65 matches
-
nimicească. Inimici cât frunza și iarba, dar amici nici unul n-a avut de când e subjugat; și el ca prin minune totuși n-a pierit, el totuși esistă, necăjit și îmbrîncit ce e drept, dar sănătos, moral și vânjos, și - dovadă persecuțiunile sistematice - el încă și azi insuflă spaimi inimicilor său seculari. Altă mîngăiere nici nu are decât că n-a devenit încă compătimit de nimene, căci tot e mai bine a fi frica altora decât compătimit. {EminescuOpIX 262} Toată lumea știe cumcă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
azi insuflă spaimi inimicilor său seculari. Altă mîngăiere nici nu are decât că n-a devenit încă compătimit de nimene, căci tot e mai bine a fi frica altora decât compătimit. {EminescuOpIX 262} Toată lumea știe cumcă, după atâția seculi de persecuțiune, legile din 1863/4 făcute cu concursul românilor și sacționate prin domnitorul au fost cele mai mulțămitoare dintre câte au cunoscut românii transilvăneni de la decăderea lor până atunci. Și cu aceste legi era supremația tot în mâna maghiarilor, pentru că aristocrația
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe la toate tribunalele. Iată ce este legea acea vestită de naționalități pentru care toleranța maghiarilor în ochii Europei nepreocupate este cel mai frumos fenomen a secolului. Este o lege făcută cu rezerva mentală de a nu o respecta, este sorgintea persecuțiunei naționalităților, - și nu ne sfiim a zice, este sorgintea ruinărei patriei, pentru că printr-însa se dezrădăcinează din inimele, cetățenilor statului, respectul cătră sfințenia legilor ce negreșit trebuie să conducă la demoralizarea generală. Este într-adevăr un lucru curios într-un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aflăm nici o bază pe care s-ar putea realiza o adevărată și sinceră frăție intre noi și ei, nu vedem egalitate numai în darea de bani și de sânge și afară de acestea pe toate terenele numai umiliri, de considerări și persecuțiuni nedemne de frați. [17, 19, 21, 26, 28 noiembrie 1876] TURCIA ["PENTRU A NEUTRALIZA EFECTELE... Pentru a neutraliza efectele conferenței, Poarta au hotărât introducerea de reforme constituționale în tot imperiul înainte de întrunirea plenipotențiarilor la Constantinopole. Prezidentul comisiei extraordinare ce funcționează
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e cu mult mai bună decât acolo unde ei se bucură de ea; de aceea geme Rusia de ei, de aceea ne-au inundat pe noi. Oriunde e teren pentru neagra speculațiune, evreul e - acasă, iar vaietele și plângerile contra persecuțiunii sunt mofturi cari să acopere de mai nainte modul neomenos în care sug țările pe carile au căzut ca lăcusta. Că sunt și evrei ce merită egala îndreptățire - cine o contestă? Dar noi nu suntem Sabaot care voia, pentru-un
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceea vom rezuma judecata în forma unui fetva al șeicului -ul-Islam zicînd: Legea zice că cine conspiră cu străinii în contra instituțiilor țării și a poporului în mijlocul căruia trăiește este un trădător. Merită un trădător drepturi? NU. III Sub titlul "închipuitele persecuțiuni în contra evreilor" " Romînul" publică două adrese, una a delegaților societății "Romînizarea ", alta semnată de vro 20 de persoane, prin cari se desmint știrile aduse de ziarele străine. Pentru noi cea dendîi e mai importantă, căci ni arată singura cale pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
era trist și monoton! Oare un voiaj timp de un an i-ar fi folosit tânărului bard? [12 ianuarie 1877] {EminescuOpIX 309} CHESTIUNEA EVREILOR ["UN CORESPONDENT... "] Un corespondent din Vaslui al "Telegrafului face o dare de samă despre așa-numitele persecuțiuni ale evreilor pe care o reproducem în parte[a] ei materială, eliminând însă toate apreciațiile câte privesc gruparea politică în țară. [14 ianuarie 1877] ["PROTOCOLUL FINAL AL CONFERENȚEI... "] Protocolul final al conferenței s-au încheiat și s-au iscălit, membrii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care nici nu provoacă Turcia,nici nu ajută pe sub mână pe răsculați. „Această atitudine pacifică a guvernului român, nu împiedică populația de a simpatiza pe creștinii de peste Dunăre, pe când Europa se arată indiferentă față de ei. Pentru câteva pretinse cazuri de persecuțiuni evreiești, cancelariile occidentale s-au arătat ostile nouă ani de zile. Cum de nu se mișcă acum pentru apărarea creștinilor din Imperiul Otoman? România însă nu va putea păstra veșnic tăcerea. Trebuie să țină seama toate guvernele de starea spiritelor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
bătător la ochi al caracterelor, calităților și principiilor lor. Sturza, zgârcit, nu lăsa nici un excedent fiscului, Ghica, lăsa tezaurul gol pentru a-și satisface poftele. Cel dintâi, îndepărta cu dispreț oamenii onești, înconjurându-se de instrumente oarbe, întrebuințând favoare și persecuțiunea pentru a răsplăti indivizii prin preferința sa; al doilea nu se ocupa niciodată de alegerea funcționarilor: solicitările, cerințele și rugile erau adesea rele pentru a-l hotărî. Unul disprețuia în general societatea, fiindcă o considera ca o trupă de înșelători
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
astăzi, În al XIX-lea secol, supt domnirea mea, a viola aceste sânte principii.” Ambele Camere ale Adunării Legislative s-au grăbit să asigure Tronul că, „În cestiunea delicată a străinilor de ritul israilitean”, nu ar fi vorba „de vro persecuțiune religioasă, căci aceasta n-ar fi demn(ă) nici de tradițiunile noastre naționale În materie de toleranță, nici de secolul În care trăim, nici de regimul liberal și luminat al Măriei Voastre”. Comisia parlamentară de redactare a răspunsului la discursul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Statul ar putea concede acolo terenuri (negreșit cu plată), pe care evreii să le cultive În deplină liniște. Va fi o experiență interesantă din toate punctele de vedere. Apoi, În Dobrogea evreii nu vor avea prilej să se plângă de persecuțiuni, căci ei se vor găsi În aceeași categorie cu bulgarii, turcii, tătarii, rușii etc.” (Noua Revistă Română, nr. 21, 1 noiembrie 1900). Cert este că, În același an 1900, 50 de tineri evrei au solicitat președintelui Consiliului de Miniștri pământ
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alipi de regat românii cel Înconjoară, acest fapt În sine n-ar face din el un factor european”. Carp a Încercat să-l facă să Înțeleagă care era În fapt realitatea afirmând că „din nefericire, șovinismul ungurilor se manifestă prin persecuțiunea românilor de sub dominația lor; și cei din regat nu pot rămâne nepăsători În fața acestui fapt. Este necesar ca ungurii să-și schimbe atitudinea, căci relațiuni bune Între români și ei ar fi o stavilă reală În contra puternicei atracțiuni ce Împinge
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Întregi, resping și arunc Înapoi Europei cuvântul de barbar cu care ne tratează, fiindcă până acum Încă nu l-am meritat și dacă este cineva barbar, nu poate fi altul decât d-ul Brătianu care a făcut faimoasele circulări, faimoasele persecuțiuni”. Carp sublinia că persecutarea evreilor din Moldova a Început În urma unei circulare trimisă de Brătianu la toate prefecturile de județ În care se propunea „oprirea israeliților de a fi arendași de moșie, de a se opri israeliților așezarea prin comunele
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
tratamentul lor reprezentând o sumă totală de 592 de dile", cu rezultate menționate de dr. Bottez în felul următor: "Unul din alienați, Alexandru Gheorghiu, care intrase în cura acestui ospiciu la 2 august, cuprinsu de mania acută cu idei de persecuțiuni, au ieșit deplin vindecat la 24 octombre după un tratament de 84 dile. Altul, Dimitrie Sasu intrat la 16 august, suferind de alcoolism cronic, a încetat din viață în ziua de 13 septembrie după 28 dile de tratament. Rămân deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pună în nivelul exigențelor moderne și să ia astfel românilor dreptul de a reclama în contra invaziunii unei rase străine. Ar fi mai bine, credem, a procede astfel decât a mai înăspri spiritele prin niște [încriminări vane, bazate pre niște] pretinse persecuțiuni religioase și prin necontenitul apel la intervențiunea străină, totdeauna dezagreabilă, dacă nu periculoasă în niște asemenea cazuri“65. În urma devastării sinagogei din București evreii au reluat agitația în streinătate, acuzând țara de netoleranță; atunci Alianța israelită s-a pus în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cei care erau proprietarii unei case în valoare de cel puțin 5 000 de lei). Garda orășenească sau garda Un politician cu mare notorietate electorală era Grigore Serurie. Fost revoluționar liberal, a rămas neclintit alături de dualitatea Rosetti Brătianu, a suferit persecuțiuni și închisori și și-a dobândit o mare popularitate în coloarea de Verde. Sub guvernul liberal de la 1877 era un atotputernic în partea locului, de unde i se trăgea și supranumele de: Pașa din Dealul Spirii.* Partidul compus din astfel de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
România și a primi cu mulțumiri anticipate etc. Avram Leibu, Isac Aron, Lazăr Iosif, Ițic Marcovici etc., în total 27 evrei fruntași.“3 anul 1877 327 2. În textul lui Bacalbașa: intenționatele. 3. Ambele „protestări“ sunt reproduse după Românul („Închipuitele persecuțiuni în contra evreilor“, an. XXI, 2, 3, 4 ianuarie 1877, p. 6), unde textul acestora era precedat de o notă redacțională în care se preciza că afirmațiile calomnioase privind închipuitele persecuții antisemite din România apăruseră în presa maghiară, oficiosul liberal conchizând
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și Partidul Domniei Sale este pentru o alianță cu Germania. Nu pot să aprob acest lucru. Al treilea, partidul Domniei sale are o atitudine antisemită ori eu și noi nu suntem antisemiți. Noi nu credem că se poate rezolva o problemă prin persecuțiune. Detest persecuțiunea contra oricui ar fi îndreptată. De aceea eu cred că neamul românesc nu are nevoie de un sistem de persecuție pentru a-și afirma drepturile sale și viitorul său. Al patrulea, Dumnealui și partidul Domniei sale are metode și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Domniei Sale este pentru o alianță cu Germania. Nu pot să aprob acest lucru. Al treilea, partidul Domniei sale are o atitudine antisemită ori eu și noi nu suntem antisemiți. Noi nu credem că se poate rezolva o problemă prin persecuțiune. Detest persecuțiunea contra oricui ar fi îndreptată. De aceea eu cred că neamul românesc nu are nevoie de un sistem de persecuție pentru a-și afirma drepturile sale și viitorul său. Al patrulea, Dumnealui și partidul Domniei sale are metode și tactici politice
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dumnealui aceeași idee și aceeași tendință naționalistă. Firește noi suntem pentru un naționalism constructiv, pentru a ridica națiunea română, pentru a pune la dispoziția sa toate puterile statului, fără a persecuta pe cineva. În ideea aceasta constructivă, eliminând partea de persecuțiune, am fost de acord cu activitatea Dsale și cu părerea D-sale și atunci am crezut că pe celălalt tărâm de activitate, vom putea introduce prima campanie electorală dusă la oarecare înțelegere și să-i insuflăm ca puterea de stat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și Partidul Domniei Sale este pentru o alianță cu Germania. Nu pot să aprob acest lucru. Al treilea, partidul Domniei sale are o atitudine antisemită ori eu și noi nu suntem antisemiți. Noi nu credem că se poate rezolva o problemă prin persecuțiune. Detest persecuțiunea contra oricui ar fi îndreptată. Garda de Fier este totalitară și în contra democrației. Partidul D-nului Codreanu este un partid antisemit, partidul nostru nu este antisemit. De aceea eu cred că neamul românesc nu are nevoie de un sistem
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Domniei Sale este pentru o alianță cu Germania. Nu pot să aprob acest lucru. Al treilea, partidul Domniei sale are o atitudine antisemită ori eu și noi nu suntem antisemiți. Noi nu credem că se poate rezolva o problemă prin persecuțiune. Detest persecuțiunea contra oricui ar fi îndreptată. Garda de Fier este totalitară și în contra democrației. Partidul D-nului Codreanu este un partid antisemit, partidul nostru nu este antisemit. De aceea eu cred că neamul românesc nu are nevoie de un sistem de persecuție
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
susținător de stat și să-i dea posibilitatea ca punându-i se la dispoziție mijloacele materiale, culturale și sociale să-și poată împlini misiunea pe care o are în această parte a lumii. în ideea aceasta constructivă, eliminând partea de persecuțiune, am fost de acord cu activitatea Dsale și cu părerea D-sale și atunci am crezut că pe celălalt tărâm de activitate, vom putea introduce prima campanie electorală dusă la oarecare înțelegere și să-i insuflăm ca puterea de stat
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
muncită de mâinile lui. Ca tot omul, are și defecte decurse din calitățile lui: autoritar la exces, încrezut, pătimaș, lipsit de rafinament social, solitar, adică necunoscător de lume civilă și de politică, exagerat și chiar pornit. Trei ani de zile persecuțiunile regelui l-au urmărit într-așa chip, încât cei mai mulți nu mai îndrăzneau să-i calce în casă, să-i vorbească la telefon. Era un spectacol dezgustător. La el nu mai întâlneai decât pe domnii Mareș, Mihai Antonescu și puțini alții
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că "omul care s-a pus în mod mincinos sub scutul milei publice ce-ți inspira un persecutat politic, reclamînd în contra unui pretins denunț făcut de voi șnoi?ț, denunț care n-a existat decît în imaginația sa bolnăvicioasă, precum și persecuțiunile politice a căror victimă se pretinde, acest om voiește să se puie sub scutul tinerimei noastre universitare." Întrunirea studențească a avut loc, ca și cea precedentă, în Aula Universității, participanții făcînd "cu unanimitate afară de unu (șease studenți au cerut modificarea
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]