125 matches
-
tematica, limbajul metaforic și calofilia din scrierile mele?! Aprecia și nevoia mea de a scrie corect românește? Percepuse și conștiința omului de condei?! Văzusem în el ceva din toate astea, până-ntr-o zi ... Invariabilul sfat-îndemn transmis Errare humanum est, perseverare diabolicum! mă pusese pe gânduri îndată ce-l descoperisem, dar mă și incita. Oricum, prelungirea regimului de acceptare a producțiilor mele și plata în timp util mă determinau să cred că nu se face de nici una din părți vreo eroare... Deci
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
impulsului primar de-a trage, la rîndu-mi, în cei ce trăgeau în dreapta și-n stînga, le-a luat locul a doua zi, "reevaluarea" peliculei. Într-o liniște înțeleaptă. (Tocmai citisem fraza: violența se naște din violență și naște violență, iar perseverarea mea în repulsia din timpul filmului mi s-a părut, brusc, prostie.) Situarea calmă deasupra emoției mi-a oferit pe loc și satisfacția judecății. De unde cu cît se consuma filmul voiam să mă conving, tot mai pornit, de stupizenia lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Dar, În izvorul său cel mai viu, romantismul sfidează În primul rând legea morală și divină. Iată de ce figura sa cea mai autentică nu este, Întâi de toate, revoluționarul, ci, În mod logic, dandy-ul. În mod logic, pentru că această perseverare În satanism nu se poate justifica decât prin afirmarea, repetată la infinit, a nedreptății și, Într-un anumit fel, prin consolidarea ei. Durerea, În acest stadiu, nu poate fi acceptată, se pare, decât cu condiția ca ea să fie fără
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
vorbea cu consătenii și cei asemenea lui că mai multi sfinți i se arătaseră, provocîndu-l să sfarme jugul robiei și să răpească la sine domnia preste țară și popor. Prorocia lui inspirată despre răsturnare mare, zisă și rezisă c-o perseverare necurmată, începu să afle crezare și-i câștigă partizani în poporul de rând în genere, dar mai cu samă la partea aceea a poporului care se simțea dispusă spre jaf și manie de schimbare. Lachanas se-narmă, se-mbrăcă mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
artei reprezentative și de a-i dezvolta elementele lui, avem încă de-a (înțelege) ne esplica două fenomene ce aparțin sferei noastre: întîi, conexiunea acestei trepte cu starea de față a lumei; a doua, rezultatul ce ni se prezintă din perseverarea pe această treaptă. Nu e neci un cerc al vieței care s-ar putea scuti de sub influința spiritului timpului, care-n faptă e spiritul lumei. Cât de târziu să fie atrase unele activități în mișcarea dominantă, în urma urmei i se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care ordonă ca fiecare activitate spirituală să se regenereze din adâncurile conștiinței de sine, o lege căria trebuie să i se supuie așadar și artea reprezintațiunei dramatice. Al doilea fenomen, care ne (atinge) privește încă, atinge rezultatul ce iese din perseverarea pe acest stadiu al reprezentațiunei. Daca simțământul nemijlocit s-a tocit prin timp în repetarea necontenită și daca în genere individul a ieșit dintr-un period în care iritarea sa naturală și puterea sa lirică sânt puse în mișcare prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru inerentele - errare humanum est - erori, omisiuni sau pur și simplu greșeli de tipar, de fapt de tastare, de care s’au făcut vinovați în “fuga condeiului”, pe lângă destule, poate nu întrtotul/întotdeauna justificate, momente de îndrăzneală, dovadă că și perseverare diabolicum rămâne valabilă. În sfârșit, dar nu în ultimul rând, autorii rămân profund îndatorați curajoasei edituri care s’a încumetat să publice o astfel de carte, nu întrutotul “ortodoxă”. Autorii Iași, 28 mai 2005 PARTEA ÎNTÂIA. Transmigrația sufletelor. Repere filosofice
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mod incontestabil - în această formă, de participiu activ, la plural (’inn" muntaqimóna: 32, 22; 43, 41/40; 44, 16/15) și în expresia 9ó al-intiq"m (5, 95/96, 39, 37/38). Se referă la faptul ca Dumnezeu pedepsește necredința, perseverarea în râu. Este cealaltă fațetă a dreptății sale. Versetele care îl conțin sunt avertismente pentru cei care, după ce au fost iertați, recad în greșeală (5, 95; 39, 37; 44, 16), nu iau seama la semnele lui Dumnezeu (32, 22; 43
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mod inconștient, așa cum susțin unii dintre autori. Anumite procese asociative, începute cu prilejul încercărilor de rezolvare a problemei, continuă într-o anumită măsură și când ne orientăm atenția și gândirea în altă direcție; este ceea ce se numește uneori fenomenul de perseverare. Tot în această fază elevii își însușesc prin diferite exerciții -joc, unele tehnici de lucru (acuarelă, tempera, colaj, modelaj etc). c) Iluminația sau inspirația este momentul central, crucial al procesului creator. Iluminația este un moment brusc și de scurtă durată
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mai important lucru este asigurarea variației tipurilor de problemă. Greșesc acei profesori care aglomerează copiii cu multe probleme de același fel. Acestea pot duce la creșterea rigidității algoritmilor respectivi Ă ceea ce constituie un mare dezavantaj. Caracterul eterogen al exemplelor descurajează perseverarea oarbă, obligă subiectul să rămână precaut și atent. Crește gradul de generalitate a unor operații și posibilitatea de transfer sporește (Ausubel, D., p. 611). În general, rolul pozitiv al variației în stimularea potențialităților intelectuale este reliefat de toți cei care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ca și rubricile „Cronica artistică”, „Cronica dramatică” (ținută de Claudia Millian, sub pseudonimul Dim. Șerban), „Cronica ideilor” (Oscar Lemnaru) și „Cronica revistelor” întregesc imaginea unei publicații despre care, la un deceniu de la apariție, Hortensia Papadat-Bengescu scria că reprezintă „puterea de perseverare specific feminină, tenacitatea unei mame pentru copilul ei născut prin definiție debil și pe care dragostea ei îl face viabil” (1-2/1936). Alți colaboratori: Mihail Sebastian, Emanoil Bucuța, Petru Manoliu, Isaiia Răcăciuni, Sandu Tzigara- Samurcaș, Lucreția I. Bacalbașa, Elena Niculiță-Voronca
REVISTA SCRIITOARELOR SI SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289260_a_290589]
-
vechi, pref. Dan Zamfirescu, postfața edit., București, 1980; C. D. Aricescu, Scrieri alese, pref. Ștefan Cazimir, București, 1982 (în colaborare cu Petre Costinescu). Repere bibliografice: Mih. Popescu, „Din istoria presei românești”, CL, 1931, 3; N. Drăganu, Diaconul Coresi; Errare humanum... perseverare diabolicum, DR, 1934-1935; Ion Breazu, „Din istoria presei românești: «Republica română»”, DR, 1934-1935; Perpessicius, Opere, VIII, 357-361, IX, 436-442; Nicolae Grigoraș, „Literatura românească de ceremonial. Condica lui Gheorgachi”, „Studii și cercetări istorice”, 1943; [Dan Simonescu], „Studia bibliologica”, 1969, partea I
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
impuse de stările de dificultate ale celorlalți, de natura, caracterul și comportamentul persoanelor aflate În dificultate, cu efecte suprasolicitante sau chiar direct psihotraumatizante asupra celor care Își desfășoară activitatea În aceste condiții, jă Aptitudini psihomorale speciale reprezentate prin: Înțelegere, răbdare, perseverare, dăruire de sine, capacitatea de a Încuraja și proteja, optimism, deținerea controlului situațiilor, capacitatea de a observa și controla desfășurarea acțiunii, echilibru psihic, rezistență la oboseală, coparticipare afectivă, intelectuală și morală, kă Aptitudinea de a proteja persoanele aflate În stare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Pot fi simulate bolile somatice sau sechelele acestora (patomimie), așa cum pot fi simulate și bolile psihice (amnezia, isteria, epilepsia, confuzia mentală). Mecanismele care stau la baza simulării bolilor sunt următoarele: simularea mentală adevărată și totală; simularea prin exagerare sau suprasimularea; perseverarea. Un rol important în acest sens îl joacă fenomenele de sugestie, autosugestie sau inducție sugestivă din partea simulantului. Pe baza datelor mai sus prezentate privind formele devianțelor sociopatice, putem considera că avem de-a face cu un grup de tulburări psihosociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
subiect. Este cazul suprasimulării. În alte situații, boala este posibil să fi existat în realitate, dar, deși ea s-a remis, bolnavul vindecat nu-și modifică nici atitudinea și nici acuzele, continuând să persevereze în postura de bolnav. Este cazul perseverării. Se disting, așadar, trei modalități de simulare: invenția, mai mult sau mai puțin creatoare, a unor suferințe; exagerarea unor suferințe reale și existente; perseverarea în a mima suferința după dispariția acesteia. Exagerarea se poate prezenta tot sub trei forme: nepatologică
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-și modifică nici atitudinea și nici acuzele, continuând să persevereze în postura de bolnav. Este cazul perseverării. Se disting, așadar, trei modalități de simulare: invenția, mai mult sau mai puțin creatoare, a unor suferințe; exagerarea unor suferințe reale și existente; perseverarea în a mima suferința după dispariția acesteia. Exagerarea se poate prezenta tot sub trei forme: nepatologică, banală sau originală; patologică, asociind la simptomele reale simptome imaginare; sinistroză, constând din acuze subiective de nesinceritate, care însoțesc de regulă stările post-traumatice sau
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
elementelor de creativitate, o gândire concretă și practică inaptă de abstractizări, generalizări și speculații în plan ideatic; Din cauza inerției gândirii și a dificultăților de înțelegere și integrare a noilor cunoștințe în sistemul nou elaborat, rezolvarea de probleme evidențiază apariția unei perseverări (a unei fixații pe un anumit algoritm de rezolvare) din care copilul cu debilitate mentală poate ieși cu mare dificultate și după folosirea unui suport intuitiv, concret; Limbajul se dezvoltă în general cu întârziere, sub toate aspectele sale; primul cuvânt
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
după folosirea unui suport intuitiv, concret; Limbajul se dezvoltă în general cu întârziere, sub toate aspectele sale; primul cuvânt apare în medie la vârsta de 2 ani, iar primele propoziții la vârsta de 3 ani. Vorbirea conține multe cuvinte parazite, perseverarea unor expresii, dezacorduri gramaticale activism redus al vorbirii (se înmulțește cu multe relatări superficiale, fără mobilizarea și organizarea amintirilor), vocabular sărac în cuvinte-noțiuni, frecvența tulburărilor de limbaj este mai mare decât la copiii normali, rezistență specifică la acțiunea de corectare
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
lentoare sau de inhibiție ideativă. Producția ideilor este mult diminuată, precum și capacitatea de asociere a acestora. Această transformare psihopatologică se reflectă și în sfera limbajului prin sărăcirea și lentoarea acestuia. Reacțiile bolnavului sunt mult întârziate, iar răspunsurile acestuia sărace. d) Perseverarea este tendința patologică de a repeta un cuvânt sau o fraza cu caracter stereotip, înlocuind răspunsul corect la întrebarea adresată. Este o „intoxicație prin cuvânt” a bolnavului. e) Barajul constă în oprirea bruscă a desfășurării cursului gândirii. 3) Tulburările de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburările de limbaj din sindromul Ganser, schizofrenie sau isterie, - limbajul eliptic cu lacune sintactice sau stilul telegrafic, uneori enigmatic, - limbajul afectat sau manierist ca ton, utilizarea perfrazelor, prețiozitate, formule cântate, din cursul schizofreniei, - limbajul pueril din demențe, - stereotipiile verbale și perseverarea din cursul melancoliei sau schizofreniei, - neoformațiile verbale (neologisme, schizofazie, glosolalie) întâlnite la bolnavii schizofrenici. Făcând o sinteza a aspectelor psihopatologice ale limbajului la bolnavii psihotici, J. Bobon izolează mai mufte forme clinice, așa cum se poate vedea mai jos: Paralogismul, descris
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comportamentale și de intelect ale copiilor epileptici sunt de două feluri: a) Tulburări psihice primare, constând din următoarele: - labilitate mare a dispoziției cu variații extreme, - iritabilitate exagerată, - hipermotilitate de tip hiperkinetic, - reacții oscilând între încetineală și expozivitate, - tulburări intelectuale (bradipsihie, perseverare și vâscozitate mintală, dificultăți în concentrarea atenției și distractibilitate). b) Tulburări psihice secundare, constând din următoarele aspecte psihopatologice privind în special personalitatea copilului: - frica și groaza de accese, - neliniștea anxioasă datorată nesiguranței în raport cu ambianța, - egoism accentuat, - gelozie față de frați, - iritabilitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tablou clinico-psihiatric este caracterizat prin prezența unui sindrom delirant-halucinator destul de bine sistematizat tematic; prezența sindromului de automatism mintal Kandiriski-Clérambault și bizarerii. 2) Schizofrenia catatonică se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - tulburări din seria sindromului catatonic (agitație, stupoare, imobilitate, negativism, sterotipii, perseverare), - autism, - idei delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele caracteristici psihopatologice: - tulburări afective de tip maniacal, - comportament verbal moriatic, - tendință la preocupări abstracte, neadecvate vârstei și nivelului de instrucție intelectuală, - precocitate, - depresie și anxietate, - preocupări ipohondriace, - stare de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în continuare. 1) Demențele organice sunt determinate de afecțiuni lezionale ale creierului și ele se caracterizează printr-o slăbire intelectuală lacunară, cu simptome de leziuni cerebrale în focare (amnezii, afazii, apraxii etc.), sau prin semne clinice minore și disparate (dismnezii, perseverări, anxietate, iritabilitate etc.). În această grupă de tulburări de tip demențial sunt încadrate următoarele forme clinice: a) demențele organice secundare (ASC, tumori cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale etc.), b) demențele abiotrofice primare (Pick, Altzheimer, senilă, Creutzfeld-Jakob, sindroamele parkinsoniene, coreea cronică Huntington). 2
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fost descrisă de Altzheimer (1906). Debutul clinic este semnalat în jurul vârstei de 55 ani, având un caracter insidios. Inițial se notează tulburări de atenție și de memorie, dezorientare temporo-spațială, tulburări de limbaj (ecolalie, palilalie, logoclonie), tulburări praxo-gnozice (apraxia îmbrăcatului), o perseverare neproductivă. La cele deja expuse se asociază tulburări neurologice (tulburări de tonus muscular, de mers, crize de epilepsie). Distribuția topografică a leziunilor abiotrofice cortico-cerebrale este difuză, mai puțin circumscrise decât în cazul demenței Pick. 4) Demența Creutzfeld-Jakob Boala a fost
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
proprie bolnavilor psihici și despre o simulare banală sau normală, proprie indivizilor, fără tulburări psihice (A. Costedoat). Orice simulare, indiferent de natura sa, poate lua următoarele aspecte: o creație pato-plastică a individului, exagerarea unor tulburări minore deja existente, menținerea sau perseverarea unor tulburări reziduale sau care s-au retras deja. Refugiul în boală este o atitudine prin care un individ „inventează”, „caută” sau, pur și simplu, „își produce” o afecțiune oarecare prin a cărei prezență să exercite o anumită influență psihologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]