67 matches
-
perhaps, no longer exists: there is a similar reason, though not quite șo forcible, for supposing that both the Gothic and the Celtic, though blended with a very different idiom, had the same origin with the Sanskrit; and the old Persian might be added to the same family"235. Maurice Olender avea să afirme, la sfîrșitul sec. al XX-lea, că descoperirea sanscritei a reprezentat o răsturnare lingvistică ce avea să se propage însă și asupra altor științe: "toate științele omenirii
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
deal Înverzit, când pe niște stânci care păreau de neatins. Mai mulți Învățați și Malte-Brun mai cu seamă, au disertat pe larg despre originele acestui neam, care se pierde În negura vremei. Unii pretind că se coboară din Ciganezi, popor persian, care pribegi de frica oștilor lui Tamerlan și ale lui Gengis Khan. Alții zic că au venit din Egipet și s-au răspândit În Europa, urmând tot vieața lor nomadă. Alții În fine, că sunt Scutizii, de neam indian, cari
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
1938); Vechime (1940); Poveștile de la Bradu-Strâmb (1943); Demonul tinereții (1928); Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929); Baltagul (1930); Creanga de aur (1933); Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933); Nopțile de Sânziene (1934); Frații Jderi (1935, 1936, 1942); Divanul persian (1940); Ostrovul lupilor (1941); Țara de dincolo de negură (1926); Hanu Ancuței; Împărăția apelor (1928); Nicoară Potcoavă (1952); Anii de ucenicie (1944); Fantezii răsăritene (1946); Nada florilor (1951). Direcțiile prozei sadoveniene: a. Lumea târgurilor, plictisită de existența provincială; b. Viața oamenilor
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe d. Velicu pe un plan hotărât diferit de câmpul poetic comun al actualității anchilozată într'un lirism exterior și mânuind cu disperare un vers antipatic-protocolar"128. Marin Sârbulescu prezintă două cărți în numărul următor, una a lui Sadoveanu, Divanul persian, și una a lui Aurel D. Bugariu, Dragoste albă, celei dintâi i se apreciază frumusețea stilului, celeilalte i se reproșează cantonarea într-un "sentimentalism dulceag", lipsa de unitate, unele "asperități de stil" și chiar problemele de ortografie. Observațiile pe marginea
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unui sâmbure inițial de axiome. Premisa demonstrației este că în evoluția creatoare a lui Mihail Sadoveanu există o falie între operele tinereții și cele de maturitate. De la Hanu Ancuței - operă de răscruce - până la Creanga de aur, Ostrovul lupilor sau Divanul persian, imaginarul sadovenian ar evolua pe un traseu conducând lent, dar neabătut, de la lume spre carte. În ficțiunile lui Sadoveanu, obsedate în perioada târzie de triumful utopic al literaturii asupra unei vieți văduvite de sens, livrescul se infiltrează progresiv, uzând de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
p. 3-5. SOROHAN, Elvira. G. Călinescu și programul Jurnalului literar. În: Dacia literară, 10, 1999, nr. 33, p. 5-7. SOROHAN, Elvira. Sadoveanu sau nevoia de înțelepți și de poveste. În: Dacia literară, 10, 1999, nr. 32, p. 10-12. Despre Divanul persian al lui Mihail Sadoveanu, în raport cu textul-model Istoria Sindipii filosofului. SOROHAN, Elvira. Dimitrie Cantemir. Înșelătoarea cetate. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Literatură, 45-47, 1999-2001, p. 5-17. SOROHAN, Elvira. Eminescu și sociogeneza romantică. În: Dacia
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
filosofului păcălit vremelnic de o femeie a incitat interesul mai multor scriitori, care au „repovestit-o” în viziune proprie: Mihail Kogălniceanu în Edeș, Ion Heliade-Rădulescu în Un filosof și o femeie, Al. Macedonski în Iadeș și Mihail Sadoveanu în Divanul persian. Ediții: Istoria Sindipii filosofului, care mai întâi s-au întors din limba persască în elinească, iar acuma din limba elinească prefăcută în românească, Sibiu, 1802; Cuvânt și pocitania filosofului Sindipa cu împăratul din țara Persiei, anume Chira, CPL, I, 353-401
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
demonstrativ cărțile în piețe publice. Primește acasă, drept avertisment, un exemplar al romanului Baltagul despicat cu toporul. Neintimidat, continuă să scrie și să publice alte cărți, toate pătrunse de umanism: Ochi de urs (1938), Valea Frumoasei (1938), Morminte (1939), Divanul persian (1940), Vechime (1940), Ostrovul Lupilor (1941). După moartea primei soții, cu care a avut unsprezece copii, se căsătorește, în 1942, cu Valeria Mitru. În septembrie 1944 moare pe front mezinul scriitorului, Paul-Mihu. Apar acum ultimul volum din trilogia Frații Jderi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
urmărește și mai târziu, cu Istoria sfinților Varlaam și Ioasaf de la India (1930). Viața Genovevei de Brabant a repovestit-o și într-o formă mai liberă, bogată în contribuții personale și intitulată Măria Sa, Puiul Pădurii (1931). Pe aceeași linie, Divanul persian este o versiune proprie a Sindipei, reistorisită cu un mare rafinament stilistic, asociind limbajului paremiologic o ironie fină franciană, în defazarea modernă a modelului tradițional, și realizând o operă originală, de o fermecătoare virtuozitate narativă. Așa cum indică titlul, Anii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Oamenii Măriei Sale, București, 1942; Paștele Blajinilor, București, 1935; Soarele în baltă, București, 1935; Cazul Eugeniței Costea, București, 1936; Istorisiri de vânătoare, București, 1937; Țara Kangurului, București, 1937; Ochi de urs, București, 1938; Valea Frumoasei, București, 1938; Morminte, București, 1939; Divanul persian, cu desene de Aurel Bordenache, București, 1940; Vechime, București, 1940; Opere, I-VIII, București, 1940-1953; Ostrovul Lupilor, București, 1941; Poveștile de la Bradu-Strâmb, București, 1943; Anii de ucenicie, București, 1944; Lumina vine de la Răsărit, București, 1945; Caleidoscop, București, 1946; Fantazii răsăritene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
înțelepciunii, Cărțile Povestirii ș.a. Exegetul urmărește edificarea progresivă a operei, de la primele scrieri la stadiul calmei contemplații din cele cu subiect „oriental”. Capătul traiectului se află în proza ce cristalizează „spectacolul total” al artei narative sadoveniene, Hanu Ancuței și Divanul persian, ilustrând triumful povestirii și al povestitorului. Revenind în spațiul teoretic, Aventura formelor, un eseu cu dublă deschidere, propune o „vizionare” a „experiențelor organice ale teoriei literare”, care „a devenit, în mod cert, [...] o teorie a formelor, o morfologie a lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290599_a_291928]
-
copilului rhinolalic devine neinteligibilă. Frecvența fonemelor afectate este amplu studiată în Capitolul V. Exemplificăm aici numai una din modalitățile de apreciere cantitativă prin extragerea fonemelor vocale și consoane, defectuos pronunțate, dintr-un text literar - paragrafele de la pagina 236 din „Divanul Persian” de Mihail Sadoveanu, care însumează 845 de foneme din care 435 consoane, respectiv 51,48% și 410 vocale, respectiv 48,40 %. Aceste procente sunt foarte apropiate de cele găsite de Fl. Constantinescu în studiul său asupra frecvenței fonemelor limbii române
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pentru tinerii prozatori, din rândul cărora, ca și în cazul poeziei, sunt acreditate pe piața literară românească o serie de nume: Lucia Demetrius, Cella Serghi ș.a. Dintre marii prozatori colaborează constant Mihail Sadoveanu, care trimite din 1939 fragmente din Divanul persian, Poveștile de la Bradul-Strâmb, Frații Jderi sau Fantazii răsăritene, Gala Galaction, cu scrieri de factură tradițională, începând cu romanul La răspântie de veacuri și continuând cu jurnalul intim, Tudor Arghezi - cu poeme în proză, Ion Agârbiceanu - cu fragmente și schițe de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
-lea (unele în mai multe ediții), printre care Îndrăzneala de Marin Preda (1960), Vinul de viață lungă de N. D. Cocea (1961), Jocul cu moartea (1964), Pădurea nebună (1968) și fragmente din Rădăcinile sunt amare (1961) de Zaharia Stancu, Divanul persian de M. Sadoveanu (1980). De numele lui A. se leagă traducerea integrală a cărții lui N. Bălcescu, Românii supt Mihai Voievod Viteazul (1963). A mai transpus, pentru reviste, ziare și antologii, din prozatori români ai secolului al XX-lea (Mihu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
românești], București, 1961; A román iródalom kis tükre [Antologia literaturii române], I-IV, București, 1962-1964 (în colaborare cu Mihai Gafița); N. Bălcescu, A románok Vitéz Mihály Vajda idejében [Românii supt Mihai Voievod Viteazul], București, 1963; M. Sadoveanu, Perzsa diván [Divanul persian], București, 1980. Repere bibliografice: Békési Ágnes, A műforditásról-néhány mű kapcsán [Despre traduceri - cu prilejul unor opere traduse], KOR, 1965, 1606-1610; Rom. magy. ir. lex., I, 59-60. O.K.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
de pildă "onorabilul domn Popescu", dintr-o dată observ că adjectivul a devenit cel mai mare inamic al substantivului lângă care se trezește neașteptat, deși se acordă cu el în gen, număr și caz." Reflecții ca acestea pigmentau în 1940 Divanul persian, una dintre cărțile preferate ale prozatorului vârstnic. VIII Privirea lui Sadoveanu se distribuie în toate unghiurile; creatorul și omul public se manifestă în ipostaze tipice, trecând de la chestiuni de ortografie la păreri despre modă, de la probleme de arhitectură la moravuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
adică, încet-încet... Viața maicei mele. 24 Oct. 08. De când îmi aduc aminte, până la moartea ei; vorbesc și despre Mitică, fratele meu care a murit, și despre nașterea lui Vasilică 13, despre temperamentul de nepăsător al tatei ș.c.l. Buzdugan persian; cu orice fier la capăt hamger pumnal scurt, lat, încovoiat. Buzdugan cu cap de diavol, sau cu ghioagă ghimpoasă. Cararea pietroasă țipa rănită de cuele de fier ale cismelor. La pod la Dumbrăvița: moartea unui țigan. Un vechil care are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
magazine cu bijuterii de aur. Și multe haine, de tot felul, si papetarii și magazine alimentare și de toate. Am privit lumea care se perinda în jurul nostru. Și așa ne-am urcat în autocar și am pornit mai departe. Grădini Persiene La poalele Muntelui Carmel poți vedea o minune. Am văzut o frumusețe atât de măreață, că n-o pot povești așa cum arată în splendoarea ei: o grădină. în grădina sunt diferiți pomi: curmali, portocali, lamai, bananieri, platani și alții nemaivăzuți
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
magazine cu bijuterii de aur. Și multe haine, de tot felul, și papetării și magazine alimentare și de toate. Am privit lumea care se perinda În jurul nostru. Și așa ne-am urcat În autocar și am pornit mai departe. Grădini Persiene La poalele Muntelui Carmel poți vedea o minune. Am văzut o frumusețe atât de măreață, că n-o pot povesti așa cum arată În splendoarea ei: o grădină. În grădină sunt diferiți pomi: curmali, portocali, lămâi, bananieri, platani și alții nemaivăzuți
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
După 1989 compune, pe lângă scenarii de film și televiziune, farse radiofonice, teatru pentru copii, versuri pentru cuplete de muzical (Idolul și Ion Anapoda, adaptare după G. M. Zamfirescu), comedii (Furtul secolului, premiată de revista „Moftul român”). Pentru libretul la Divanul persian (muzical după Mihail Sadoveanu) este distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor. Scenariile sale obțin de două ori Premiul Asociației Umoriștilor și trei premii ale Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România. S. inaugurează în 1955 colecția „Povestiri științifico-fantastice” (editată de revista „Știință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
Neamul Șoimărestilor (1915), Țara de dincolo de negura (1926), Dumbrava minunată (1926) Hanu-Ancuței (1928), Împărăția apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (1929), Baltagul (1930), Creangă de aur (1933), Locul unde nu s-a întâmplat nimic (1933), Frații Jderi (1935-1943), Divanul persian, (1940), Povestirile de la BraduStrâmb (1941), Anii de ucenicie (1944), Nada Florilor (1951), Nicoară Potcoava (1952). Ceea ce impresionează înainte de toate este monumentalitatea operei, în care se află cea mai amplă frescă a sufletului românesc: “El are realismul lui Balzac și melancolia
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
dau însă, ca și anterior, scriitorii din cercul revistei. La capitolul proză, sunt de consemnat Mihail Sadoveanu (cu numeroase povestiri și nuvele, romanele Oameni din lună, dat sub pseudonimul Silviu Deleanu, Venea o moară pe Siret și Zodia Cancerului, Divanul persian, acestea trei din urmă fragmentar, însemnări de călătorie etc.), Ion Agârbiceanu, D.D. Patrașcanu (cu nuvele și pagini din Viețile sfinților), Jean Bart (Cazul de la farul Olinca, Dincolo, peste Ocean, Prințesa Bibița), Constanța Marino-Moscu (Amintirile Caterinei State), Hortensia Papadat-Bengescu (doar în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
literar. 1890-1894, 1967), Ioana Em. Petrescu (Un discipol pașoptist al lui W. T. Krug: Aron Pumnul, 1968), Doina Curticăpeanu (Miron Costin sau Vocația clasică a literaturii române, 1972), Mircea Muthu (Dimitrie Cantemir - un Ianus balcanic, 1973, De la „Sindipa” la „Divanul persian”, 1976), Adrian Marino (From „Litterae Humanae” to „Literatura” in the Renaissance, 1988), Mircea Borcilă, Ștefan Borbély (Corespondența Rilke-Blaga, 1991), Corin Braga (Nichita Stănescu și Jean Paul-Sartre, fenomenologia neantului, 1992) ș.a. Din seria de după 1990 se rețin îndeosebi numărul 4/1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289990_a_291319]
-
romanului Pămînt viu (1938) premiat la concursul literar din același an organizat de către Aida Vrioni (1886-1954); Ion Valerian (1895-1960), directorul revistei Viața literară. Sînt și colaboratori cu mai multe creații epice. Astfel Mihail Sadoveanu cu fragmente din viitorul volum Divanul persian (1940) și Luna mănăstirilor din cartea Foi de toamnă, Cezar Petrescu, Învierea omului, nuvelă inedită, Pericle Martinescu, Boema, Victor Ion Popa (1895-1946) Cravata, de asemenea nuvelă inedită. N.M. Condeescu (1880-1939) cu fragmente mai vechi din volumul Conu Enake (1928) și
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
imposibil să se probeze originea acestor atacuri, dar tentativele de bruiere a serviciilor BBC nu reprezintă nimic nou și coincid cu diferite atacuri considerate evident suspecte." BBC a anunțat recent într-un comunicat că numărul spectatorilor canalului de televiziune BBC Persian s-a dublat practic, trecând de la 3,9 milioane săptămânal în 2009 la aproape 7,2 milioane, 'în pofida unei intense campanii de intimidare și cenzură din partea autorităților iraniene'.
Atac informatic iranian împotriva BBC () [Corola-journal/Journalistic/58572_a_59897]