tocmai dincolo, peste hotar” - aluzie la zgârcenia acestora), ce îndeletniciri aveau, cum se organizau („Într-un colț al odăiei, câteva merțe de fasoleș în altul, sămânță de cânepăș în al treilea, o movilă de mere domnești și pere
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
Medeleni (comuna Godinești). Se bănuiește că acei bătrâni făceau parte dintre cei care judecau neînțelegerile dintre locuitorii satului. Se zice că acei bătrâni se numeau: Ana, Bichiu, Neniu, Perjeriu și Mazâlu, iar primii locuitori ar fi fost Barbă, apoi Bertea, Perjă și Chicuș. Satul se conducea după obiceiul pământului. Pe la anul 1647, satul de pe deal s-a mutat în vale, unde este și astăzi, megieșindu-se la nord cu satul Fruntești, la sud cu Onceștii Vechi, la vest Godinești, Medeleni, Năstăseni, la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sânzienești, sântămărești, mere de Sânpetru și enumerarea poate continua, ilustrând bogata imaginație a oamenilor viețuitori ai acestor locuri. Există și denumiri de fructe care vizează diverse însușiri, cum ar fi: prunele „popești”, mari- lunguiețe și galbene, „coadeșe”, cu coada lungă, perje „țâța caprii” sau locul de origine (bistrițene, nemțești). Din registrul pomicol al zonei mai amintim vișinul, caisul, agudul și piersicul - mai puțin răspândit. De-a lungul timpului, soiurile autohtone de pomi au fost înmulțite și înnobilate printr-o riguroasă selecție
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
leuștean ori de varză. Când se răcea cuptorul, fructele se scoteau afară, unde se uscau la soare. În satul Tarnița, familia Miron, care se îndeletnicea cu olăritul, obișnuia să usuce prunele direct pe cuptorul de ars oale, după stingerea focului. Perjele se uscau în cuptor sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, mai ales când era distilată de două ori. Un rol însemnat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai plânge/ Că mama îți va aduce/ Două mere, două pere.” Tot în Ziua de Ajun, preotul umbla din casă-n casă, sfințind bucate de post, așezate pe masă: turte făcute cu jolfă sau cu miez de nucă, mâncare din perje uscate, sărmăluțe de post, colaci sau turta vacii. Înainte vreme, preotul era răsplătit, pe lângă bani, și un fuior de cânepă. Cu Steaua Cu Steaua se umbla timp de două săptămâni, din Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, în toate satele comunei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
curând, să vină Și alți nepoței la mine La bunica în Moldova, undeva e încotrova Puiul scurmă-n rumeguș Nu cu gheară, cu scurmuș, lar ardeiu-i chipăruș. Cocostârcul este barza curechi una e cu varza. Un ciorap e un colțun, perje-s prunele din prun și povidla e magiun. Plapuma, cum zicem noi, e ogheal la Dorohoi Un copil ce s-a lovit plânge fiindcă s-a pălit. Un cartof e-o barabulă Ori zici cușmă ori căciulă Donița e cofăel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
comenta, mai ales din perspectiva prezentului. Să vedem acum cine mai locuia pe celălalt braț al Părăului Gălăuțașului. Cel din fundul părăului se numea Ion Groza, care a venit aici de la câmpie și era poreclit Perjer, poreclă derivată din cuvântul perje (prune din care se face acea palincă de șaptezeci de grade pe care când o bei Îți sare pălăria de pe cap). Se spune că atunci când a venit vindea prin sat donițe (vase din lemn În care se păstrează laptele). Acesta
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cochetă, echivalentul unei dughene de pe la noi. Ni se dă de Înțeles că e un Însemn culinar al locului, o delicatese, mai ales dacă ținem cont și de prețul destul de piperat al produsului. E un fel de turtă cu povidlă din perje, coaptă pe plita Încinsă, pe care o făcea bunica prin Postul Mare. Și mergem În căutarea marelui miracol: un crâng plin cu vrăbii! Lucru rar, de care nu dispui În nici un caz la tot pasul, mai ales În marile aglomerări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
dacă se ia într-o zi de post apă neîncepută și pune într-însa piele de la un ciur părăsit să mocnească și apoi se spală în acea apă. Buba rea se vindecă cu prune păstrate din ziua de Joia Mare. Perjele strînse în ziua de Ziua Crucii sînt bune de bubă rea. Bubele rele și urcioarele nu se isprăvesc pînă ce nu ies cei nouă pui ai celui întîi. De bubă neagră se despică pielea puiului cu pene cu tot și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
omori o broască sau mergi cu picioarele înapoi, îți va muri un părinte. Cînd cade bradul de la mireasă e rău de moarte. Nu e bine ca mireasa să vadă bradul vineri seara, că e rău de moarte. Cînd mănînci nuci, perje etc. și-ți cere cineva una, tu să-i dai două, că altfel îți moare pă rechea. Cine pune nuci în pămînt pentru a avea pomi va muri. Ca să nu moară, să pună nucile în cîte un cerc de lemn
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moare, să știe că cellalt are o viață îndelungată, deoarece trăiește viața lui și pe a gemenului său. Prin războiul de învălit pînza să nu treacă nici o femeie, pentru că naște copii gemeni. Fata ori femeia care va mînca o gorgoază* (perjă, zarzără, prună, curcu dușă etc.) înghinată* are să nască doi copii gemeni. Cînd se nasc în sat doi copii în aceeași zi, sînt gemeni: unul trebuie să moară, iar cellalt trăiește o viață și jumătate. Cînd ginerele vine la casa miresei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Niță și alții ("Ziua de Cluj", 27.VI.2007); Acolo, ca în suc propriu, sunt alde Iliescu, Năstase, Hrebenciuc, Olteanu, Patriciu, Voiculescu și alții ca ei ("Monitorul de Sibiu", 9.VI.2008); perioada în care Hizo îi pregătea pe alde Perja sau Purica (EZ, 28.VIII.2000); Alde Becali sau Dragomir s-au trezit latifundiari ("Ziua de Cluj", 26.VI.2008). Sensul tipologic și generalizator se obține contextual, discursiv, prin exemplificare multiplă 14. Tiparul stabilește o clasă prin enumerarea membrilor prototipici
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]