123 matches
-
Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). Agricultura juca un rol important în viața economică a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai ales datorită reformei din 1864. Dacă a mai existat o scădere demografică, ea s-a datorat epidemiilor de holeră și foamete din anii 1861 și 1864. Comuna Oncești, înființată în anul 1889, cuprindea satele Oncești, Onceștii Noi, Bărboasa, Dealu Perjului, Taula, Tomozia, Satu Nou și satele Gorghești și Valea Boului (Livezi), ultimele două până în 1952, an după care au trecut la comuna Stănișești. Aceste sate au aparținut până în anul 1900 Ținutului Putnei (Țara de Jos), după care s-au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a aparținut de județul Tecuci, plasa Stănișești, apoi la raionul Zeletin (cu sediul în comuna Răchitoasa, până în 1952, când s-a mutat la Podu Turcului), reg. Bârlad. Din 1955, com. Oncești (Lozinca) alcătuia satele Tarnița, Satu Nou, Onceștii Noi, Dealu Perjului, Taula, Onceștii Vechi și Bărboasa. Număra 3.524 de persoane, dintre care 1.759 sub 18 ani și 1.865 peste 18 ani. În 1960, se desființează raionul Zeletin și comuna aparține de raionul Bacău. În anul 1968 s-au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Țarălungă, Vasiliu și Cucu, care erau stăpânii suprafețelor de pământ și ai tuturor bunurilor comunei, chiar până și pe unii oameni care deveniseră robii lor. La școala din Onceștii Vechi, clădită în 1899, învățau copii din Onceștii Vechi, Bărboasa, Dealu Perjului, Tomozia, Taula, Gorghești și Valea Boului. Urmând exemplul înaintașilor, învățătorul Bichescu, venit din Dealu Perjului, avea în școală 80-90 de copii. El a fost învățătorul unor viitoare notabilități locale, precum Cărpulescu, Juncu, Diaconescu, care au devenit primari, notari și perceptori
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
chiar până și pe unii oameni care deveniseră robii lor. La școala din Onceștii Vechi, clădită în 1899, învățau copii din Onceștii Vechi, Bărboasa, Dealu Perjului, Tomozia, Taula, Gorghești și Valea Boului. Urmând exemplul înaintașilor, învățătorul Bichescu, venit din Dealu Perjului, avea în școală 80-90 de copii. El a fost învățătorul unor viitoare notabilități locale, precum Cărpulescu, Juncu, Diaconescu, care au devenit primari, notari și perceptori. Printre învățătorii care au funcționat în Onceștii Vechi putem aminti pe: Maria Vasiliu, Ifrim Butunoi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Arhire și altele, care au lucrat cu vrednicie terenurile, fiind exemple pentru consătenii lor. În sat există o școala cu clasele I-IV și o frumoasă biserică, ridicată pe la 1900, de care se bucură și enoriașii din satele Taula, Dealul Perjului și Onceștii Vechi. La început, satul a fost așezat pe locul denumit „Dealul Stârcului”, la o depărtare de peste doi kilometri de locul unde este așezat în prezent. Acolo se cunosc urmele satului, constând dintr-o suprafață de 20m x
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
familiile Diaconu, Petrăchioaie, care datează de la 1908, precum și alte familii mai vechi ca Chicuș, Perju zis Râpă, Constantin Țarălungă zis Jenică a Popei, căsătorit cu o grecoaică Eufrosina, soră cu Maria, soția moșierului Ion Cârlan din satul Banca-Tăvădărești. Dealu Perjului Numele satului vine de la un locuitor Perju, care se localizase pe acest deal. Primii locuitori ai satului n-au avut locuințele pe terenul actual al satului. Cu două-trei sute de ani în urmă, sătenii aveau locuințe în partea de est
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
câte 0,5 ha de familie. Pe pârâul Repedea erau amplasate morile lui Grigore Diaconu și ale lui Milea, iar la hotar cu satul Tomozia, cea a lui Ciuche. Mori de vânt aveau Ioan Movila și Ciulei. Tot în Dealul Perjului, la podul lui Obreja, străjuia moara lui Samson, instalație care funcționa cu combustibil solid (pe teritoriul comunei Oncești existau 18 mori). Moară cu motor avea Vasile Țarălungă, așezată la hotar cu satul Fruntești, fiind cumpărată de la Conache (cătunul a purtat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Conache (cătunul a purtat numele de Moara Conache). Cârciumă în sat deținea doar Costache Mărmureanu. Școala a fost înființată în a doua jumătate a sec. al XIX-lea de către un anume Bichescu, fiind mutată ulterior în Onceștii Noi. În Dealu Perjului a fost reînființată în 1927-1928, într-un local închiriat, funcționând cu un singur învățător. În anul 1929, s-a construit localul actual al școlii de către învățătorul Nicolae Păvăluță, ajutat de familiile Țarălungă și Oprișan. În 1941, școala funcționa cu două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zona a luat denumirea de Valea Râtei. Micuța așezare este populată de oameni bătrâni înzestrați cu mare credință, ce nu vor să se despartă cu nici un chip de pământul în care s-au născut. Alții au evadat în zona Dealul Perjului, locul de unde au plecat numindu-se astăzi Copacul trăsnit de la Cioara, în care bătrânii spun că s-ar fi aciuat Satana.’’ O altă versiune a denumirii acestei așezări este aceea că această zonă ar fi fost locuită de oameni muncitori
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Elena Huștiu, Costache Boghiu, Vasile Ciulei, Virgil Prosie ș.a. În prezent, în Satu Nou funcționează o școală cu clasele I- IV, cu un singur post de învățător. Până la cooperativizarea agriculturii, locuitorii au lucrat pământurile la oamenii din Oncești și Dealul Perjului. Ei au puțin pământ, majoritatea beneficiind de 0,5 ha, conform Legii 18/ 1991. Tarnița Tarnița este un sat așezat de ambele părți ale pârâului Berheci. Satul actual s-a format prin migrarea locuitorilor din Tarnița Veche și de pe Valea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai remarcabile realizări care au schimbat fața comunei menționăm: electrificarea (satul Taula a fost electrificat abia în 2004), construirea a 5 școli: două în Tarnița (1960- 1970), una în Satu Nou (1956), una în Oncești (1975) și una în Dealul Perjului (1962), 3 magazine universale, un dispensar medical uman, o brutărie, un teren sportiv și un cămin cultural (renovat în 2003). Mult timp, primăria nu a avut local propriu, funcționând în case închiriate la familia Diaconescu, apoi la Gheorghe Dimofte. Abia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
comerțului local, paralel cu o serie de obiective edilitar- gospodărești. Mai întâi s-a trecut prin faza de întovărășire (T.O.Z.), înființându-se în 1951 la Oncești Gospodăria Agricolă Comunală - G.A.C. „Victoria socialismului”, de 426 ha, la Dealul Perjului G.A.C. „7 Noiembrie”, de 230 ha și la Bărboasa G.A.C. „Cel de-al treilea Congres”, de 166 ha (aceasta s-a unit, ulterior cu cea de la Dealul Perjului), conform unei situații trimisă Direcției agricole raionale Bacău de către Sfatul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Comunală - G.A.C. „Victoria socialismului”, de 426 ha, la Dealul Perjului G.A.C. „7 Noiembrie”, de 230 ha și la Bărboasa G.A.C. „Cel de-al treilea Congres”, de 166 ha (aceasta s-a unit, ulterior cu cea de la Dealul Perjului), conform unei situații trimisă Direcției agricole raionale Bacău de către Sfatul popular al comunei Lozinca (numele de atunci al comunei), la data de 28 ianuarie 1961. În 1962, întreaga suprafață agricolă era comasată în G.A.C.-uri. În 1965 patrimoniul Cooperativei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
etaj; Școala cu clasele I-X Oncești, 2006, construită cu fonduri de la Banca mondială; Monumentul eroilor din satul Tarnița, 2006; Înființarea școlii cu clasele I-IV din satul Taula, 2005; Modernizarea de drumuri din fonduri SAPARD: 4 km asfalt Dl. Perjului - Bărboasa și alți 3,5 km pietruire Dl. Perjului- Taula; Canalizare apă - 35 familii racordate la rețeaua de apă; Construcția unui teren de sport; Amenajarea târgului săptămânal de la Oncești (căi de acces și sectorizare); La toate școlile din comună s-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
patriotice era comandant de maistrul mecanic Constantin Greblă și cuprindea luptătorii care erau mecanizatori agricoli de la S.M.A.; acesta era plutonul model. Plutonul al II-lea activa sub comanda lui Filip Dorneanu (președinte C.A.P.) cu luptători neinstruiți din Dealu Perjului, Bărboasa și Oncești, cu excepția comandanților de grupă care dispuneau de o minimă pregătire militară. Plutonul al III-lea era comandat de Octavian Iftimie care, deși satisfăcuse o parte din stagiul militar la mina de cărbune Lupeni, a fost numit în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îi amintim pe Gheorghe Niță, Gheorghe Testaru, Ștefan Voicu, Răzvan Fecioru și Rodica Mustea. Înainte de 1989 a fost numit la dispensarul veterinar din Oncești, medic veterinar dr. Ion Ciulei, care a mutat dispensarul veterinar în cadrul C.A.P.-ului Dl. Perjului. Din anul 1995, asistența veterinară a comunei este arondată centrului de la Filipeni, unde funcționează ca medic veterinar doctorul Edward Zară. TRANSPORTURI Domesticirea calului l-a făcut pe om să îngrijească drumurile făcând din cărări drumuri largi. Săpăturile arheologice au dat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a devenit traseul III: Bacău - Oncești - Stănișești - Podu Turcului - Bârlad). Teritoriul comunei este străbătut de drumul județean 241 A Bacău→ Podu Turcului, pe direcția nord-sud, ce străbate circa 11 km din teritoriul comunei, trecând prin satele Tarnița, Satu Nou, Dealu Perjului, Onceștii Vechi. Drumul are două benzi de circulație și suprastructura sa are o îmbrăcăminte asfaltică din 1968. În anul 2005 a fost turnat un nou înveliș asfaltic pe o porțiune ce străbate teritoriul comunei. Drumul județean 241 B, Bacău→Filipeni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1,8 km, drumul are o singură cale de rulare, este din pământ iar starea de viabilitate este rea, nepermițând circulația autovehiculelor cu o viteză mai mare de 15 km/h. Drumul comunal 55 B face legătura între localitățile Dealu Perjului și Taula. Traseul drumului are o lungime de 2,3 km și dispune de două benzi de circulație. Pe o lungime de 1,2 km, calea de rulare este din balast, iar 1,2 km sunt din pământ. Acest drum
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care a ieșit la pensie în 1989. Oficiul central funcționa la Stănișești în perioada deceniului cinci al secolului trecut și era condus de dirigintele Vasile Cozma. Activau în acea perioadă doi factori poștali: Vasile Dimofte ce deservea satele Taula, Dealu Perjului, Onceștii Vechi și Bărboasa și Ion Samoilă, în partea de nord a comunei, în satele Onceștii Noi, Satu Nou, și Tarnița. Factorii poștali se deplasau cu calul ce trăgea o șaretă, până la oficiul P.T.T.R. Stănișești, raionul Zeletin. Dirigintele Vasile Cozma
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
radio 99% din populație. Primele familii care au avut televizor în anul 1966, în satul Tarnița, au fost familiile Iftimie Octavian și Popa Nicolae, de asemenea și telefon, în 1981. Electrificarea s-a efectuat în anul 1964, la Oncești, Dealu Perjului, Satu Nou și Bărboasa în 1966, prin linie de 25 km de la termocentrala Borzești, iar în anul 2003 s-a electrificat satul Taula. Transportul energiei electrice la Oncești este după 1966 prin axul LEA 20 km. Și prin posturile de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și firele de telefon. MONUMENTE Cele mai reprezentative monumente și clădiri de pe teritoriul comunei sunt: clădirea veche a primăriei (în prezent demolată), lăcașele de cult din Bărboasa, Oncești, Tarnița și Făgheni - Tarnița, monumente ale eroilor din Onceștii Noi (1926), Dealu Perjului (1933) și cel din curtea bisericii din boasa, monumentul „Izvorul lui Alistar-Tabarcea” din Tarnița, troița de la Tarnița și Căminul cultural Oncești. Bisericile au avut o bogată zestre de carte veche românească, cu valoare de patrimoniu, din care în anul 1975
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au introdus culturile de sfeclă de zahăr, s-au extins culturile de cartofi și legume pe terasele inferioare, iar pe terasele superioare au luat amploare livezile, viile și culturile furajere (la Tarnița, la Mariana Mazilu, pe Dealul Bărboasa și Dealu Perjului). Porumbul ocupa 51,5% din totalul suprafeței cultivate în 1989, iar în 1999 59,2%, cultivându-se soiuri timpurii, cum ar fi HD 208, HD 220, HD 225 și semitardive HD 305, 310 și 330. Producția medie a fost de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
au introdus culturile de sfeclă de zahăr, s-au extins culturile de cartofi și legume pe terasele inferioare, iar pe terasele superioare au luat amploare livezile, viile și culturile furajere (la Tarnița, la Mariana Mazilu, pe Dealul Bărboasa și Dealu Perjului). Porumbul ocupa 51,5% din totalul suprafeței cultivate în 1989, iar în 1999 59,2%, cultivându-se soiuri timpurii, cum ar fi HD 208, HD 220, HD 225 și semitardive HD 305, 310 și 330. Producția medie a fost de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
definitiv, deși înainte de anul 1962 suprafețele cultivate cu aceste plante ocupau peste 2% din suprafața arabilă. Floarea-soarelui ocupa înainte de 1989 un procent de 6-7% din totalul culturilor, iar în anul 2004 au fost cultivate circa 10 ha la Dealu Perjului. Culturile de soia și de tutun, prin anul 1982, ocupau suprafețe de 10-12 ha în comuna Oncești, dar acum au dispărut. Cultura cartofilor se practică în toate satele datorită multiplelor întrebuințări și a condițiilor bune de vegetație, exceptând problemele generate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]