610 matches
-
ceea ce Fry vrea să spună e că nu e nimic de văzut, contextul social falsifică într-atât personajele încât comportamentul lor e irelevant. Mesaj care e foarte departe de cel al lui Waugh (în viziunea căruia tinerii vicioși și amorali perverteau mediul social, nu viceversa), motiv pentru care nepotul scriitorului a făcut public faptul că dezaprobă filmul. Ultimul lungmetraj vizionat în cadrul festivalului - vizionare care a beneficiat și de prezența regizorului - a fost și principalul magnet de premii, AKA. Deși filmele care
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
Poemul Testament, care închide rotund cartea, exprimă (într-un târziu) și conflictul relației cu cuvintele a căror vindecare nu e tocmai de dorit. Aici este mesajul din subsidiar al Poemelor extrauterine. Aventura autoscopiei nu se va încheia curând, dar scrisul pervertește existența: "mă sprijin de această filă ca de o cârjă nesinceră/ care-mi mutilează moartea cu poeme". Prin urmare, reinvestirea poeziei cu atributele existențiale rămâne un proces ŕ suivre. Miruna Vlada, Poem extrauterine, Cuvânt înainte de Octavian Soviany, Editura Paralela 45
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
desfrânare) fără a atinge o femeie și denumite și necurăție (inmunditia); desfrânarea în minte și în inimă 126. Atunci când unirea sexuală se produce în afara contextului ei spiritual și se practică numai pentru desfătarea simțurilor, inevitabil ea îl mutilează pe om, pervertind profund ordinea firească a raportului său cu Dumnezeu, cu sine însuși și cu aproapele. Dorința exclusivă de plăcere sexuală ce caracterizează desfrânarea, pune în mișcare puterea poftitoare a omului și o îndepărtează de Dumnezeu, Care ar trebui să fie scopul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
plăceri. Ca urmare a desfrânării, omul îl vede pe aproapele său altfel decât este și nu așa cum este. Pătimașul dobândește o viziune delirantă a celor pe care-l mână patima sa și astfel toate raporturile sale cu aceste ființe sunt pervertite 157. În discuția sa cu persoana iubită un monolog plin de reproșuri el nu mai aude vocea și suspinul celuilalt, nu-i vede lacrimile și nu-i simte suferința, ci se aude doar pe sine cu pretențiile sale mereu crescând
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
După cum am subliniat, desfrânarea nu merită numele de iubire, fiind o falsă și ipocrită față a acesteia, o periculoasă mască a nesfârșitelor dureri și suferințe. Această patimă nu face decât să răpească cele mai sincere și nobile sentimente ale oamenilor, pervertindu-le toate facultățile sufletești și transformându-i în simple marionete la dispoziția poftelor 171 Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni..., omilia XI, pp. 110-111. 172 Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorie..., p. 50
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
referă la axa culturală românească pornită o dată cu marii maeștri ai secolului al nouăsprezecelea și continuă până la generația lui Alexandru Paleologu, Neagu Djuvara sau Bălăceanu-Stolnici. Ignoram atunci că una din plăcerile de căpetenie ale ideologilor din zona "cultural studies" e să pervertească sensurile cuvintelor, așa cum viermele pervertește fructul în care intră și nu-l abandonează până nu-l aduce la stadiul de putregai. În străfunduri, am o irepresibilă compasiune față de acești domni și doamne, care s-ar vrea centrali în România, după ce
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
pornită o dată cu marii maeștri ai secolului al nouăsprezecelea și continuă până la generația lui Alexandru Paleologu, Neagu Djuvara sau Bălăceanu-Stolnici. Ignoram atunci că una din plăcerile de căpetenie ale ideologilor din zona "cultural studies" e să pervertească sensurile cuvintelor, așa cum viermele pervertește fructul în care intră și nu-l abandonează până nu-l aduce la stadiul de putregai. În străfunduri, am o irepresibilă compasiune față de acești domni și doamne, care s-ar vrea centrali în România, după ce sunt atât de nesemnificativi în
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
se strecura și a se amesteca în gândurile, acțiunile, motivațiile și îndatoririle noastre. Starea de boală în care se află omul căzut, sub toate formele ei, este în mod esențial pricinuită de faptul că omul s-a înstrăinat de Dumnezeu, pervertindu-și astfel toate facultățile sale și schilodindu-și ființa. Păcatul pornește de la un gând de orgoliu. Omul păcătos se preferă în locul lui Dumnezeu, se îndepărtează și se înstrăinează de El, se alege ca scop în locul Lui, ridică la rangul de
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ceilalți, „face pe oameni nerușinați”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni”, omilia III, p. 22. footnote>, ne tulbură și ne risipește, ne prihănește faptele noastre bune, ne diminuează rodnicia, ne slăbește voința, ne pervertește mintea și inima, ne slăbește credința, ne lipsește de pace și amplifică o stare de anxietate, slăbește firea și îmbolnăvește trupul, ne micșorează eficacitatea în săvârșirea faptelor bune, ne stânjenește rugăciunile, ne lipsește de toate plățile lucrurilor bune ce am
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Sau iarăși poate că zidirea celor văzute s-a numit pom al cunoștinței binelui și răului, fiindcă are și rațiuni duhovnicești care hrănesc mintea, dar și o putere naturală, care pe de o parte desfată simțirea, iar pe de alta pervertește mintea. Deci contemplată duhovnicește, ea oferă cunoștința binelui, iar luată trupește, oferă cunoștința răului. Căci celor ce se împărtășesc de ea trupește li se face dascăl în ale patimilor, făcându-i să uite de cele dumnezeiești<footnote Ibidem. footnote>. În
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
această părere este și interpretarea Sfântului Maxim Mărturisitorul care învață că zidirea celor văzute s-a numit pom al cunoștinței binelui și răului, deoarece are și rațiuni duhovnicești care nutresc mintea, dar și o putere naturală care desfată simțirea, dar pervertește mintea. Contemplată duhovnicește, ea oferă cunoștința binelui, însă celor care se împărtășesc de ea trupește li se face dascăl al patimilor, făcându-i să uite de cele dumnezeiești. De aceea Dumnezeu i-a interzis-o omului, a amânat pentru o
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
au plictisit de telefon a auzit de multe cauze n-avea nici o idee că Lu Li avea o cauză și ea Lu Li a crezut el întotdeauna era pur și simplu și-ntotdeauna va fi acum telefonul și televizorul au pervertit mintea ei unul cu soneria celălalt cu modelele de cum ar trebui viața să fie ca mâine o să auzi că eu nu mai sunt împărat și nici tu Lu Li doar un măgar și-ar putea închipui că asta e spre
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
inclusiv astăzi simbolul unei astfel de Săptămâni a cărții: un cap de măgar în vitrină, dedesubtul căruia scrie "numai eu nu citesc"! Este scanată gazetăria ca stil de viață și de a rezona cu realitatea imediată, dar care, uneori, poate perverti. Eflorescența culturală legată de lumea cărții este spectaculoasă, dar greșelile de tipar existau cu prisosință și pe vremea interbelicilor. În revistele literare, la poșta redacției se răspunde cu ironie și umor; interviurile sunt suculente și strălucitoare. Un potpuriu incitant îl
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
lui Klaus Heitmann, să spună: „Este un sentiment foarte dureros să cutreieri o țară destinată de Creator a fi un paradis pământean și pe care oamenii pervertiți au preschimbat-o într-un infern. Căci acesta este blestemul crudului despotism: să pervertească popoarele și indivizii atunci când cu mâini brutale îi despoaie de libertatea lor firească.” Aceeași compătimire trezește soarta românilor și în 1872: „Continua schimbare a cârmuitorilor, nesiguranța prezentului și incertitudinea viitorului din toată perioada dominației grecești instituită de turci a făcut
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
le vopsești în culori strălucitoare se bucură și ei de partea lucrativa a unor astfel de campanii. a se citi bugete de media din care parte se întorc în buzunarele celor care mânuiesc fondurile, șamd. poate că viața m-a pervertit pana-ntr-acolo încât nu mai cred în frumusețea gratuită a niciunui gest, însă am vagă impresie că nu mă înșel foarte mult. uite, si eu sunt ecologist în felul meu: nu consum curent aiurea, merg cu bicicleta de primăvară
De la repetiţii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82639_a_83964]
-
mai ușor descifrabile. Ion D. Sîrbu, identificat cu poporul lui, are sentimentul puternic, stăruitor că România a fost abandonată și că deci conaționalilor săi nu le rămâne altceva decât să se resemneze, cu tradiționalul fatalism autohton. Tradițiile înseși au fost pervertite, la fel elementele de vocabular și cele de "sintaxă" axiologică. Pe fundalul dezastrului general, prezentat oficial ca o suită neîntreruptă de succese și împliniri "mărețe", singura speranță a populației constă în "freaticul nostru război", într-o rezistență pasivă, ŕ la
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
academicianului Gheorghe Ghidirim, ex ministru în primul guvern democrat, un mare patriot: „Virusul insucceselor noastre din prezent e dezbinarea. Apoi trădarea; am avut în istorie aproape permanent parte de conducători turcofili, habsburgofili, rusofili, simțindu-ne mereu încolțiți și în parte pervertiți de imperiile „limitrofe”... Atâta timp cât cei ce constituie fruntea țării vor fi aiurea risipiți și neuniți în ideea progresului sociouman și de neam, cât vor trage jeratic doar la turta lor, vom continua să fim restanțieri în istorie, ne vom bălăci
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
și exprimată Într-o limbă „folclorică', din care cauza recurgem mereu la un pat a lui Procust, valorile noastre indiscutabile fiind În permanență judecate prin prisma acceptabilității lor de către străini. Adică, un argument mercantil de ce se caută, care s-a pervertit În ceea ce trebuie făcut: noi, românii, ca să fim băgați În seamă, trebuie să compunem, să scriem, să cântăm, ca În Occident! De aici, aberația promovării unei expoziții ca cea din 2008 de la New York cu „street art” . Nu din perspectiva criticilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ajuns la fericirea pe care o avusese el mai înainte și din care căzuse. Viclenia nefârtatului va consta atunci în a-l convinge pe om să abandoneze acest statut de intimitate cu Dumnezeu, deci în a-l face să se pervertească, așa cum a făcut el însuși. El este cel care-l ispitește pe om prin gura șarpelui. Diavolul le propune oamenilor să ajungă ca Dumnezeu, într-un timp scurt, mai repede decât ar fi ajuns pe calea dorită de Dumnezeu, dar
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
trup, iar altele la starea din afară a omului. 1. Cu privire la suflet sunt: Pierderea harului dumnezeiesc și întreruperea comunicării cu Dumnezeu, nimicirea armoniei dintre trup și suflet, alterarea chipului lui Dumnezeu în om (mintea s-a întunecat, inima s-a pervertit, voința s-a slăbit). 2. Cu privire la trup: suferințe și necazuri, moartea fizică. 3. Cu privire la starea externă a omului: alungarea din grădina Edenului, blestemarea pământului, mărginirea stăpânirii omului asupra animalelor și a naturii înconjurătoare<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., pp. 130-133
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Părinții filocalici identifică firea umană a lui Adam cu firea noastră omenească, încât ei vorbesc despre darurile lui Adam ca ale noastre și alungarea sa din Rai ca alungarea noastră. Din cauza păcatului omului, întreaga fire a fost îndepărtată de Dumnezeu, pervertindu-se și înstrăinându-se de Dumnezeu. Prin căderea în păcat a primilor oameni, legătura de comuniune harică dintre om și Dumnezeu se umbrește, voința omului înclină mai mult spre rău, omul îndepărtându-se tot mai mult de Creatorul său. Părintele
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Dumnezeu. În studiul său, autorul ne arată că, pentru Sfântul Grigorie de Nyssa, problema dorinței nu se datorează relației sale cu trupul, după cum a sugerat, de exemplu, Stead. Dacă rațiunea guvernează mișcările sufletului, acel ceva care altfel ar putea fi pervertit în patimă devine virtute. Dacă dorința contribuie la problema descoperirii unirii cu Dumnezeu, ea contribuie și la obținerea sa<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 508. footnote>. Dorința nu trebuie extirpată, ci educată. Nu este o problemă de
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a unui regim inuman și criminal, din prima până în ultima secundă a existenței sale. Ei știu în ce fel pot fi întrebuințate contra lor dosarele crimelor comise împotriva oamenilor nevinovați. Ei știu cu câtă sălbăticie au violat conștiințe și au pervertit minți. "Patriotismul" lor era un derivat al luptei de clasă și al unui naționalism primitiv, extrem de benefic, însă, pentru ei și familiile lor. Agitând măciuca pericolului revizionist maghiar și a imperialismului sovietic, beneficiau de carte-blanche-ul apărătorului națiunii. Ca securist anonim
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
Aventura mitică nu mai poate fi repetată, întrucît circumstanțele și eroul însuși s-au schimbat. Timpurile eroice se sfîrșiseră, credința în zei se clătina, iar lumea veche, scăpată de sub controlul divinității, supusă altor stăpîni, își pierdea coerența și consistența, se pervertea. Vechiul ritual al sacrificiului cu semnificații sacre se transforma în practica gratuită și cotidiană a uciderii întreprinse de ființe umane degradate precum noii tovarăși de călătorie ai lui Odiseu, pirații din Lisias, Medes și Poliantes, care le măcelăresc pe Circe
Marea în ruine de David Torres by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/10054_a_11379]
-
cele trei științe care formau filosofia vremii: Medicina, Astrologia și (Al)chimia. Numai că aici, lângă trupul gol din vintrele căruia răsare copacul științei, apar două cuvinte care transformă tot motivul arbor bona într-o exemplificare a lui arbor mala, pervertind astfel și științele pe care acest arbor philosophica le adăpostește. Cele două cuvinte sunt dintr-un vers aparent cuminte dinEpigramele lui Martial: „Zoilus agrotans” (Zoilus este bolnav) și fac trimitere la viciosul Zoilus, omul prin care Martial simbolizează viciul însuși
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]