104 matches
-
Ca definiție, “propaganda constituie ansamblul mijloacelor, metodelor, procedurilor de producere și diseminare a unor mesaje care susțin și promoveaza o doctrina, un program, un slogan sau un simbol aparținând unei teorii, a unei concepții, unei organizații, cu scopul de a persuada și a câștiga adepți” (p.238). Propaganda este in fond o formă de persuasiune realizată de un operator social constând într-o influențare deliberată, impozivă și sistematică a opiniilor unui grup semnificativ de indivizi. Propagandă s-a făcut înca din
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
de arme, de media (și aici merită să ne gândim în ce măsură senzaționalul unei decapitări filmate alimentează delirul de putere al călăului, în ce măsură și-au însușit media ca pe o altă armă). Fanatismul e un instrumentul abstract, unealta prin care pot persuada de la distanță niște puști confuzați de prin Europa că stârpirea creștinilor e un scop nobil, suprauman. Și aici mai e o discuție de purtat: nevoia profund umană de scop și de sens, și felul cum poate fi ea speculată de
Cum să înțelegi un fanatic () [Corola-blog/BlogPost/337707_a_339036]
-
disciplinar/curricular”, cu ogoare de idiomuri bogate, motivând continuu subiecții. Inderdisciplinaritatea poate fi înțeleasă ca totalitatea imaginativă a factorilor care facilitează învățarea , stopând totodată obstacolele ce pot îngreuna instalarea unor achiziții cognitive minimale. Ea constituie o provocare permisivă ce poate persuada grupul-țintă, spre a înțelege motívele pentru care o lecție oarecare devine valoroasă prin însăși mímica ei tolerantă. Acest concept consider a sta pe trei trepte concomitent, maslowian reflectând: pe treapta trei, unde șed nevoile sociale și de apartenență, pe treapta
TOCHITURĂ PLASTICĂ SAU UN COCKTAIL CU LITERE ȘI IDEI? de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372387_a_373716]
-
de cîte ori au fost plasați în umbra... ruinurilor Tîrgoviștei. Nu cred să fi obținut, prin sumara demonstrație de pînă acum, și deplina persuasiune. Nici nu mi-a stat în intențiune. Unde însă nu mă îndoiesc de șansa de a persuada, ar fi numirea altor două "școli" care, cu adevărat, își binemerită faima: Școala de literatură de al începuturile comunismului (maculînd prin firmă numele lui Eminescu), debușeu de nulități egale, pacoste a silnic-prelungitului climat literar postbelic și... și... școala securității, de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
grupuri, instituțiiă. Aceste influențe pot fi difuze și spontane sau specifice și intenționate. În ultimul caz, atunci când instanța inițiatoare urmărește deliberat schimbări de atitudini, prin mijloace mai mult sau mai puțin insidioase (putem spune că e vorba de persuasiuneaă „a persuada” înseamnă „a induce prin argumentare, insistență sau dojană, o anumită poziție mentală sau a câștiga, a învinge făcând apel la rațiunea sau sentimentul cuiva” ( Dicționarul Webster, 1986, apud. Havârneanu, 1998ă, deși termenul de persuasiune se centrează pe argumentare, el este
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
la fel cum am face o cură de vitamine pentru întărirea organismului. Această strategie constă în a-i furniza persoanei contra- argumentele pe care să le poată utiliza împotriva argumentelor care îi vor fi expuse cu scopul de a o persuada. McGuire a dovedit experimental că rezistența la schimbare este considerabil mai mare atunci când subiecții sunt inoculați, adică li se oferă argumente consensuale cu cele pe care sursa urmează să le promoveze decât atunci când li se oferă în acord cu poziția
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cunoștinței intelectuale și de la diversitatea obiectelor ei, și n-are a face cu nimic alta decât cu forma numai a cugetărei. 2) Ca logică pură ea nu are principie empirice, prin urmare ea nu ia nimic (precum adesea ne-am persuadat) din psicologie, care prin urmare nu are nici o influință asupra canonului inteligenței. Ea-i o doctrină demonstrată și toate celea trebuie să fie-n ea apriori certe. Ceea ce eu numesc logică aplicată (împrotiva sensului ce în de comun se dă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1991, 1994). Însă această stratagemă nu rezolvă problema epistemologică. Dacă o persoană nu este în stare să convingă lumea că a avut o idee creativă, cum putem fi siguri că a avut-o într-adevăr? Iar dacă reușește să-i persuadeze pe ceilalți, sigur că îi va fi recunoscută creativitatea. Prin urmare, este imposibil să separăm creativitatea de persuasiune; ele ori înving, ori eșuează împreună. Imposibilitatea nu este doar metodologică, ci și epistemologică și, probabil, ontologică. Cu alte cuvinte, dacă prin
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sau, mai detaliat (coercitiv), capacitatea lui A de a-l determina pe B să acționeze așa cum își dorește A și B nu și-ar fi dorit, în absența capacității lui A -, puterea rămâne, în relațiile internaționale, capacitatea de a constrânge, persuada, influența, de a determina un curs de acțiune în pofida unor circumstanțe defavorabile sau a opoziției altor actori. Puterea se definește într-un registru predominant negativ, accentuat de fapul că unii actori prezintă această capacitate și o exercită în detrimentul și asupra
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
prevaleaz) în America. Confruntați cu conflictul și cu neînțelegerile ieșite la suprafaț), liderii de partid sunt stimulați de fapt s) conduc), s) tatoneze terenul și s) încerce s) rezolve compromisurile, s) stabileasc) o direcție a politicii, s) recomande și s) persuadeze, s) amenințe și s) flateze, s) informeze și s) educe, toate în speranța c) cei care compun partidul - Comitetul Național Executiv, sindicatele, organizațiile electorale din circumscripții, ca și membrii parlamentului - pot fi determinați s)-si urmeze liderul. În cadrul unei ț
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
masele despre ce și cum vor elitele?”, găsesc că răspunsul îl oferă autorul însuși, în urma unei lucide analize și interpretări, prin cuvintele: „Fără a exclude posibilitatea manipulării opiniei publice, nu trebuie să vedem totdeauna în încercarea elitelor puterii de a persuada masele o acțiune clandestină, potrivnică intereselor acestora” (p. 248). Cu adaosul, cred eu, important, că de multe ori respectiva încercare este etichetată de unii, și în multe cazuri de marele public însuși, ca o manipulare. Readuc în atenția cititorului că
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
arătat că se resimte și astăzi. Încrederea interumană era, la rându-i, pusă la grea încercare. Încă din anii colectivizării, una dintre tehnicile promovate de regim fusese ca, în unele cazuri în care țăranii se împotriveau cedării terenurilor, să fie persuadați în acest sens, uneori prin mijloace mai puțin ortodoxe, fie de către apropiații cooptați în aparatul administrativ, fie de rudele aflate în pericolul de a-și pierde pozițiile în cazul unui dosar prost al familiei extinse. Climatul social devenise de așa
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
minții umane capacitatea de exprimare a oricăror esențe din lumea creată (și cu atât mai puțin a increatului divin). Ioan Gură de Aur, inter alii, mergea atât de departe încât considera că un creștin se poate lipsi de textul revelației. Persuadat și de Platon, Augustin a repetat aceeași idee, cu un plus de justificări. Episcopul Hipponei credea că ceea ce explică crearea Evei alături de Adam este posibilitatea conversației. Limbajul este instrumentul perfect al socializării și marca umanității. În Paradis, comuniunea între Adam
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dominată de imprevizibil, a istoriei. Discreta relevanță epică (eventual și dramatică) a textului ține și de incipienta „tehnică” a eclerajului, complementară la virtuțile limbajului, poetizant în maniera prerenascentistă. Orgoliu sau naivitate, încrederea primilor noștri cronicari în propria capacitate de a persuada un cititor ingenuu creează cel dintâi efect „artistic”; în timp ce informația e manevrată cu aparentă „inocență”, contrastele și „filtrele”, cuta posomorâtă sau insinuantă funcționează eficient, într-un discurs subînțeles pragmatic. Spre menajarea susceptibilității Porții (comanditarul cronicii se bucură de trecere la
AZARIE (mijlocul sec. XVI). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285513_a_286842]
-
Caracteristicile persoanelor cu nevoia de putere dominantă sunt: evită situațiile în care pot avea slăbiciuni; le place să câștige și sunt furioși atunci când pierd, se angajează în situații competitive; urmăresc să-și impună punctul de vedere, îi influențează și îi persuadează pe ceilalți; comandă, pedepsesc, dau ordine. Potrivit predicțiilor lui McClelland, țările în care nevoia de realizare este ridicată vor continua să se dezvolte mai repede decât celelalte, iar țările cu nevoia de putere ridicată și cea de afiliere scăzută se
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
fugit fiul meu, m-a rugat însă să îngăduiesc până va putea închipui banii, la care eu m-am și învoit. De atuncea au trecut doi ani și jumătate, în cari d-nia lui au știut să mă-ncunjure sau să mă persuadeze de-a nu-l acționa înaintea tribunalului. În aprilie al anului curent mi-a promis în fine de-a depune în fiecare lună câte o rată de trei galbeni la un comerciant 319 {EminescuOpXVI 320} de Botoșani, până la împlinirea sumei
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
dorința fierbinte a celui dintîi de a-și depăși complexul provincial prin traducerea în limba franceză, la Paris, a volumului său de către liderul dadaist. O lungă scrisoare autografă, semnată și datată 1 iunie 1930 (303/236 TZR C. 974), îl persuadează pe toate căile. De la aluzii răsfățate gen „O seamă din cei cari mă lingușesc sau socotesc că trebuie să mă menajeze (...) frizează convingerea că produsele mele apărute în Contimporanul (și aiurea) ar dovedi un talent demn de o soartă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Lucrarea pe care o oferă acum Editura Institutul European cititorului român constituie, fără îndoială, cel mai important moment al cercetării maselor, de după al doilea război mondial. Psihologii sociali au studiat, adesea experimental, fenomene precum relațiile între grupuri, puterea de a persuada, supunerea la autoritate, efectele densității, discriminările sociale, comunicarea de masă etc. Dar nimeni nu a avut curajul să scrie un tratat de psihologia maselor, să examineze sursele istorice cele mai importante, să articuleze teoriile psihologice cu cele emise de istorici
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
e doar un cap, o mînă e doar o mînă, ce diferență ar putea exista între ele? Doar în virtutea egalității oamenii devin masă"44. Toate acțiunile, toate proiectele politice mențin intact factorul de egalitate și încearcă să modifice factorul libertate, persuadînd sau obligînd indivizii să renunțe la ea. E ca și cum am încerca să micșorăm timpul și să ajungem mai repede la destinație luînd nu trenul, ci avionul, dacă tot nu putem scurta distanța obiectivă dintre două orașe. E de presupus că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și cu cît scurtcircuitează orice reflecție. "Ideile, rezumă Le Bon, nu se impun deloc prin exactitate, ci doar prin dublul mecanism al repetiției și contagiunii prin care invadează regiunile inconștientului în care se elaborează mobilurile generatoare ale conduitei noastre. A persuada nu înseamnă doar a dovedi justețea unei rațiuni, ci a face oamenii să acționeze în conformitate cu această rațiune"230. Un alt lucru la fel de pătrunzător, și prea puțin înțeles, este atotputernicia cuvintelor în psihologia mulțimilor. O putere care le vine nu din
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu avem de-a face cu atîția indivizi care dețin și ei o bucățică de putere și se și cred demiurgii istoriei, care le fac și le desfac pe toate, deși în discursurile lor proclamă contrariul? Pentru a păstra puterea, persuadează mulțimile să gîndească asemenea lor. Și dacă judecăm după longevitatea liderilor de partid, chiar și a celor mai democratici dintre ei, înseamnă că de cele mai multe ori reușesc. Iată un spectacol extraordinar, cu toată banalitatea lui: de sus, conducătorul revarsă din
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În mare parte, datorăm toate acestea mijloacelor de comunicare în masă. Ele conturează vise mărețe, convertesc masele fără însă a le face și să acționeze. Media cere ca un singur individ, care are harul de publicist sau de lider, să persuadeze masele, adică să le seducă. Aceste trei caractere ale sistemului nostru politic nu sînt în mod obligatoriu nemuritoare. Ele nu au nimic de-a face cu democrația parlamentară, și nici cu aceea a maselor. Pe termen lung orice, totul se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
scop final este persuasiunea sau manipularea. Esență formulei "x determina pe y să facă z sau să creadă w" (Cmeciu C. 2005a: 99) se observă în jocul semantic al verbului "a determina", care poate fi echivalat cu verbele perlocuționare "a persuada", "a convinge", "a manipula", "a forța". Conceptul de putere, "care servește de cele mai multe ori pentru a desemna capacitatea unui actor de a ajunge la rezultatele urmărite și, în special, de a realiza acțiuni eficiente"13, se află în structura de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
eronată, deoarece mesajul final s-a axat pe satisfacerea unei nevoi spirituale. 5. Intertextualitatea este procedeul discursiv care ne ajută să înțelegem aparentă eliminare a promisiunilor economice. Activând domeniul memoriei prin imaginea-parabolă a lui Corneliu Coposu, Emil Constantinescu încearcă să persuadeze votanții prin stereotipia "Românii sunt credincioși". Astfel, daca ultimele trei scheme analitice SAC 4 (SAC 5 (SAC6)) au fost interpretate la nivelul textului că evenimente statice, discursiv (printr-o pulsiune paternala) ele conduc către o evoluție spirituală, cauza fiind credință
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
rând, mâna politică este surprinsă în afișe, de aceea trebuie să schimbăm cuvântul mișcare în pseudomișcare; * în al doilea rând, contextul mediatic asociază discursul publicității politice cu o scenă de unde oratorul politic modern folosește un limbaj tăcut pentru a-și persuada audiență. Mâna constituie subunități gestuale care au o triplă funcție (Cmeciu C. 2005a: 229): * funcție de sinecdoca: a aparține unui corp (categorie superordonată); * funcție metonimica: a deveni un act specific, caracteristic oricărui candidat; * funcție interacțională: a stabili diferite relații între candidați
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]