706 matches
-
anul jubiliar 2000. A inițiat de asemenea și a realizat în cea mai mare parte corpusul de corespondență literară "George Bariț și contemporanii săi" (9 vol., 1973-1993). Epoca primară a Școlii Ardelene, secolul al XVIII-lea, o vede prin prisma personalismului lui [[Friedrich Schleiermacher]], care i-a influențat pe corifeii Școlii. Exemplul tipic este volumul [[Petru Maior]], "Scripta minora" (1997), experiment editorial reușit, unde vechiul scriitor își construiește biografia socială și spirituală din mărturii personale, de la texte de tip “ars literaria
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
dovedi că se poate scrie în paradigma contemporaneității fără a cădea în derizoriu și banal. „Erezii pioase“, scris între anii 1988-1993, cu intenția de a lansa un curent pe care tânărul autor a încercat să-l acrediteze sub denumirea de personalism literar, constituie demonstrația că literatura are nevoie de poveste și ilustrează teza potrivit căreia alexandrinismul literaturii anilor ’80-’90 a fost o orientare care a întârziat evoluția prozei românești. Volumul de eseuri „Modernități“, situat în descendența lui Montaigne, acreditează ideea
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
Lucian Blaga energie românească", "Aforisme și para-aforisme", "Spațiul Bărăganului", sunt cărți ce vorbesc de la sine despre Vasile Băncilă, ca una dintre comorile intelectualității românești. Vasile Băncilă, "Constantin Rădulescu-Motru pedagog", Societatea română de filosofie, București, 1932, 54 p. Vasile Băncilă, "Doctrina personalismului energetic a D-lui Rădulescu-Motru", Cultura Românească, 1927,120p. Vasile Băncilă, "Literatură și puritate", Ardealul, Cluj, 1934, 13 p Vasile Băncilă, "Lucian Blaga, energie românească", Cluj, 1938, col. revistei Gând românesc, 166 p. Vasile Băncilă, "Semnificația Ardealului," București, 1934, 20
Vasile Băncilă () [Corola-website/Science/311589_a_312918]
-
membrii cercului Onicescu, caracterizați pe bună dreptate ca filosofi analitici. „Maioreștii” sunt Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), P. P. Negulescu (1872-1951), Dumitru Drăghicescu (1875-1945), Ion Petrovici (1882-1972) și Mircea Florian (1888-1960). Constantin Rădulescu-Motru, nepotul lui Eufrosin Poteca, și-a numit sistemul filosofic „Personalism Energetic”, influențat de energetismul lui Otswald și personalismul lui Stern. Expert în psihologie experimentală (a studiat sub îndrumarea lui Wundt, primind doctoratul cu o teză despre Kant), a urmat tendința inductivistă în metafizică. Personalitatea umană a fost considerată de el
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
filosofi analitici. „Maioreștii” sunt Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957), P. P. Negulescu (1872-1951), Dumitru Drăghicescu (1875-1945), Ion Petrovici (1882-1972) și Mircea Florian (1888-1960). Constantin Rădulescu-Motru, nepotul lui Eufrosin Poteca, și-a numit sistemul filosofic „Personalism Energetic”, influențat de energetismul lui Otswald și personalismul lui Stern. Expert în psihologie experimentală (a studiat sub îndrumarea lui Wundt, primind doctoratul cu o teză despre Kant), a urmat tendința inductivistă în metafizică. Personalitatea umană a fost considerată de el o formă superioară de energie, stadiul final al
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
tendința inductivistă în metafizică. Personalitatea umană a fost considerată de el o formă superioară de energie, stadiul final al evoluție universului. Metafizica sa implică un program politic, precum și o etică a munci. Scopul vieții politice trebuie să fie tranziția de la „personalismul anarhic” ce a guvernat societatea românească la „personalismul energetic”. P. P. Negulescu a publicat "Filosofia Renașterii", încă lizibilă și un studiu capital asupra filosofiei culturii, "Geneza formelor culturii". Dumitru Drăghicescu a obținut licența în filosofie cu studiul "Influența lui Kant
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
considerată de el o formă superioară de energie, stadiul final al evoluție universului. Metafizica sa implică un program politic, precum și o etică a munci. Scopul vieții politice trebuie să fie tranziția de la „personalismul anarhic” ce a guvernat societatea românească la „personalismul energetic”. P. P. Negulescu a publicat "Filosofia Renașterii", încă lizibilă și un studiu capital asupra filosofiei culturii, "Geneza formelor culturii". Dumitru Drăghicescu a obținut licența în filosofie cu studiul "Influența lui Kant asupra lui Auguste Compte" (1901) la Universitatea din
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
for Communist and Post-communist Studies and the Australian Național University, 2011 Dan D. Lazea, „EU External Relations: From Non-Intervention to Political Conditionality”, în "Central European Journal for Internațional and Security Studies", 5:3, 2011 Dan D. Lazea , "Filosofia lui Pareyson: personalism existențial, hermeneutica, ontologia libertății", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009 Dan D. Lazea, Cristian Ciocan (editori), "Intenționalitatea de la Plotin la Lévinas: Metamorfozele unei idei", Editura Universității București: București, 2005, reeditare la Zeta Books, București, 2007 Dan D. Lazea, „The Ontological
Dan Lazea () [Corola-website/Science/333382_a_334711]
-
existențial, hermeneutica, ontologia libertății", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2009 Dan D. Lazea, Cristian Ciocan (editori), "Intenționalitatea de la Plotin la Lévinas: Metamorfozele unei idei", Editura Universității București: București, 2005, reeditare la Zeta Books, București, 2007 Dan D. Lazea, „The Ontological Personalism of Luigi Pareyson: From Existențialism to the Ontology of Liberty”, în "Appraisal. The Journal of the Society for Post-Critical and Personalist Studies", Vol. 6, No. 1, 2006 Pagina de Facebook Profil Universitatea de Vest
Dan Lazea () [Corola-website/Science/333382_a_334711]
-
a îmbrățișat teismul tradițional creștin. Psihologul și filozoful englez James Ward, inspirat de Leibniz, a susținut de asemenea o formă de idealism pluralist. Potrivit lui Ward, universul este compus din „monade psihice” de diferite niveluri, ce interacționează pentru progresul lor reciproc. Personalismul este o viziune potrivit căreia mințile care susțin realitatea sunt mințile persoanelor. Borden Parker Bowne, filozof și profesor de filozofie la Universitatea Boston, un fondator și popularizator al idealismului personal, l-a prezentat ca realitate individuală a persoanelor, singura realitate
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
de Persoana Supremă a lui Dumnezeu. Printre alți promotori se numără George Holmes Howison și J. M. E. McTaggart. Idealismul personal al lui Howison a fost de asemenea numit „persoalismul California” de alții pentru a face distincție între el și „personalismul Boston”, care a fost fondat de Bowne. Howison a afirmat că atât idealismul monistic, impersonal, cât și materialismul, merg în contradicție cu experiența libertății morale. A nega că libertatea cercetează adevărul, frumosul și „iubirea binevoitoare”, înseamnă a submina orice acțiune
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
de el, opera sa apărută în timpul vieții și cea postumă - "Revizuiri și adăugiri" - cât și exegeza despre scrierile sale. Este remarcată contribuția lui la dezvoltarea învățământului filosofic în România. Sunt studiate contribuțiile originale ale C. Rădulescu-Motru în analizele asupra conceptelor: personalismul energetic, vocația, psihologia etnică, politicianismul, etnicul românesc, formele fără fond, gregarismul și individualismul, tradiția. Este argumentată teza că doctrina personalismului energetic despre personalitate - cea mai înaltă formă de energie cosmică- se înscrie între sistemele filosofice universale. Este pusă în evidență
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
remarcată contribuția lui la dezvoltarea învățământului filosofic în România. Sunt studiate contribuțiile originale ale C. Rădulescu-Motru în analizele asupra conceptelor: personalismul energetic, vocația, psihologia etnică, politicianismul, etnicul românesc, formele fără fond, gregarismul și individualismul, tradiția. Este argumentată teza că doctrina personalismului energetic despre personalitate - cea mai înaltă formă de energie cosmică- se înscrie între sistemele filosofice universale. Este pusă în evidență dimensiunea interdisciplinară a exegezei lui Schifirneț despre filosoful român: „Profunda cunoaștere a dinamicii culturii noastre, a curentelor de idei, a
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
sale umane și sociale." Viorel Cernica, autor al mai multor lucrări despre filosofia lui Rădulescu-Motru, subliniază că prin vastul material și prin interpretările asupra ideilor filosofului român, lucrarea lui Schifirneț îmbogățește exegeza filosofiei românești cu contribuții la cunoașterea personalității autorului personalismului energetic dar și a vieții filosofice românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea: ,Cei care vor studia de acum încolo opera lui C. Rădulescu-Motru sau o parte a acesteia
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
demonstrat că corupția a continuat să ungă roțile mașinii politice din Manila, dar și din celelalte regiuni. În al treilea rând, în Spania, un sistem politic slab caracterizat printr-o apartenență la partid slabă și niveluri ridicate de patronaj și personalism, a contribuit semnificativ la problemele implicate în înlocuirea dictaturii de 40 de ani a lui Franco, inhibând ,,asumarea responsabilității individuale, luarea inițiativelor de organizare și acțiunea colectivă" (Heywood 1994: 7). În al patrulea rând, probleme similare în Italia au rezultat
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
eu, fără mască, mizând nu pe vălurile stilistice, ci pe ce este cu adevărat interesant (dacă este ceva) în personalitatea mea401. Câteva lucruri ne atrag de la bun început atenția aici. În primul rând, este limpede că biografismul pare a corespunde personalismului ilustrat cu precădere de Frank O’Hara în poezia americană de la începutul anilor ’70. El se opune teoriei impersonalității actului creator susținută de poeți ca Valéry și Eliot, promotori - cum se știe - ai esteticii „înalte” a modernismului. Mutația esențială ar
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
C. investighează două „vârste” literare: Școala Ardeleană și generația de la 1848, analiza mergând permanent pe făgașul tradiției interdisciplinare clujene (Vasile Bogrea, D. Popovici și Ion Breazu). Epoca primară a Școlii Ardelene, secolul al XVIII-lea, C. o vede prin prisma personalismului lui Friedrich Schleiermacher, care i-a influențat pe corifeii mișcării. Școala Ardeleană este construcția istorică a unor personalități puternice. Inochentie Micu-Klein, Petru Pavel Aaron, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior și alții sunt personajele unor reevaluări efectuate prin prisma textelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
am vrea să sintetizăm rezultatul cercetării făcute și am intenționa să-l focalizăm pe raportul dintre filosof și putere, am putea folosi expresia inspirată cu care Jean Lacroix își intitula articolul său: Le personnalisme comme anti-ideologie. Bineînțeles că în locul termenului personalism trebuie să folosim cuvântul filosofia: Filosofia ca anti-ideologie. Articolul lui Lacroix introduce o variantă nouă în tema noastră și aprofundează o problemă pe care noi nu avem intenția să o redeschidem aici: personalismul nu ar fi o filosofie în adevăratul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
personnalisme comme anti-ideologie. Bineînțeles că în locul termenului personalism trebuie să folosim cuvântul filosofia: Filosofia ca anti-ideologie. Articolul lui Lacroix introduce o variantă nouă în tema noastră și aprofundează o problemă pe care noi nu avem intenția să o redeschidem aici: personalismul nu ar fi o filosofie în adevăratul sens al cuvântului și nici o ideologie (în sensul negativ al termenului), ci o anti-ideologie, un «fenomen» deci «de reacție». De aceea, personalismul s-ar caracteriza ca o aspirație speculativă, o direcție intențională a
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
problemă pe care noi nu avem intenția să o redeschidem aici: personalismul nu ar fi o filosofie în adevăratul sens al cuvântului și nici o ideologie (în sensul negativ al termenului), ci o anti-ideologie, un «fenomen» deci «de reacție». De aceea, personalismul s-ar caracteriza ca o aspirație speculativă, o direcție intențională a gândirii, strâns legată de activitatea practică și de o puternică însemnătate existențială. Filosofia în adevăratul sens al cuvântului, merge dincolo de această atitudine și intenționalitate, întrucât implică o elaborare teoretică
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ca o aspirație speculativă, o direcție intențională a gândirii, strâns legată de activitatea practică și de o puternică însemnătate existențială. Filosofia în adevăratul sens al cuvântului, merge dincolo de această atitudine și intenționalitate, întrucât implică o elaborare teoretică articulată, de care personalismul nu este interesat, fiind angajat cu precădere în protestarea morală față de concepțiile și situațiile ideologice. Lăsând la o parte problema identității personalismului, am dori să subliniem că filosofia, ca deschidere problematică, contestatoare a închiderilor scientiste și a organizațiilor puterii se
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
adevăratul sens al cuvântului, merge dincolo de această atitudine și intenționalitate, întrucât implică o elaborare teoretică articulată, de care personalismul nu este interesat, fiind angajat cu precădere în protestarea morală față de concepțiile și situațiile ideologice. Lăsând la o parte problema identității personalismului, am dori să subliniem că filosofia, ca deschidere problematică, contestatoare a închiderilor scientiste și a organizațiilor puterii se prezintă ca anti-ideologie. Filosofia nu este însă doar anti-ideologie, este și propunere pozitivă în ordine logică, ontologică, metafizică, etică, dar astăzi, în
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
că: ,,O stare de spirit analogă (de contemplație și inacțiune n.n.) găsim și la primitivii din lumea sălbaticilor. Aceștia ca și orientalii privesc de sus la frământările europenilor"345. De unde să vină această poziție dacă esticii nu au experimentat niciodată ,,personalismul european, pentru a cunoaște decepția?"346. Autorul citat spune că toți aceștia, orientali și primitivi, aparțin ,,primitivismului sufletesc, deși vârsta lor poate fi diferită"347. Este o uniformizare și un semn de egalitate de care savantul român nu se ferește
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a depășit tot ce s-a făcut până acum pentru stăpânirea forțelor naturii; și în care în sfârșit antagonismele societății burgheze însăși apar doar ca momente efemere". Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 4. 349 Constantin Rădulescu-Motru, Personalismul energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984, p. 662. 350 ,,Fiecare popor își are ritmul său de muncă, după mișcările diferențiate ale mâinii. Pentru unii mâna este un instrument cu mișcări bruște și dezarticulate; pentru altul ea este un
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Și tot astfel este cu simțurile și cu inteligența. Munca intelectuală, ca și munca manuală pot fi imitate, bineînțeles, dar adevărat productive, una ca și cealaltă, sunt numai atunci când ele prelungesc în mod natural dispozițiile înnăscute ale sufletului". Constantin Rădulescu-Motru, Personalismul energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984, p. 664. 351 Constantin Rădulescu-Motru, Personalismul energetic și alte scrieri, Editura Eminescu, București, 1984, p. 664. 352 Ibidem, p. 664. 353 Ibidem, p. 664. 354 Aristotel arată cum lumea în care trăim
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]