1,171 matches
-
un impresionant efort speculativ pentru a da strălucire (s.n.) spiritului creator românesc” (p. 267). În plus, se consemnează: „Nici în privința vehiculului lingvistic utilizat de scriitori nu se pot spune lucruri măgulitoare (s.c.)” (p. 276). Permeabilitatea ființei în genere la persuasiune (minciună, mit, fantasmă și seducție) face ființa literaturii aptă să absoarbă și să genereze mit și iluzie. Iluziile literaturii române provin din adeziunea fără spirit critic la doxa. Criticul clinic care este Eugen Negrici renunță la consimțirea în minciună, fantasmă
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/eugen-negrici-lectia-de-anatomie-pentru-iluziile-literaturii-romane-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
cum să faci bani mai mulți, din munca neplătitoare pe măsură a buștenarilor. L-am mai auzit, tot atunci, reproșându-i despre zgârcenia nu numai a lui, ci a întregii familii și care era contrastantă cu starea de solidaritate și persuasiune din comunitatea locală, de felul cum tatăl acestuia, Ghică al Popii (Ansastase), săptămânal, la plata muncitorilor, era blestemat de aceștia că le oprește și din bruma de bani pe care îi mai avea de primit, motivând că în cutare zi
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
prezente ori reminiscențe dureri, putem afirmă că poeziile Bombonicăi Curelciuc, dincolo de semanticile pseudo-comune, au o aură specială, izvorâta din erudiția simplității vieții, ca noblețe a trăirii prin cuvânt. În centrul liricii sale se află femeia protectoare, ce împlinește tacit - cu persuasiune și credința, rolul de fiica - soție sau mama, păstrând (însă) pentru sine, un timp al evadării prin poezie într-un univers în care versurile prezintă tautomerii evidente. O carte ce capătă valoare și consistentă, prin alăturarea tuturor acestor unice trăiri
– „BRODERIE DE GÂNDURI” DE BOMBONICA CURELCIUC (SUCEAVA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1348215579.html [Corola-blog/BlogPost/344461_a_345790]
-
criticat această meteahnă deplorabilă a românilor. • Ce este mai grav, actualii snobi promovează în continuare barbarismele, de data asta din limba engleză, într-un ritm mult mai intens decât odinioară „bonjuriștii”, fenomenul având o dezvoltare exponențială față de trecut. Există atâta persuasiune în folosirea englezismelor de către toți membrii societății românești, încât toate căile de comunicare și transmiterea mesajelor sunt sufocate de englezisme care provoacă nedumerire și neînțelegere din partea receptorilor, necunoscători ai limbii engleze. Culmea este că majoritatea barbarismelor, atât cele din limba
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418278162.html [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
ne prezintă o disertație completă de comunicare mass-media, (Vladutescu, S. (2006). Comunicare jurnalistică negativă. București: Editura Academiei Române), la un nivel calitativ impecabil, structurată pe elementele specifice comunicării: ținta/receptorul - opinabilul, emițătorul - mass-media (grupuri presa scrisă, vorbită, audio), prelucrarea informatiei/codificare - persuasiune/convicțiune. Dacă emițătorul și receptorul sunt entități clare, metodele de elaborare/prelucrare informative sunt diversificate, insidioase, agresive, incitante, provocatoare, ascunse. Comunicarea jurnalistică este un product de tip “producer-consumer”, cu un emițător care trimite în retea mesaje pentru receptori cu destinație
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
117). Discursul jurnalistic se adresează unui public în universul căruia prin comunicare se dorește să se intervină. “Dacă intervenția jurnalismului pozitiv are loc prin mijloace convictive (cogitație logică și limbaj clar), intervenția negativă are loc prin mijloacele și pe “căile persuasiunii””(Vladutescu Stefan, 2006, p. 135). Aceste căi ale persuasiunii fiind: propaganda, dezinformarea, influența, intoxicarea, manipularea, zvonul. Căile prin care jurnalismul negativ obține dezorientarea opinabilului ca apoi să-și inducă orientările interesate sunt diverse: atragerea maximului de audiență la jurnalele de
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
căruia prin comunicare se dorește să se intervină. “Dacă intervenția jurnalismului pozitiv are loc prin mijloace convictive (cogitație logică și limbaj clar), intervenția negativă are loc prin mijloacele și pe “căile persuasiunii””(Vladutescu Stefan, 2006, p. 135). Aceste căi ale persuasiunii fiind: propaganda, dezinformarea, influența, intoxicarea, manipularea, zvonul. Căile prin care jurnalismul negativ obține dezorientarea opinabilului ca apoi să-și inducă orientările interesate sunt diverse: atragerea maximului de audiență la jurnalele de știri, cu știri aparent cu finalitate, abaterea auditoriului de la
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
divertisment , de exemplu, prin schimbarea semnificației unui eveniment prin mutarea accentului de la social la individual, prin prezentarea unor informații la limita onestității, prin lăsarea la latitudinea redactorilor ordinea prezentării știrilor. “Ieșind spre social, se poate afirma că, pe termen lung, persuasiunea ca pseudo-informare va determina reculul societății înseși. Sistemul de organizare socială în care funcționează legi tăioase și exercitând funcții diferențiatoare poate fi adus în stare să depindă de influențe exterioare intereselor sale majore. Societatea are o dinamică specifică. Intervențiile pseudo-informative
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
lor pe timp îndelungat prejudiciază dinamica reproducției sociale a automatismului social. Intenția de pseudo-informare, atunci când are caracter de durabilitate și vizează segmente mari ale populației, va lua aspectul unei amenințări majore. Ideea de a înșela, cea pe care se ridică persuasiunea, afectează funcția fundamentală a sistemului social: aceea de autoreflectare și feed-back. În ultima instanță, victima este societatea” (pag.138). Motoarele de propulsie ale persuasiunii sunt seducția și ficțiunea cu cele două forme ale ei minciuna și mitul. Minciuna Psihologic vorbind
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
populației, va lua aspectul unei amenințări majore. Ideea de a înșela, cea pe care se ridică persuasiunea, afectează funcția fundamentală a sistemului social: aceea de autoreflectare și feed-back. În ultima instanță, victima este societatea” (pag.138). Motoarele de propulsie ale persuasiunii sunt seducția și ficțiunea cu cele două forme ale ei minciuna și mitul. Minciuna Psihologic vorbind, minciuna reprezintă o strategie protectivă, adaptivă și succesivă de inserție a individului într-o rețea socială complicată. Mințim ca să rezistăm. Îi mințim pe alții
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
evidențiat punctul de vedere al profesoarei Mădălina Moraru din lucrarea: Moraru, M. (2009). Mit și publicitate. București: Editura Nemira. (Ștefan Vlăduțescu face, pe drept cuvânt, o recenzie deosebit de favorabilă cărții Mădălinei Moraru ( Mădălina Moraru (2011). Mit și publicitate, convicțiune și persuasiune. AUCCOM, Analele Universității din Craiova. Seria Comunicare. Media. 1-2, 266). Ficțiunea Ficțunea este o operație fundamentală a persuasiunii. “Există o alură structural narativă a știrii care aduce jurnalismul în apropierea ficțiunii. Există însa, pe de alta parte, o tendința spre
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
Nemira. (Ștefan Vlăduțescu face, pe drept cuvânt, o recenzie deosebit de favorabilă cărții Mădălinei Moraru ( Mădălina Moraru (2011). Mit și publicitate, convicțiune și persuasiune. AUCCOM, Analele Universității din Craiova. Seria Comunicare. Media. 1-2, 266). Ficțiunea Ficțunea este o operație fundamentală a persuasiunii. “Există o alură structural narativă a știrii care aduce jurnalismul în apropierea ficțiunii. Există însa, pe de alta parte, o tendința spre negativ a jurnalismului, manifestată prin exercitarea actului mediatic, nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
o alură structural narativă a știrii care aduce jurnalismul în apropierea ficțiunii. Există însa, pe de alta parte, o tendința spre negativ a jurnalismului, manifestată prin exercitarea actului mediatic, nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda ficțiunii. Persuasiunea ignoră, deformează, ocolește obiectivitatea fie prin înlocuirea totală a realitații cu ficțiunea, fie prin mixarea realității cu elemente ficționale” (Vlăduțescu Ștefan, 2006, p.168). Seducția Seducția este operația persuasivă cea mai inocentă, ea jucând în contul intuiției sub o mască
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
de influență și conștientizează conținuturile convictive și persuasive ale mesajelor și cu atât mai puțini realizează proveniența unora dintre opiniile, atitudinile și comportamentele lor” (pag. 207). O opinie face obiectul influențării, intoxicării, propagandei, dezinformării sau manipulării ca principale tipuri de persuasiune și ca principale componente ale jurnalismului negativ. Obiectul influenței prin opinabil îl reprezintă ființa umană. Aceasta poate fi și este permanent ținta unor proiecte de influență cu sens determinat. Toate aceste tehnici ale persuasiunii se realizează prin acțiuni precum influențarea
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
sau manipulării ca principale tipuri de persuasiune și ca principale componente ale jurnalismului negativ. Obiectul influenței prin opinabil îl reprezintă ființa umană. Aceasta poate fi și este permanent ținta unor proiecte de influență cu sens determinat. Toate aceste tehnici ale persuasiunii se realizează prin acțiuni precum influențarea, intoxicarea dezinformarea propaganda și manipularea auditoriului, abaterea acestuia de la evenimentele, acțiunile curente și stringente ale vieții cotidiene, obținerea de avantaje politico economice ale unor grupuri de interese. Influențarea “Statul influențează, mass-media influențează, vânzătorul, preotul
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
mesaje care susțin și promoveaza o doctrina, un program, un slogan sau un simbol aparținând unei teorii, a unei concepții, unei organizații, cu scopul de a persuada și a câștiga adepți” (p.238). Propaganda este in fond o formă de persuasiune realizată de un operator social constând într-o influențare deliberată, impozivă și sistematică a opiniilor unui grup semnificativ de indivizi. Propagandă s-a făcut înca din antichitate, incepând cu Demostene contra lui Filip al II-lea al Macedoniei (tatăl lui
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
este instrumentul realizării unui interes care nu-i aparține și care-i scapă. Manipulatorul nu-și realizează un interes manipulat, ci un interes real. “Desprindem că manipularea este o formă de comunicare alterată, că se găsește “în proximitatea” sau folosește persuasiunea, că este o “formă de înșelătorie” și că vizează crearea unor opinii și atitudini contrare intereselor celor manipulați” ...manipularea este o acțiune în a cărei tehnologie operațional-procesuală se înscriu operașii precum minciuna (înșelarea este o formă a minciunii), seducția, ficțiunea
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/book-review-stefan-vladutescu-compendiu-de-comunicare-jurnalistica-negativa-book-review-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
43 și 61, ar putea fi adresate, dacă sunt judecate separat, fie unui bărbat, fie unei femei“. Al doilea tabel conține grupaje de sonete. Inedite sunt motivele corelației, un cuvânt cheie, o temă. Între sonetele 1-17, legătura o asigură sintagma „persuasiune de a procrea“; între 23 și 24, cuvântul „privire“; între 27 și 28, „insomnie“; între 106, 107, 108 și 109, ecourile asupra scrisului, păcii și timpului. În sonetele 153 și 154, apar aluzii clasice, Cupidon, traduceri, în 134, 135 și
Bunul prieten al sonetului by http://revistaderecenzii.ro/bunul-prieten-al-sonetului/ [Corola-blog/BlogPost/339686_a_341015]
-
atât din perspectiva exegetului (în sensul criticii tradiționaliste), ci și din punctul de vedere al cititorului sau al amatorului de artă: simplu, inteligibil, sensibil, incitant (în sensul criticii moderne ). Practic, atât cititorii cât și admiratorii de artă sunt invitați cu persuasiune să descopere gama unică de senzații pe care doar scrierea sau opera de artă - de calitate - o poate induce. Aș concluziona, prin a vă reaminti cuvintele unui mare clasic al literaturii române, ce definea sintetic - în termeni simpli, dar de
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Doina_dragut_nelinisti_prin_timp_sau_un_univers_incarcat_de_sensurile_precise_si_sensibilitatea_artei_scrisului.html [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
și menită să rămână ” mai puțin completă decât aceea care se exercită asupra datelor naturii”.( Tudor Vianu: Arta prozatorilor români). Petru Poantă scria despre Alex Ștefănescu că este ”singurul critic roman contemporan care, metodic, conferă criticii caracteristicile unui “act de persuasiune“. În multe articole publicate de-alungul vremii critical precizează rolul criticii artistice, al valorilor de stil în opera scriitorului. Alex ștefănescu socotește că pentru a înțelege originalitatea unui creator, pentru a surprinde caracteristica unică a unei opera literare este necesar de
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX.ŞTEFĂNESCU, PARTEA I-A de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Arta_si_literatura_in_conceptia_lui_a_al_florin_tene_1359347022.html [Corola-blog/BlogPost/364853_a_366182]
-
conturată, dar și mai eficient utilizată în promovarea ideilor mari, decât în România. Firește, nu am făcut un mega studiu de impact, ci vorbim despre simțul comun și experiența personală în lucrul cu realizatori de clipuri, mai ales în zona persuasiunii bazate pe trezirea unor emoții. A circulat pe internet, recent, un spot genial. Vi-l recomand, dacă nu l-ați văzut încă. El m-a făcut să mă întreb cât ghinion să aibă și oamenii aceștia dintre Prut și Nistru
Fructele oprite ale Moldovei by https://republica.ro/fructele-oprite-ale-moldovei [Corola-blog/BlogPost/338266_a_339595]
-
denunțările să îngroașe dosarul unei cauze zămislite agramat de un securist înconjurat de agenți turnători, fără mamă și fără frate! Așa se declanșa o prigoană hingherească asupra celui căruia soarta lanțurilor îi era pecetluită! Reperele teoretice ale arestărilor focalizau panica, persuasiunea. Exista o tehnică milițienească de aruncare după gratii, înaintea stabilirii vinovăției iar aceasta califica erodarea judiciară în România și consolidarea aparatului torționar securisto-comunisto-milițienesc, într-o societate comunisto-bolșevică. Aparatul acesta și orânduirea care l-a creat au fost atât de rezistente
AG. PRINCIP. ROXANA VIZITIU. MISIUNE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ag_princip_roxana_vizitiu_m_aurel_v_zgheran_1388300957.html [Corola-blog/BlogPost/363856_a_365185]
-
Persuasiune și interpretare la I. L. Caragiale de Ștefan Vlăduțescu 1. Scena în care Ipingescu și Jupân Dumitrache citesc și interpretează articolul „Republica și Reacțiunea sau Venitorele și Trecutul” (publicat de Rică Venturiano în ziarul „Vocea patriotului naționale”) este printre cele mai
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
Vocea patriotului naționale”) este printre cele mai valoroase secvențe ale teatrului românesc. Comicul generat este unul cu un suport artistic și expresiv, emoțional și computațional complex. Ipoteza noastră critică explicativă este că mecanismul rizibilului survine din interpretarea defectuoasă a unei persuasiuni efective sugerate de discursul de incitare la acțiune. Tema este una politică: opoziția trebuie să accepte sufragiul universal. În conformitate cu constituția, toți cetățenii au drept de vot. Ideea indusă este că, în pofida opiniei reacționarilor, Constituția trebuie aplicată. Argumentele sunt trei: poporul
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]
-
discurs este unul persuasiv. În cadrul unui astfel de construct limbajual, dacă este radical, cum spun J.-M. Adam și M. Bonhomme („Argumentarea publicitară”, 1999, p.149 și p.154). „nu mai este vorba despre limbajul rațiunii, ci despre cel al persuasiunii”, se manifestă mai mult „capriciile oamenilor (persuasiunea) decât rațiunea lor (convingerea rațională)”. A În persuasiv prezidează emoționalul. După cum se vede, în raport de capacitățile intelectuale ale celor doi „cititori” (Ipingescu și Jupân Dumitrache) registrul persuasiv de adresare este unul adaptat
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Persuasiune şi interpretare la I. L. Caragiale (Persuasion and interpretation to I. L. Caragiale) by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-persuasiune-si-interpretare-la-i-l-caragiale-persuasion-and-interpretation-to-i-l-caragiale-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339603_a_340932]