174 matches
-
receptorilor; Scopul comunicării (poate fi explicit sau implicit, declarat de participanții la actul de comunicare sau observant la nivel subtextual și subliminal (sub nivelul conștiinței, ce nu poate provoca o reacție, în urma unor strategii tot mai dezvoltate) poate fi: informarea; persuadarea; argumentarea; explicarea; atenționarea (prin mesaje scurte, în general); destinderea (gluma, bancul); descrierea; exprimarea emoțiilor, a sentimentelor; sensibilizarea (înrudită, ca efect, cu promovarea); relaționarea (cu o componentă socială accentuată); predicția (date statistice care pot ajuta la luarea unor decizi pentru viitor
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
să povestim! 2. FUNCȚIA PERSUASIVĂ/ CONATIVĂ/ RETORICA/ DE APEL/ INSTRUMENTALĂ (axată pe RECEPTOR) *Orientează enunțul către receptor *Scop : servește la incitarea acestuia la acțiune /respectiv la încetarea acțiunii prin ordine, îndemnuri, rugăminți, interdicții; se urmărește un anumit răspuns de la receptor, persuadarea lui. Se exprimă gramatical prin persoana a II-a la pronume și la verb, vocativ la substantiv și imperativ la verb. *O întâlnim mai ales în teatru, dar și în orice comunicare ce apelează la dialog sau monolog (comunicarea informală
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
o problemă) * Dialogul de negociere (se practică în cazul unor conflicte de interese) * Dalogul de informare (schimb de informații între mai multe persoane) * Dialogul deliberativ (implică o dilemă ce trebuie rezolvată) * Dialogul persuasiv (se bazează pe opinii conflictuale, fiecare încercând persuadarea interlocutorului) * Dialogul în trei (locutor, interlocutor, public) EXERCIȚII DIALOGUL 4. Într-un ziar citești următorul anunț: “În data de 21 mai 2006 a fost lansată suita de lecții interactive “Învață cu noi”. Lecțiile sunt concepute în conformitate cu programa școlară în vigoare
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
sau accentual de insistență (subliniază intenția vorbitorului), inflexiunile vocii (variații făcute cu un anumit scop), fluierat (admirativ sau depreciativ) etc. Rolul comunicării paraverbale Comunicarea paraverbală este importantă deoarece, prin aceasta, se poate accentua o idee sau un cuvânt, contribuind la persuadarea receptorului. Ea poate reda starea sufletească a celui ce comunică, siguranța de sine. Prezența elementelor paraverbale, în scris Autorul poate face anumite notații, în text, referitoare la elementele paraverbale, putând preciza în mod direct modul în care un personaj își
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
sistemului de analiză funcțională a postului INFORMAȚII OAMENI OBIECTE Activități de bază 0 1 2 3 4 5 6 sinteză coordonare analiză compilare prelucrare copiere comparare 0 1 2 3 4 5 6 7 8 consiliere negociere instruire supervizare amuzare persuadare comunicare-semnalizare servire urmărirea instrucțiunilor - ajutor 0 1 2 3 4 5 6 7 instalare muncă de precizie operare-control conducere-operare manipulare supraveghere (păzire) hrănire-îngrijire gestionare Inventarele de sarcini constau în liste de sarcini relevante pentru o anumită arie profesională, cum ar
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și organizaționale. Ele necesită o analiză aprofundată, menită să înlăture sau reducă riscurile de accidentare. În plan psihologic, o deosebită importanță o are percepția subiectivă a acestor riscuri, care trebuie conștientizată la adevărata valoare prin programe de informare și de persuadare. CUVINTE CHEIE: oboseală, stres ocupațional, accident de muncă, incidente, pericol, risc, prevenirea accidentelor de muncă. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ Bogathy, Z. (2002). Introducere în psihologia muncii. Curs litografiat. Tipografia Universității de Vest: Timișoara. Jurcău, N. (2003). Disfuncționalitatea sistemului om - mașină - mediu. În
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ca știință unitară a formelor raționării, prin aceasta atenuându-se barierele dintre analitică (sau apodictică: a se Înțelege teoria demonstrației) și dialectică (sau topică: adică teoria argumentării prin dialog), respectiv dintre acestea două și retorică, disciplina vizând genurile oratoriei și persuadarea În cursul argumentării prin discurs, pe care Aristotel o plasa sub chip de anexă a uneia dintre cele trei „științe practice“. 7. În perspectiva aceleiași realități, inteligența artificială (de care suntem asaltați În orizonturile vieții științifice, ca și pe făgașele
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
nediscutate sau nenegociabile) favorizează oare un mod euristic (centrat pe formă) sau sistematic (favorizînd conținuturile complexe, puternic argumentate) de înțelegere a mesajelor? Ne vom limita, pentru moment, să presupunem că o "bună" acțiune de comunicare, eficace în scopul său de persuadare, se va mulțumi, din rațiuni diverse, atît strategice, politice, cît și financiare, să pună în scenă elementele unei culturi comune, sintetizate în nucleul central al unei RS, și să încerce să o facă să persiste. La un alt nivel de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
analiză, a comunica bine înseamnă și a schimba stereotipurile sau cristalizările inadaptate sau nefuncționale ale diverselor cunoașteri. În acest caz, avem datoria de a face o reprezentare să "evolueze" (cf. capitolul 6). Aceste chestiuni pe marginea legăturii dintre RS și persuadare necesită o mai bună aprofundare decît rîndurile cuprinse în această secțiune. Să încercăm acum să stabilim mai precis care sînt statutul și funcțiile elementelor unei structuri reprezentaționale. 3.2. Elemente descriptive, normative, funcționale și prioritare După Pascal Moliner, am putea
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
rînd, încadrarea grupului adepților sau militanților și a masei mai largi de indivizi puțin afectați (majoritatea tăcută sau manipulată). Puternic impregnate de reguli, cadrele care acționează pentru dezvoltarea acestui sistem nu ezită în fața nici unuia dintre mijloacele oferite de instrumentele de persuadare. "Propaganda prezintă o lume simplă în care rolurile, locurile, datoriile și chiar calculele fiecărui cîmp sînt în acleași timp permanente și transparente. Aceasta include, la rîndul ei, gîn-direa, aruncînd o lumină vie, cvasiobsesională, asupra a ceea ce pare esențial, în detrimentul a
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
comunicare adresată unui public particular, în timp ce sarcina sa este de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său. Astfel, susține autoarea, urmând analiza lui Em Griffin, articolul lui Wichelns consolidează formele de persuadare aristotelice (ethos, logos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, numită de Griffin "metoda neo-aristotelică de a practica criticismul retoric", a dat norma cercetării academice, în contextul noului apărut domeniu, timp de
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pe un tip de comunicare adresată unui public particular, în timp ce sarcina sa este aceea de a analiza și a aprecia metoda cu ajutorul căreia oratorul își difuzează ideile în rândul publicului său"11. Articolul lui Wichelns consolidează, după Griffin, formele de persuadare aristoteliene (logos, ethos și pathos) drept modalitatea prin excelență de a evalua discursul public. Această practică a cercetării, pe care Griffin o identifică drept "metoda neo-aristoteliană (de a practica) criticismul (retoric)"12 a dat norma cercetării academice, în contextul noului
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
retorice, de acces la evenimentele comunicaționale reale, autentice, chiar dacă acestea se rezumă, cum scrie Griffin, la "un pumn ridicat în aer, o obscentitate strigată pe stradă sau asedierea unei clădiri"29. Dacă retorica recuperează, într-adevăr, ansamblul mijloacelor disponibile de persuadare, acest lucru va începe, după Black, să se traducă în emergența unor retorici de tip particular: vom avea o "retorică a puterii negrilor" ("Rhetoric of Black Power"), o "retorică a confruntării" ("Rhetoric of Confrontation") și alte asemenea "retorici ale ...", care
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
o analiză critică "ce reinterpretează ușor neo-aristotelianismul - o analiză ghidată de spiritul și, de regulă, de litera textului aristotelian"203, așa cum îl înțelege Hill. Iată interpretarea sa. Forbes Hill declară că, în ce îl privește, "criticismul neo-aristotelian compară mijloacele de persuadare întrebuințate de un orator cu inventarul comprehensiv oferit de "Retorica" lui Aristotel"204. Astfel, continuă Hill, implicația directă a celor de mai sus este că "scopul criticismului (retoric - adăugirea mea) este acela de a descoperi dacă oratorul întreprinde cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de ieșire din impas într-o situație particulară, prin mijloace pur discursive) - oratorul beneficiază de ajutorul lui Aristotel pe cale. Însă tot Aristotel, după Hill, este cel pe care oratorul nostru trebuie să îl "mulțumească": inventarul comprehensiv al mijloacelor disponibile de persuadare există, o dată pentru totdeauna, în Retorica, constituind, după Hill, cel mai bun instrument de măsurare a semnificativității alegerilor oricărui orator. Prin urmare, o implicație importantă a propunerii teoretice a lui Hill face din Aristotel atât "cel mai bun prieten" al
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
persuasivi de natură logică, psihologică și caracteriologică; în termeni tradiționali, este momentul când criticul accesează, în textul discursului, mijloacele (logice, psihologice și caracteriologice) alese de Nixon în demersul său discursiv pentru a convinge, din ansamblul, desigur, al mijloacelor disponibile de persuadare. Astfel, în ce privește argumentarea logică, Hill remarcă, în textul adresei lui Nixon, apelul său masiv la entimeme, constitutive "corpului" argumentării, construite pe fundamentul unor premise majore ce denotă referiri la predicții și valori. Înainte de a proceda la consemnarea lor, pe urmele
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a demersului critico-retoric, în interpretarea pe care el însuși i-a dat-o, în momentul inițial al acestei analize, alegerile lui Nixon și ale consultanților săi sunt, realmente, cele mai fericite, având în vedere contextul mai larg al mijloacelor de persuadare aflate, ca atare, la îndemâna oratorului. Astfel, Nixon s-a adresat, preponderent, celor "nededicați ideologic, în mod excesiv, nici victoriei contra comuniștilor, nici păcii cu orice cost, însă frustrați de războiul prelungit"277. Discursul operează logic în baza celor mai (universal
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de necesitate, dar pe care persoana care le face le consideră bune; că acte psihomorale aparent negative, dar prin care cel care le execută urmărește un scop considerat de el benefic pentru ceilalți, ca În cazul actelor de manipulare, de persuadare a celorlalți conform voinței personale; dă acte psihomorale pozitive din punct de vedere formal, dar negative În conținutul și intenția lor, care urmăresc subordonarea celorlalți, deturnarea lor de la aspectele veridice ale realității, prin inducerea În eroare, fals, minciună, ipocrizie, construirea
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acestora asupra datelor s. fie redusă. Sugestii de teme: „Caracteristici ale climatului educațional în clasa de elevi”; „Locul și ponderea activităților în echipă în timpul orelor de curs”; „Diferențe în așteptările profesorilor în ceea ce privește succesul școlar al fetelor și băieților”; „Strategiile de persuadare a colegilor utilizate de managerii instituțiilor educaționale”. Studiul de caz constă în investigarea intensivă, în detaliu a unei persoane, a unui eveniment, a unei instituții sau a unei comunități (Sax, 1968). El este asociat deseori metodei istorice (Havârneanu, 2000b), dar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
se găsește adevărata slăbiciune a romanului: doar foarte rar încearcă Lawrence "să desprindă propriile prejudecăți și predispoziții de cele ale personajelor sale" prin persoana naratorului 318. Stilul narativ al lui Lawrence din romanul Amantul doamnei Chatterley vizează în primul rînd persuadarea cititorilor să accepte într-o măsură cît mai mare filosofia sexuală pe care o susține el, lucru destul de riscant și de dificil la acea vreme. Dificultățile care au însoțit publicarea textului original se explică în mare măsură prin faptul că
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin verbe la imperativ (așanumita reto rică de apel), prin alți indici textuali ai persoanei a IIa (deixis al receptorului). Activarea funcției conative poate avea scopuri diverse: persuadarea receptorului, indicarea unui mod de a acționa, influențarea opiniilor, modelarea/schimbarea unor comportamente etc. În textul literar, funcția conativă este semnalată prin: - orientarea discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mai mare. - Scopul persuasiv vizează transmiterea unor idei, formarea unor convingeri sau opinii, modelarea ori schimbarea unor comportamente, atitudini, reprezentări etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice, reclame, discursul politic sau colocvial etc. - apelează la strategii specifice de persuadare. - Scopul argumentativ se concretizează în discursurile/textele care urmăresc să demonstreze sau să infirme valoarea de adevăr a unei aserțiuni, a unei teorii sau opinii pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Discursul argumentativ este întâlnit cu predilecție în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de bază ale acesteia; * redefinirea raportului bibliotecă-utilizator particular sau colectiv, pornind de la cunoașterea publicului țintă al bibliotecii și continuând cu formarea acestuia ca utilizator al serviciului public; * redimensionarea rolului și locului lecturii în era informațională parcursă de omenire, care presupune persuadarea pe formarea deprinderilor de lectură, îndrumarea și permanentizarea ei; * performarea sistemului informațional propriu și a accesului la alte rețele, încât să asigure rapid și complet cerințele utilizatorului; * implicarea în proiectele de importanță națională și internațională prin valorificarea fondurilor: educație adultă
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
predicația) și un act ilocuționar (punerea unei întrebări, formularea unei promisiuni, a unui ordin etc.), ultimele două tipuri de acte fiind legate de forma lingvistică. Pe lîngă acestea, există și un al patrulea tip, dar cu caracter opțional: actele perlocuționare (persuadarea, convingerea, înfricoșarea etc.). Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, enunțurile sînt segmentabile în unități ce corespund fiecare (cel puțin) unui act de vorbire (care poate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
demonstrație indirectă (sau apagogică) care probează falsitatea unei teze ce contrazice teza de demonstrat și atunci se conchide asupra adevărului acesteia din urmă. În toate situațiile însă, demonstrația este o procedură de a convinge în legătură cu ceva, este o formă de persuadare a locutorului pornind de la ceea ce el admite că este adevărat sau evident. Întrucît, din punctul de vedere al schemei logice pe care o urmează, demonstrația se apropie de argumentare, s-a încercat uneori departajarea conceptuală a lor, considerîndu-se că demonstrația
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]