174 matches
-
acceptate cu statutul de provincialisme desuete. În vârful acestei piramide se afla Parisul cu instituțiile sale: ministere, școli, academii (inclusiv păzitoarea limbii, l’Académie Française). Relativul succes al acestui proiect cultural a fost obținut atât prin constrângere, cât și prin persuadare. Alexandre Sanguinetti scrie că „centralizarea a fost aceea care a permis crearea Franței În ciuda francezilor, sau a indiferenței acestora... Franța este o construcție politică deliberată, pentru crearea căreia puterea centrală nu a Încetat niciodată să lupte”. Franceza standard (pariziană) și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
unui anumit num)r de p)rți sunt extrem de importante pentru toate, fiecare are o tendinț) puternic) atât de a-i convinge pe ceilalti de concepțiile sale legate de strategie și de tactic), dar și de a face concesii, atunci când persuadarea eșueaz). Unitatea principalilor parteneri este probabil s) se mențin), deoarece cu toții înțeleg cât de mult depind de ea. Înaintea Primului R)zboi Mondial, acceptarea, de c)tre Germania, a probabilei abandon)ri, a Triplei Alianțe, de c)tre Italia, a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
menținerea atenției și interesului acestei audiențe; (3) audiența selectată reprezintă acei membri care se află la un loc în funcție de un scop comun, dar nu sunt solidari între ei sau cu punctul de vedere al vorbitorului; vorbitorul trebuie să urmărească impresionarea, persuadarea și direcționarea unui astfel de public; (4) audiența concertată reprezintă acei membri uniți de un scop comun și activ, solidari în interes și urmărind o activitate reciprocă, dar la care nu există o diviziune clară a muncii sau o organizare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
potopul verbal. Întâlnim, aici, cheia adevăratelor trăsături ale Ll și ale efectelor ei: o comunicare distorsionată, de fapt pierderea unei reale comunicări. După zeci de ani de Ll și de pierdere a credibilității, deși M vrea să convingă, scopul, de persuadare, nu poate fi atins, din cauza unui efect de bumerang: strategia clișeelor, după atâția ani de scăldare forțată în această strategie, nu mai duce la "o convingere", la "mobilizarea" dorită, nici la depărtarea de realitatea dificilă, trăită. Starea de "așteptare" a
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
de necesitate, dar pe care persoana care le face le consideră bune; că acte psihomorale aparent negative, dar prin care cel care le execută urmărește un scop considerat de el benefic pentru ceilalți, ca În cazul actelor de manipulare, de persuadare a celorlalți conform voinței personale; dă acte psihomorale pozitive din punct de vedere formal, dar negative În conținutul și intenția lor, care urmăresc subordonarea celorlalți, deturnarea lor de la aspectele veridice ale realității, prin inducerea În eroare, fals, minciună, ipocrizie, construirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
li se cere medicilor și psihologilor să dea dovadă de aptitudini în ceea ce privește apropierea de oameni, înțelegerea și cooperarea cu bolnavul. Tactul este darul de a înțelege posibilitățile bolnavului și de a lega cu acesta relații simpatetice. Al treilea aspect este persuadarea bolnavilor. Persuasiunea este arta de a convinge bolnavul, de a-i susține și întări moralul, de a-i mobiliza resursele sufletești către o atitudine optimistă față de boală, eliminându-i îndoielile și anxietatea. Al patrulea aspect este reprezentat de ceea ce trebuie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fondurile sociale trebuie să se integreze mai bine și să aibă un rol mult mai bine definit în cadrul politicilor macroeconomice naționale și al strategiilor de reducere a sărăciei structurale. În mod explicit, fondurile sociale pot juca un rol activ în persuadarea obținerii unui sprijin politic mai amplu privind includerea unor obiective ce țintesc spre o mai mare echitate socială în cadrul dezvoltării politicilor de creștere economică. De asemenea, fondurile sociale nu trebuie să creeze așteptări nejustificate referitor la posibilitățile lor de a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
agenții influențării. Principiul rarității se alătură teoriei rezistenței psihologice elaborate de psihologul Jack Brehm, care face să dorim un lucru cu atât mai mult cu cât este interzis. Pe parcursul Întregii lucrări, Robert B. Cialdini susține necesitatea cunoașterii metodelor folosite În persuadare Într-o lume a avalanșei de informații și a schimbărilor rapide, absolut necesară În vederea eliminării practicilor necinstite folosite de agenții de influențare. Nicoleta Mihăilescu Guillaume Grandazzi și Frédérick Lemarchand (coord.) Tăcere la Cernobîl. Viitorul contaminat, Paris, Autremant, 2004 (234 p.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care propoziția subiect se limitează la un aspect precis al problemei care se discută. d) exemplificarea. Orice paragraf bine structurat are cel puțin un exemplu prin care se susține subiectul. Prin exemplificare se ajunge la dezvoltarea aparatului critic și la persuadarea lectorului. Exemplificarea poate fi realizată și prin citare sau prin realizarea unor trimiteri la lucrări de specialitate. e) analizaoperație necesară deoarece nu este suficient să formulam, să reformulam și să exemplificam un subiect. Prin analiza realizăm punctual esențial care poate
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de necesitate, dar pe care persoana care le face le consideră bune; că acte psihomorale aparent negative, dar prin care cel care le execută urmărește un scop considerat de el benefic pentru ceilalți, ca În cazul actelor de manipulare, de persuadare a celorlalți conform voinței personale; dă acte psihomorale pozitive din punct de vedere formal, dar negative În conținutul și intenția lor, care urmăresc subordonarea celorlalți, deturnarea lor de la aspectele veridice ale realității, prin inducerea În eroare, fals, minciună, ipocrizie, construirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
creșterea încrederii în propriile capacități, atrăgând după sine depunerea unei cantități mai mari de efort și implicit creșterea nivelului performanței. Prezentarea modelelor de bună practică cu care angajații se pot identifica poate fi o modalitate de creștere a nivelului auto-eficienței. Persuadarea venită din partea "altora semnificativi" determină un comportament orientat în direcția confirmării așteptărilor persoanelor pe care angajații le respectă și le admiră. De asemenea, menținerea unei stări afective pozitive în cadrul grupului conduce la perceperea unui nivel mai ridicat de auto-eficiență decât
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
determina refuzul angajaților de a participa la realizarea acesteia, chiar dacă auto-eficiența percepută are un nivel ridicat. 4.5.2. Limite, critici, dezvoltări teoria social-cognitivă Teoria social cognitivă a devenit "umbrela" sub care Bandura a condus studii legate de învățare, rolul persuadării și reglarea comportamentului. Versatilitatea conceptelor a făcut posibilă aplicarea teoriei în domenii variate: educație, sănătate, criminalistică, sport, politici sociale etc. Critica adusă teoriei este subscrisă perspectivei biologiste care susține că perspectiva social cognitivă nu ia în calcul diferențele genetice dintre
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
feedback-ul și stabilirea obiectivelor cresc performanța în muncă; c) factorii care pot facilita descoperirea strategiilor adecvate pentru îndeplinirea unor sarcini complexe sunt: relevanța experienței anterioare, trainingul în identificarea strategiilor adecvate, acordarea unei perioade de învățare fără presiunea rezultatelor convingerea/persuadarea angajaților că există strategii pentru sarcina respectivă și că sunt capabili să o identifice, încurajarea în căutarea soluțiilor în mediul extern (în exteriorul grupului de lucru și/sau organizației); d) obiectivele de dificultate medie au cea mai mare capacitate de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cu un QI modest; preoții consacrați dar și popii grași, bețivi și afemeiați; intelectualii ratați gen Dobru, lăudăroși și ranchiunoși. O figură cu totul aparte o face predicatorul Lukov un lipov cu burtă ultrageneroasă, aflat într-o bahică competiție de persuadare a mai tânărului Luca Guțaga, român din Pocrovca Nouă. Specialitatea predicatorului Lukov era molocanismul, o învățătură religioasă mai puțin cunoscută. Adepții se numeau molocani pentru că acceptau să mănânce lapte (“moloco”) chiar și în timpul postului. Datele de bază ale sectei, formulate
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Nu știm însă cîte dintre ele erau deja elaborate în 1909, anul „inventării” Futurismului european. „Actul de naștere” sau pseudonimul scriitorului a fost parafat abia în 1922; la începutul lui 1923, Tudor Arghezi îi publică - „subversiv” și după o susținută persuadare - trei texte: „Pîlnia și Stamate”, „Algazy & Grummer” și „Emil Gayk”, în paginile revistei Cugetul românesc, unde Urmuz se regăsește alături de somități ale vieții publice și personalități universitare, dar și de numeroși scriitori moderniști (printre ei - Ion Vinea, Perpessicius, Adrian Maniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Analizele precedente ne ajută să prevedem de pe acum rolul capital al sugestiei colective sau al propagandei ca formă de acțiune a primilor, asupra celor din urmă. Rolul ei presupune ceva mai mult decît un simplu mijloc de comunicare sau de persuadare a majorității de jos de către o minoritate din partea de sus a scării sociale. Programele sau ideile unui om sau ale unui partid sînt determinate de condițiile exterioare din economie, istorie, dar și prin interesele unei clase, ale unei națiuni. În
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și simplu, menținerea tăcerii în contexte când s-ar preta laudele, încurajările, entuziasmul. Este vorba de faptul că aceste atitudini le întâlnim la oameni, la persoane care au semnificație (afectivă sau în domeniul competenței) pentru noi. De asemenea, constrângerea sau persuadarea unei persoane-partener de a acționa contrar conștiinței sale constituie un alt motiv al lezării stimei de sine și implicit al declanșării unei situații încordate. e. Și valorile diferite reprezintă surse de conflict Valorile derivă din credințele noastre despre ceea ce este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin verbe la imperativ (așanumita reto rică de apel), prin alți indici textuali ai persoanei a IIa (deixis al receptorului). Activarea funcției conative poate avea scopuri diverse: persuadarea receptorului, indicarea unui mod de a acționa, influențarea opiniilor, modelarea/schimbarea unor comportamente etc. În textul literar, funcția conativă este semnalată prin: - orientarea discursului poetic înspre tuul liric (receptor ficțional/lectorul abstract), prin invocație retorică, prin monolog adresat etc. (în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
mai mare. - Scopul persuasiv vizează transmiterea unor idei, formarea unor convingeri sau opinii, modelarea ori schimbarea unor comportamente, atitudini, reprezentări etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice, reclame, discursul politic sau colocvial etc. - apelează la strategii specifice de persuadare. - Scopul argumentativ se concretizează în discursurile/textele care urmăresc să demonstreze sau să infirme valoarea de adevăr a unei aserțiuni, a unei teorii sau opinii pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Discursul argumentativ este întâlnit cu predilecție în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
au și numeroase aplicații, unele probate în proiecte de anvergură europeană. Teoria psihosocială a angajamentului, în alte formulări a atașamentului, pleacă de la premisa că principalul mijloc de influențare a comportamentului uman pe termen mediu și lung nu este informarea, nici măcar persuadarea, ci angajamentul; mai precis, obținerea unui prim angajament al subiectului. Teoria angajamentului a arătat că doar faptele unui individ îl angajează cu adevărat pe termen lung și că „putem fi mai mult sau mai puțin angajați în faptele noastre, gradul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ocazia unor sărbători cum ar fi Anul Nou, Ziua Națională sau cu ocazia unor evenimente, cum ar fi o catastrofă naturală, declanșarea unui război etc.). Scopurile comunicării publice sunt diverse: informare (asupra unei decizii, asupra unui punct de vedere oficial), persuadare, convingere (discursul electoral), construirea identității colective (felicitări cu ocazia unor sărbători ale colectivității). Comunicarea publică se distinge de celelalte forme de comunicare prin următoarele caracterisitici: vorbitorul apare în fața publicului său cu o identitate deja atribuită lui de către public pe baza
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
abstracte cu cele concrete - publicul are capacități limitate în a percepe conceptele abstracte, de aceea vorbitorul trebuie să găsească echilibrul optim între conceptele abstracte și modalitățile de concretizare a lor; g) principiul persuasiunii - vorbitorul trebuie să-și planifice strategiile de persuadare, de convingere a publicului pe care îl solicită să adere la ideile exprimate de el; h) principiul selecției - publicul percepe selectiv informațiile furnizate de vorbitor, căutând acele elemente care vin în sprijinul ideilor, credințelor, valorilor, comportamentelor etc. personale; de aceea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spună publicului său exact acele lucruri pe care publicul dorește să le audă; i) principiul inoculării - studiile empirice au demonstrat că publicul devine imun atunci când constată că vorbitorul dorește să îi schimbe ideile, atitudinile, comportamentele; j) principiul schimbării - strategiile de persuadare ale vorbitorului trebuie să țină cont de rezistența publicului la schimbare: astfel strategiile trebuie modelate în funcție de atitudinea ostilă, indiferentă sau favorabilă a publicului față de temă sau față de vorbitor; k) principiul selecției argumentelor - pentru convingerea publicului, vorbitorul dispune de argumente logice
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de pildă în cultura americană) și mai mică în altele (ca de pildă în cultura japoneză) (Kotani, 1994). Matsumoto (1988, p. 27, apud Kotani, 1994, p. 74) este de părere că în culturi de tipul celei japoneze, rolul hotărâtor în persuadare nu îl joacă argumentul logic, ci forța propriei personalități, performarea unor acte de vorbire prin intermediul cărora vorbitorul se poate impune în fața interlocutorului. De asemenea, s-au observat diferențe culturale în felul în care negociatorii abordează subiectul: în cultura arabă negocierea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
încearcă să vândă, ar fi bine ca vânzătorul să poată modula diferitele ambiante, pentru a influența în feluri diverse comportamentul clienților. Secțiunea a treia se centrează pe caracteristicile vânzătorului dar și pe anumite comportamente pe care acesta le adopta în vederea persuadării clientului. Autorul ne familiarizează cu universul tehnicilor : „piciorul în ușă”, „ușa în nas” , precum și cu alte capcane , tratând de asemenea și lumea eficace a nonverbalului ,importanța tuturor acestor factori exogeni care provin din mediul comercial sau de la vânzător fiind susținută
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]