67 matches
-
Felurite vești și răsunete din lume. (Europa). Aici dascălul de sârbie a răposat. Dela războiul Radului-Vodă, s-a oploșit la curtea Moldovei un meșter perdaf care a trăit la multe curți de crai și prinți, și a trăit și la persieni și Crâmleni; iar pe urmă a fost bufon la Radu și a venit cu femeile (Voichița și Maria) la Suceava. E șugubăț și înțelept și înlocuiește în felul său pe Sârb. Cum se duce curtea la Vaslui. Cum trăiește Maria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și în Caucaz și la noi. 20 iunie Suntem în Suhumi, capitala regiunii autonome Abhazia, cuprinsă în teritoriul republicii Gruziei. Abhazienii sunt popor tot așa de vechi ca și Gruzinii. Creștinați în veacul V. Au suferit invaziile tuturor vecinilor puternici, Persieni, Turci, țarii ruși. Au format cândva un popor mult mai numeros decât acum, când, după cât mărturisește poetul lor Bagrat Sincuba, nu trec de o sută de mii. Pe acest pământ bogat și încântător mai trăiesc și alte neamuri: Ruși, Gruzini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mediterraneo allargato»”. În cadrul Centrului Militar de Studii Strategice din Roma au fost întreprinse cercetări regionale privitoare la potențialul geopolitic al statelor arabe, materializate în lucrările “Nord Africa - Medio Oriente - Golfo Persico: eventi nell’ area” (2004), “North Africa, Middle East and Persian Gulf in 2005”, realizate sub coordonarea cercetătorilor Olga Mattera, Lucio Martino și Carlo Jean. Giacomo Luciani a introdus conceptul de politici de integrare pentru spațiul arab la nivelul anilor ’80 și a analizat compatibilitatea structurală a sistemelor din diferite state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
geografie politică la Universitatea “Tarabait Modarres” din Teheran, ale cărui lucrări sunt recunoscute și agreate atât de autoritățile iraniene, cât și de cercurile academice internaționale. Referitor la cadrul geostrategic zonal, în lucrarea sa de bază „Security and Teritoriality in the Persian Gulf: a Maritime Political Geography” (2003), autorul aplică conceptul de regiune geopolitică pentru Orientul Mijlociu în care include statele arabe asiatice, Israel, Turcia, Iran, Afganistan, Pakistan și țările ex-sovietice din Asia Centrală. În cadrul regiunii geopolitice astfel definită, sunt analizate elementele politico-geografice privitoare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
iraniene i-au respins candidatura pentru președinția Iranului. Proiectele sale științifice abordează spinoasa problematică a diferendului E.A.U.-Iran cu privire la suveranitatea asupra insulelor Abu Musa și Tunb în lucrarea „Small Islands, Big Politics: The Tunbs and Abu Musa in the Persian Gulf” (1996), analizează complicatele raporturi araboiraniene în tratatele „Iran and the Arab World” (1993), „Regional Diplomacy in the Persian Gulf” (1999) și prezintă obiectivele de interes ale S.U.A. în Golful Persic în lucrarea „The United States and the Middle East
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
cu privire la suveranitatea asupra insulelor Abu Musa și Tunb în lucrarea „Small Islands, Big Politics: The Tunbs and Abu Musa in the Persian Gulf” (1996), analizează complicatele raporturi araboiraniene în tratatele „Iran and the Arab World” (1993), „Regional Diplomacy in the Persian Gulf” (1999) și prezintă obiectivele de interes ale S.U.A. în Golful Persic în lucrarea „The United States and the Middle East: A Search for New Perspectives” (1993). Aceleași teme sunt abordate și de alți cercetători iranieni din străinătate, între care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
lor s-ar fi simțit nedreptățiți si umiliți fără cauză A fi esclus de la viată pentru că stăruiești a fi de altă limbă si de altă rasă decât acele a generalității locuitorilor nu este o umilire. Un chinez, un arab, un persian cari ar stărui a rămânea ceea ce sânt ar recunoaște desigur dreptul unui stat străin de a-i esclude de la afaceri la cari sentimentul de omogenitate cu totalitatea locuitorilor trebuie să fie pus afară de orice îndoială. Dar a fi esclus atunci când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din împrejurimi în loc de "pipi" spuneau "pișat" ș...ț. Uliana Vladimirovna, care dobândise la Moscova o diplomă de absolventă a unei facultăți, dar nu lucrase nici măcar o secundă în specialitatea sa, îi turnă Kîsenkăi în farfurioară mâncare pentru pisici "Royal canin persian". Animalul începu să ronțăie voios grăunțele astea tari, maronii, urât mirositoare. Uliana Vladimirovna își făcu un sandviș cu icre negre, sorbi din nou din pahar, deschise din nou ziarul. "... respectatul regizor de film Nikita Mihalkov, fiul lui Mihalkov, a plecat
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
în foc, și ard”" (Ioan: 15, 6). Inchiziția a aplicat aceste cuvinte din biblie cuvânt cu cuvânt, ca atare. În perioada timpurie a creștinismului, existau învățături ca „Montanism” ce provenea de la Marcion din Asia Mică (85-160) sau „Maniheism”, întemeiată de persianul Mani (216-277) în care religia era impregnată de influența gnostică, învățături care au fost condamnate de biserica catolică drept eretice. În secolul IV la Primul conciliu de la Niceea (325) s-au întâlnit episcopii din lumea creștină pentru a hotărî care
Inchiziție () [Corola-website/Science/308357_a_309686]
-
această părere, împăratul ținu samă de cererea halizonilor, cari locuiau lângă râul Sangaris de-a lungul hotarului Persiei, îl puse pe Lachanas în libertate, dispuse pregătirile necesare de război și-l rândui pe el c-o oaste să atace pe persieni. Abia pornise Lachanas și poporul de la țară curgea spre dânsul de aproape și de departe și era în popor o iritație atât de împătimită și o mișcare atât de vie ca și când ar fi fost vorba de-a se răsturna lumea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
luase soția. În privirea pasului al doilea, al năvălirii contra Bulgariei, se folosi de împrejurarea că tocmai în vremea aceea multe colonii militare așezate la marginea Persiei trebuiau să emigreze spre apus cu toată averea lor, din cauza purtării dușmănoase a persienilor. Cu multă tăinicie el ademeni o sută din acei soldați împărătești printr-un anume Kotertzes, care asemenea era dintre ei, ca să se lepede de împăratul și să intre în slujba lui, deci primi în mînele sale jurământul lor, le făcu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în fruntea unui despărțământ ales și sporit de gardă pretoriană în spatele oștirii pentru siguranța împărătescului său părinte. Romeii numărau în șirurile lor preste tot cinci legiuni mai mari, dușmanii într-ale lor numai patru, dintre cari una se compunea din persieni, ce apăruseră la chemarea catalanilor. Bătălia începu cu năvala alanilor și turcomanilor asupra catalanilor, iar acești din urmă, greu împlătoșați, eminent de viteji și sperând un apropiat ajutor, își bat în liniște joc de săgețile azvârlite asupra lor, rezistă ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a arăta adevărul. —Slăvită doamnă, stăpâna noastră, taina ce ni se dezvăluie e cu primejdie mare, ca o sabie cu două tăiușuri, căci, din anumite vorbe ale acestei epistole, se înțelege că Mustafa șahzadè e amestecat într-o înțelegere cu persienii, împotriva slăvitului său părinte. —Vai și iar vai! s-a frământat doamna Roxelana, nemaiputându-și stăpâni cutremurul. Primejdie pentru viața stăpânului nostru este să dăm la iveală uneltirea, au să n-o dăm. Căci dacă o dăm pe față, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de aur (1931) și Divanul persian (1940), Nicolae Manolescu vede un program estetic relativ nou al prozatorului, caracterizat prin „amestecul de elemente europene, mai realiste, și de elemente orientale, mai protocolare“. Fără ca povestirea să fie ea singură reprezentativă („experiența Divanului persian și a Crengii de aur este evidentă în Roxelana“), trebuie spus că, îndeosebi în această ultimă etapă, criticul identifică modelul livresc al universului sadovenian, în cadrul căruia prozatorul încerca să construiască o utopie umanistă. Detaliu stilistic: abia acum, când limbajul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
o realitate moral] puțin cam haotic], pentru care nu exist] soluții clare. Dar de ce ne-am aștepta la altceva? Referințe Benedict, R.: Patterns of Culture (New York, Penguin, 1934). Harman, G.: 'Moral relativism defended', Philosophical Review 84 (1975), 3-22. Herodotus: The Persian Wars, trans. George Rawlinson (New York: Modern Library, 1942). Herskovits, M.: Cultural Relativism: Perspectives în Cultural Pluralism (New York: Vintage, 1972.) James, W.: 'The will to believe', Essays în Pragmatism, ed. Aubrey Castell (New York: Hafner, 1948). Mackie, J.L.: Ethics: Inventing Right and
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1953), „Avest. «dregu-», «drighu-»”,În Studia Orientalia J. Pedersen dicata, Copenhaga, pp. 21-40. Barr, K. (1954), Avesta, Copenhaga. Bartholomae, Ch. (1904), Altiranisches Wörterbuch, Strassburg. Bausani, A. (1959), Persia religiosa da Zaratustra a Bahâ’u’llâh, Milano. Benveniste, E. (1929), The Persian Religion According to the Chief Greek Texts, Paris. Benveniste, E. (1967), „Hommes et dieux dans l’Avesta”, În Festschrift für W. Eilers, Wiesbaden, pp. 144-147. Benveniste, E. (1970), „Le terme iranien «mazdayasna»”, În Bulletin of the School of Oriental and
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ajutorului pe care l-au primit pentru Îmbunătățirea condiției lor materiale deosebit de dificile. Într-adevăr, parsii au fost mereu animați de un sentiment de solidaritate față de coreligionarii lor. Maneckji Limji Hataria (cf. supra) a fost trimis În Iran de asociația „Persian Zoroastrian Amelioration Fund”, fondată În 1854, tocmai cu scopul Îmbunătățirii condițiilor de viață ale zoroastrienilor din Persia (Karaka, 1884, I, p. 73; Menant, 1898, p. 44; Boyce, 1979, p. 209). Întâlnirea cu alte religii și cu alte culturi a influențat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Bousset, W. (1901), „Die Himmelsreise der Seele”, În Archiv für Religionswissenschaft, nr. 4, pp. 136-169, 229-270. Bousset, W. (1907), Hauptprobleme der Gnosis, Göttingen. Bousset, W. (1926), Die Religion des Judentums im späthellenistischen Zeitalter, vol. III, Tübingen. Boyce, M. (1968a), „Middle Persian Literature”, În Iranistik-Literatur (Handbuch der Orientalistik I, 4, 2), Leiden, Köln, pp. 31-66. Boyce, M. (1968b), „The Letter of Tansar” În Serie Orientale Roma, nr. 38), Roma. Boyce, M. (1969), „Maneckji Limji Hataria”, În K.R. Cama Oriental Institute Golden Jubilee
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Boyce, M. (1975b), „On the Zoroastrian Temple Cult of Fire”, În Journal of the American Oriental Society, nr. 95, pp. 454-465. Boyce, M. (1975c), „Iconoclasm among the Zoroastrians”, În Studies for Morton Smith, Leiden, pp. 93-111. Boyce, M. (1977), A Persian Stronghold of Zoroastrianism, Oxford. Boyce, M. (1979), Zoroastrians: Their Religious Beliefs and Practices, Londra. Boyce, M. (1983), „Iranian Festivals”, În The Cambridge History of Iran, vol. III/2, Cambridge, pp. 792-815. Boyce, M. (1984b), Textual Sources for the Study of
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
the Parsi Panchayat of Bombay, Bombay. Decret, F. (1979), „Les conséquences sur le christianisme en Perse de l’affrontement des empires romain et sassanide de ShapurIer à Yazdagard Ier”, În Recherches Augustiniennes, nr. 14, pp. 91-152. Dhabhar, B.N. (1932), The Persian Rivayats of Hormazyar Framarz and Others, Bombay. Dhalla, M.N. (1914), Zoroastrian Theology, New York. Dhalla, M.N. (1922), Zoroastrian Civilization, New York. Dhalla, M.N. (1930), Our Perfecting World, New York. Dhalla, M.N. (1938), History of Zoroastrianism, New York. Dhalla, M.N. (1943), Hommage unto Ahura Mazda
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
or Persistence, New York. Klíma, O. (1957), Mazdak, Praga. Klíma, O. (1977), Beiträge zur Geschichte des Mazdakismus, Praga. Kotwal, F.M. și Boyd, J.W. (1982), A Guide to the Zoroastrian Religion, Chico (California). Kotwal, F.M. și Boyd, J.W. (1991), „A Persian Offering. The Yasna: a Zoroastrian High Liturgy”, În Studia Iranica, Cahier 8, Paris. Kotwal, F.M. și Kreyenbroek, Ph.G. (1992), „The Herbedestăn and Nerangestăn”, vol. I În Studia Iranica, Cahier 10, Paris. Kreyenbroek, G. (1985), Sraosa in the Zoroastrian Tradition
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
1934), Manichäische Homilien, vol. I, Stuttgart. Puech, H.-Ch. (1949), Le manichéisme, Paris. Reitzenstein, R. (1921), Das iranische Erlösungsmysterium, Bonn. Reitzenstein, R. și Schaeder, H.H. (1926), Studien zum antiken Synkretismus aus Iran und Griechenland, Leipzig-Berlin. Ringgren, H. (1952), Fatalism in Persian Epics, Uppsala. Root, M.C. (1979), „The King and Kingship in Achaemenid Art”, În Acta Iranica, nr. 19, Leiden. Sachau, E. (1916), Vom Christentum in der Persis, Berlin. Salemann, C. (1879), „Ueber eine Parsenhandschrift der Kais. Oeffentlichten Bibliothek zu St. Petersburg
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
in the Pahlavi Texts and their Relation to Eschatology”, În Acta Orientalia, nr. 33, pp. 59-106. Shaked, S. (1979), The Wisdom of the Sasanian Sages, Boulder (Col.). Shaki, M. (1978), „The Social Doctrine of Mazdak in the Light of Middle Persian Evidence”, În Archív orientální, nr. 46, pp. 289-306. Shamardan, R. (1981), Tărîkh-i Zaratushtîăn pas az Săsănîăn, Teheran. Shea, D.-Troyer, A. (1843), Dabistăn al-Madhăhib, vol. I-III, Paris. Skjaervø, P.O. (1983), „Kirdir’s Vision: Translation and Analysis”, În Archäologische
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
On Promotion and Dissemination of Psychological Procedures", "Training in and dissemination of empirically validated psychological treatments: Report and recommendations", în The Clinical Psychologist, 48, 1995, pp. 3-23. Sutker, P.B., Davis, J.M., Uddo, M. & Ditta, S.R., "Assessment of psychological distress in Persian Gulf troops: Ethnicity and gender comparisons", în Journal of Personality Assessment, 64, 1995, pp. 415-427. Swedo S.E., Leonard H.L., Kruesi M.J., Rettew D.C., Listwak S.J., Berrettini W. et. al., "Cerebrospinal fluid neurochemistry in children and adolescents with obsessive-compulsive disorder", în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
behavior therapy, and the relational world, American Psychological Association, Washington, DC, 1997. Watson, J.B. & Rayner, R., "Conditioned emotional reactions", în Journal of Experimental Psychology, 3, 1920, pp. 1-14. Wolfe, J., Brown, P.J. & Kelley, J.M., "Reassessing war stress: Exposure and the Persian Gulf War", în Journal of Social Issues, 49, 1993, pp. 15-31. Woods, P., Silverman, E., S., Gentilini, J., M., Cunningham D., K., și Griger R., M., "Cognitive variables related to suicidal contemplation in adolescents with implications for long-range prevention", în
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]