2,556 matches
-
despre esență polițienească a statului român. Atunci când o categorie suprapusa . în cazul nostru, polițiștii . profita porcește de ceea ce restului românilor li se respinge cu indignare, necesarul echilibru social a fost călcat în picioare cu cinism. Or, nedreptatea cruntade atunci se perpetuează și azi: în timp ce, să spunem, tinerii mei asistenți universitari continuă să locuiască tot cu părinții, tot în gazdă, tot în jalnică precaritate post-comunistă a caminelor studențești, ordonanțele ofițerilor cu grade înalte din poliție s-au căpătuit și ei după chipul
Creditele neperformante și performanțele statului polițienesc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14243_a_15568]
-
se pare interesantă și simptomatică pentru actorii și pentru observatorii fenomenului deopotrivă. 1998 sau nevoia unor clarificări morale O viziune romantică și nițel cinică asupra relației dintre artă și bani, înrădăcinată în conștiința comună cu puterea insidioasă a clișeului, a perpetuat în timp ideea unei funciare incompatibilități. Portretul robot al artistului și al omului de afaceri s-a conturat și el în tușe groase, la limita caricaturii, subliniind încă mai apăsat fracturarea oricărei posibilități de comunicare. Primul este perceput îndeobște ca
Un moment aniversar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14983_a_16308]
-
a oamenilor de la munte, a tăietorilor de lemne. Sucevița era o zonă colectivizată? Da. Era, așadar, o cultură de săteni, de oameni ai pădurii, care mi s-a părut a fi foarte departe de înalta cultură ecleziastică. Fiindcă aici se perpetuau totuși practici cu totul străine de acea cultură. Așa se face că, atunci când turmele sunt conduse, primăvara, la munte, are loc aprinderea focului viu, care nu are nimic de-a face cu cultura ecleziastică. Tot așa, practica jocurilor funerare. în timpul
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
făcându-le să-și piardă funcția socială primordială. Există, desigur, și un alt factor de influențare, din afara politicii, ținând de evoluția civilizației, de contactul cu orașul, cu comunicarea internațională... Fără îndoială... Una dintre rațiunile pentru care în România s-a perpetuat o tradiție populară originală atât de puternică a fost închiderea și, prin urmare, menținerea ei oarecum artificială... O dată cu căderea regimului comunist, când totul se schimbă, explodează, se extinde radioul, discul, televiziunea, ansamblul elementelor vieții culturale vechi e complet transformat. Se
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
și tineri interpreți cărora le stă aproape cu sfatul și cu inima, pentru a-i dedica un medalion aniversar și a ciocni în sănătatea ei o cupă de șampanie. Anul trecut Primăria din Ploiești (secondată de Filarmonica și Muzeul care perpetuează numele unui alt maestru ploieștean, Paul Constantinescu, precum și Casa de Cultură a orașului) au luat inițiativa de a o omagia pe Lory Wallfisch și ideea s-a concretizat în lansarea unui concurs internațional de pian care să-i poarte numele
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
am numit pe Florin Mitroi și pe Geta Năpăruș. Cu primul, Ilie Boca are în comun sensibilitatea, rafinamentul unic al privirii și un interes profund pentru un anumit gen de livresc al imaginii, pentru sursele fruste ale picturii populare care perpetuează pînă astăzi un fel de reprezentare arhaică, fără identitate și fără vreun profil moral. Și la Mitroi și la Ilie Boca, această scufundare în memoria frustă a imaginii are drept consecință o expresie nedatată și o definiție a formei plastice
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
patria în parcela de care răspunde și e dat jos numai dacă uită că e un instrument al partidului sau dacă provoacă un scandal care nu mai poate fi ignorat. Aceste "legi" nescrise produc în ministere o tradiție care se perpetuează de la un guvern la altul. Ministrul nu se simte responsabil în fața opiniei publice și nu se omoară cu firea nici atunci cînd îl cheamă Parlamentul la ordine. Singura lui grijă e ce va zice primul ministru, dacă acesta are puterea
Răspunderea miniștrilor români by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15183_a_16508]
-
și printre români, în Oaș cu siguranță, dar și în alte regiuni. Obiceiul are vechime, nu a fost inventat în tranziția noastră de azi. Nu sînt suporterul unor asemenea căsătorii. Iar tradițiile care le impun nu mi se par de perpetuat. Dar nici să te repezi asupra unor oameni care erau convinși că n-au făcut nimic rău și să-i iei la interogatorii ca pe infractori! Crede cineva că fata lui Cioabă și soțul ei, tot un minor, sînt mai
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
familiarizat doar cu rutina și accesoriile pe care le presupune viața urbană, dar nu și-a putut însuși și caracterul ei. S-au conservat obiceiurile rurale, dar ele au fost treptat adaptate vieții de la oraș. Iar formulele bastarde s-au perpetuat, cu mici modificări, prin generații“. Un colonialism întors pe dos s-ar zice, în care primitivul, aici perifericul, e cel care învinge și își impune modul de a fi. Aceasta și e, formulată răspicat, concluzia lui Adrian Majuru, convins că
La margine de București by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13451_a_14776]
-
de repede alunecînd pe gîtul poetului care își întorcea ochii închiși către soare; între cimpanzeii zum Tode și zeii și mai high eram noi, dar eram toți, eram la mijloc, însă nestrînși, și învățînd că sticla cu gura în jos perpetua spiritul vieții ca un falus erect? Ubi-s Andrei Rauscher, băiat frumos spulberat pe o Autobahnă, ori Kuki Fuiorescu, care juca table cu bursierii la Heidelberg și mînca friptură de iepure încet, și cu care, mici fiind, mă smotoceam la toate
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
barajelor geografice: „O, plecările, plecările, plecările/ cu toate porturile și din toate gările,/ pe toate mările și spre toate depărtările.” Asemenea versuri, pe fondul lor afectiv și descriptiv, se repetă ca un leit-motiv, de neliniște, de exaltare, de solemnitate. Ele perpetuează o stare a sufletului, nu întotdeauna cu aceeași orchestrare de sonuri. Se întâmplă ca ele să se sprijine pe verosimile localizări. Atunci când le-am descoperit, am reținut în lectură diferența dintre spovedania largului viu al spațiilor din poezia Tinerețe (volumul
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
poeme de 800 de pagini, Eloge des voleurs de feu. Luc Ferry, colegul lui de la Ministerul Educației, a semnat, la Ed. Odile Jacob, un eseu intitulat Lettre a tous ceux qui aiment l’ecole. Autorlîcul politicienilor (manifestat și la noi) perpetuează însă în Franța o lungă tradiție de intelectuali-scriitori-oameni politici, iar elocința și retorica fac parte în asemenea măsură din caracterul francez, încît ele au o valoare socială, sînt un mijloc indispensabil de promovare în societate (ceea ce nu e cazul la
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]
-
rebarbativă, scriitura lui Vasile Dan trădează o obsesie. O obsesie benefică, cea a copilăriei. Copilăria freamătă în subtextul d-sale precum apa unui rîu sub o pojghiță de gheață. Poezia devine un mijloc de-a o conserva, de-a o perpetua în chipul său special, trecînd-o într-un registru de semne, de sugestii, de ideograme morale, adică proiectînd-o într-o lume paralelă. Sub condeiul înfiorat de-un regret contras, de-o nostalgie abstrasă al lui Vasile Dan, referințele la copilărie abundă
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
La rigoare, el poate fi înlocuit cu orice alt material fără ca expresia și semnificația lucrării să aibă cîtuși de puțin de suferit. Lipsit complet de prejudecăți, dar și de inhibiții în fața diverselor mituri pe care genurile artistice le-au tot perpetuat, sculptorul Maxim Dumitraș trece de la o expresie la alta, de la un limbaj la altul și de la un tip de reprezentare la altul cu o mare ușurință și cu o surprinzătoare prospețime. Evadat din captivitatea genurilor, el s-a eliberat de
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
să-i ofer un mărțișor. Mi-a mulțumit și m-a lăsat să înțeleg că ființa lui e rănită de faptul că sub numele său e încrustată doar ipostaza de violinist. Iată cum din neglijență, nepăsare, nepricepere, dilema enesciană se perpetuează și în mormânt. Căci și-a dorit să fie (re)cunoscut drept compozitor, nu numai ca interpret. Se pare însă că posibilitatea lui de a opta, cu alte cuvinte, divina lui libertate este în continuare încălcată de diletantismul celor cu
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
catehumeni, mucenicia Ține loc de botez, prin care ei se nasc în Hristos. Îl mărturisesc și se îmbracă cu El”. (Despre viața în Hristos, traducere de T. Bodogae, Editura Arhidiecezană, Sibiu, 1946, p. 107) - n.n. footnote>”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XVIII, în PSB, vol. 11, p. 127) „Saturus încuraja pe soldatul Pudens, zicând: — În sfârșit, până acum, zise el, așa precum am bănuit și desigur am spus, n-am fost lovit de nici o fiară. Dar acum să crezi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
acestea să nu te tulbure, ci să te întărească. În același timp, îi ceru inelul din deget și înmuindu-l în rană i l-a dat ca semn (al iubirii) și ca amintire a sângelui său”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XXI, în PSB, vol. 11, p. 130) Martiriul poartă a morții și începutul „vieții celei adevărate” „Unii oameni ticăloși sunt de părere că mărturia dată prin sânge pentru Domnul este cea mai silnică moarte, neștiind că o poartă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
apoi i s-a tăiat și ei capul. Păgânii înșiși au mărturisit că niciodată la ei n-a suferit o femeie atâtea și așa de crude chinuri”. (Actele martirice, Martirii de la Lyon, I, 56, în PSB, vol. 11, p. 77) „Perpetua cânta psalmi, călcând de mult capul egipteanului. Revocatus, Saturninus și Saturus amenințau mulțimea care privea la ei. Apoi, când au ajuns în fața lui Hilarianus, au început să-i spună prin gesturi și semne din cap: - Tu ne pedepsești, ziceau ei
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fost doar trântit la pământ. Iar când a fost dus pe estradă, spre a fi dat ursului, ursul n-a voit să iasă din cușcă. Și astfel, pentru a doua oară Saturus este adus înapoi nevătămat”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XVIII, în PSB, vol. 11, p. 128) „Aducându-le magistratul pe acestea trei (Hiona, Irina și Agapi - n.n.) înaintea persecutorului și nevoind ele să jertfească zeilor, au fost condamnate să fie arse prin foc, pentru ca ele, care au
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
episcopul Smirnei, XV-1, XVI-1, în PSB, vol. 11, p. 38) „Cu lacrimi rugau ei pe frați, având nevoie ca aceștia să facă rugăciuni necontenite pentru sfârșitul lor”. (Actele martirice, Martirii de la Lyon, II, 2-3, în PSB, vol. 11, p. 79) „Perpetua cânta psalmi, călcând de mult capul egipteanului”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XVIII, în PSB, vol. 11, p. 128) „Papil, cel dintâi, a fost întins, fiind pironit pe stâlp, și, pe când se ruga în liniște, și-a dat
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
rugau ei pe frați, având nevoie ca aceștia să facă rugăciuni necontenite pentru sfârșitul lor”. (Actele martirice, Martirii de la Lyon, II, 2-3, în PSB, vol. 11, p. 79) „Perpetua cânta psalmi, călcând de mult capul egipteanului”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XVIII, în PSB, vol. 11, p. 128) „Papil, cel dintâi, a fost întins, fiind pironit pe stâlp, și, pe când se ruga în liniște, și-a dat sufletul. Și după el, fiind pironit (pe stâlp) Carp, acesta a zâmbit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Hristos) va fi în mine, Care va pătimi pentru mine, fiindcă și eu voi pătimi pentru El. Astfel, a născut o fetiță pe care a crescut-o o soră (creștină) ca pe o fiică a ei”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XV, în PSB, vol. 11, p. 125-126) „Căci vrăjmașul<footnote Notă Pr. Bodogae: Aducă diavolul. (n.s. 8, p. 181) footnote> s-a năpustit asupra noastră cu toată puterea și ne-a pregătit pentru revenirea lui și mai îngrozitoare
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
în PSB, vol. 9, p. 173) „Rămâi cu bine și amintește-Ți de credința mea; iar acestea (suferințele martiriului - n.n.) să nu te tulbure, ci să te întărească (îi spune Sf. Saturus ucenicului său, Pudens - n.n.)”. (Actele martirice, Martiriul Sfintelor Perpetua și Felicitas, XXI, 4, în PSB, vol. 11, p. 130) Martirii ne predică Evanghelia prin viața și faptele lor „Conving mai mult (mucenicii - n.n.) decât predicatorii. Dacă, de pildă, eu îți spun că mucenicia n-are în ea nimic dureros
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
moravurile, amprenta deprimantă a rusificării. La Chișinău, în 1905, "totul e ca la Petersburg și Moscova"(p. 126). Tribunalul, palatul guvernului, școlile sunt "clădiri publice mărețe", care înspăimântă în loc să încânte (p. 124). E uimitor cum s-a putut instaura și perpetua o mentalitate anti-românească, profund dezamăgitoare pentru Iorga, găsită la boierimea, intelectualii și negustorii rusificați (numai țăranii au păstrat filiația românească): "Aici să te ferești de a cerceta pe cineva acasă, nu numai pentru că prin aceasta poți să-l pui rău
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
Pavel Șușară George Apostu Brâncușian în esență, dar stopat în orizontul arhaic și idolatru al lui Brâncuși, el a perpetuat, în plină contemporaneitate, vîrsta eroică, prometeică și stihilă a sculpturii. Fascinat în primul rînd de materialele ingenue, neprelucrate, prelevate nemijlocit din natură, în special de lemn și de piatră, asupra cărora se poate interveni aproape organic, prin tehnici care au
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]