2,222 matches
-
mare ,HARALAMPY". Iar din când în când se aude vocea soacră-si: -Mai bine te înecai, dragu' mamii... DIN Lecturile Televizate și recomandate de Haralampy. Traian Băsescu, DENOMINAREA, Capitolul: Biscuiții ,Eugenia" - contravaloarea noii monezi naționale (Maxime și cugetări sincere). Ed.Pescărușul sinucigaș, iulie, 2005. Mona Muscă, Denominarea în creația lirică a lui Călin Popescu Tăriceanu, compendiu. În seria ,Teorii"... Mircea Cinteză, Opere alese. Vol.1. Coada, la farmacii (studiu de caz. Și de piață); vol.II.Moartea vine de la fondul de
"Thalatta! Thalatta!" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11531_a_12856]
-
Aici este conservată perfect trecerea lui György Harag. Marele nostru regizor care a prizat bine cu locul, cu trupa, care a montat aici, în anii optzeci, o trilogie Cehov... cobor niște scări și, pe un perete, o imagine aiuritoare din Pescărușul, cred, o fotografie veche, patinată, cu marginile rupte, conservată sub sticlă, o fotografie de grup din spectacol. Mă apropii, mă uit în ochii actorilor, la expresia lor. Mă emoționez. Mi se pare că la zilele Harag, organizate de Tompa acum
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
e scutită de balansul imponderii, pătrunderea privirii în aerian se asociază cu traiectul ascuțit al săgeții și al zborului rândunicii. La marginea mării însă explorările infinitului îți dau sentimentul plutirii, inconștientul introduce în substanța visării ceva din zborul plan al pescărușului, din rotirile lui netezi. Marea e un poem al ritmului. De la murmurul ei, până la pânzele ei colorate, când mai verzi, când mai nisipii, - infinite panglici de apă cu reflexe lent jucăușe - marea toată e ritm. Chiar când e netedă ca
Marea și Visul File din carnetul unui memorialist - vara 1992 by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/9057_a_10382]
-
POEM ANIVERSAR lui George Filip la 70 de ani bat vânturi triste dinspre TUZLA-n sud Și pescărușii ninși se-avântă-n cer Vâslind prin cerul de azur și pier Litaniile Mării dar se-aud... Chiar dacă valul dur izbește-n stâncă, Stârnind vârtejuri, dinspre zarea largă, Voind ca amintirea să o șteargă Doar urma se mai dăinuiește Încă. În clinchete
Poem Aniversar. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Science/76_a_350]
-
de față. (râde ușor, ca pentru el, cum râd bătrânii) Ar trebui să mă sperii și să mă Înfricoșez de puterea mea! (oarecum speriat) Dar nu m-a deformat ea, puterea aceasta ? (mică pauză, departe parcă se aud țipetele unor pescăruși, triste, pustii) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Câteodată o simt mai mare decât mine. Ea, puterea aceasta. Și atunci parcă și-ar bate joc de mine. Dar m-am Învățat cu ea. (pune urechea și ascultă piatra, o ascultă atent un timp) Parcă
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
pară rău că El nu a făcut-o atât de frumoasă. Să-i fie rușine și să se doară În univers că a putut să facă o lume atât de urâtă. (după un timp. Departe se aud țipetele triste ale pescărușilor ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI: Nu, nici nu m-am gândit... Ăsta ar putea fi doar un gând secret al artistului și nu se poate În mintea geniului să nu se ivească o asemenea măreție de gând. (respiră adânc, ca și cum ar ofta) Ce
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
ca și cum ar fi obiectul artei lui. În același timp salvarea celui ce ești tu, și Închipuirea unei măreții care se cheamă idolatrie, este marele păcat În fața materiei. (Se așează. Privește Îndelung o statuie). Și a lui Dumnezeu. CONSTANTIN BRÂNCUȘI: (țipetele pescărușilor se aud pustii, tragice, foarte aproape) Eu am căzut În amândouă greșelile... Acum sunt bine, așa trebuie să fie un artist. El trebuie să fie amândouă lucrurile deodată. (un fulger spintecă cerul) Deh, cum se poate răspunde la Întrebarea aceasta
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
Mavrodin, Scrisori deschise, de Dumitru Radu Popescu, Sertarul cu albine, de Carmen Firan, Note de lectură, de Virgil Nemoianu, Pro domo I, de Ovidiu Ghidirmic, Din partea cealaltă, de Dumitru Radu Popa, Între femei, de Adrian Sângeorzan, Adulter cu smochine și pescăruși, de Adrian Cioroianu, Cultura digitală - între agonie și extaz, de Șerban Centea, Portrete în timp, de Florea Firan și antologia Literatura și sincretismul artelor, de Florea Firan. Toate cele trei activități desfășurate la Craiova pe parcursul a două zile au reprezentat
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
misterios. Acest timp nu pare, la prima vedere, să opună vreo rezistență în a fi decodificat, paradoxal el pare accesibil, dar nu e, cititorului trebuindu-i o anumită stare sufletească ca să-l poată pătrunde cu mintea, cu ,,ochiul de gheață’’ (Pescăruși cu blânde priviri). Este un timp al unui trecut clar exprimat printr-un prezent nesfârșit. Poeta ne propune, în locul celei vii, o lume (un spațiu, pământul) cu o grădină din piatră, în care cuvântul final aparține numai acelei păsări mari
MARIANA PÂNDARU – „Așteptare în tăcere” [Corola-blog/BlogPost/93858_a_95150]
-
căminele lor și se înghesuie pe doi metri pătrați de nisip fierbinte, unii lângă alții, ca sardelele, între cerul liber, apa mării și țărmul înalt de 4-5 metri? Ce ne aduce și pe noi, ăn de an? Ridicăm privirea. Un pescăruș, ca un zmeu alb, transmite uimire, armonie, bucurie. Cerul senin, fără vreo umbră de nor, cu albastrul împrumutat din ochii noștri, se încheagă sus-sus, n-am putea să precizam cât de sus, însă va garantam că hat în față, de unde
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
un logodit cu marea, în cămașa de forță a ei. PONTON Să nu deranjez, mă întind pe scânduri, mai în urmă. Iar ei rămân pe treapta din fața apei. El cu fruntea pe mâini; ea, cu brațele pe genunchi, urmărind zborul pescărușilor. La un timp, el se ridică și desleagă barca. Ea adună două pocale cu picior, lungi, și sticla, din care au băut. El îi surâde. Ea-și netezește zbatul rochiei dinspre briză, și se așează în unghiul din spate; îi
Itinerar venețian by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/12325_a_13650]
-
gardul de stuf stînd să cadă, Se înalță cu grație în dimineața vîntoasă nu-i nimeni pe grind Nici gîștele, nici oile. Nici bătrînul blajin. într-un anume loc, balta se varsă Și dispare subteran " Izvor invers către nadir Văruiesc pescărușii grindul Cu excrementele lor. Tot grindul e alb Spuma șerpuie de-a lungul apei Pînă departe. Oi de spumă Murdare răsuflă greoi lîngă apă Pe drum, gutuia cu aripi de frunze s-a prăbușit din cuib în colb pe totdeauna
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
de cai. Liniștire Noapte de noapte greierii șlefuiau insomnia acelui fugar. Fără urmă Nimeni. La gura peșterii doar fumul - dormind. Aproape de sat Imortele pîlpîie-n gura falezei - mîncare dumnezeiască. Marină I Pe fața bătrînei ca-n scorburi de apă se joacă pescărușii. II Un animal marin cu părul despletit a ieșit s-adulmece fumul de pește. III Deasupra valurilor țărmu-și întinde palma fierbinte ca orice binecuvîntare. Vară tîrzie Foșnind prin porumb fără umbre ochiul gol al după-amiezii. Octombrie Vaierul ploii - culcușul de
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/13167_a_14492]
-
Vru să se năruie. Să termine. Febra instiga la omor autist. Undeva sus, pe deasupra unei cornișe, un fîlfîit de aripi se deplasă greu iar țpătul ascuțt al mesagerului sfîșie în rana amiezii trezindu-l. În mijlocul unei cetăț de nisipuri, un pescăruș îl găsise. Răvaș unduitor, cu iz de sare și de pește zvîrcolit și cu strigăt de nerefuzat. Thalassa îl veghea cu periscoape nebune; ce răsăreau de pe sub valuri de țărînă. Căci lui, doar Apa îi fusese scut. Alte semne: Printre hîrtoapele
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
bătutul cu pumnul în piept. Dar mie, păcătosului, numele de familie demn de reverență al comandorului aerului mi-a redat întocmai vipia unei veri de demult, a unei vacanțe studențești toride pe țărmul mării, la Costinești, pline de țipete de pescăruși, de salinitatea văzduhului, de sângele fierbinte al celor douăzeci de ani câți număram în 1965. {i deodată am redobândit imaginea de neuitat a Marinei (nume parcă predestinat) Greceanu, încă mai tânără decât mine, înaltă, sveltă, blondă cu păr lung ondulat
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
a pururi, semănând tot mai bine cu micuța sirenă a lui Andersen, Marina, goală ca razele soarelui, își va spăla îndelung și numai pentru mine pletele blonde în sineala mării, pe fundalul oferit de țărmul hașurat de zborul capricios al pescărușilor de la și către cuiburile scobite în mal. Port cameea aceasta prețioasă încrustată într-un ungher secret al minții, de unde știu că va dispare doar o dată cu funcțiile cortexului, neuronilor, sinapselor mele. S-ar prea putea ca Marina, de acolo unde este
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
și un DVD cu ‘O scrisoare pierdută‘, versiunea antologica în care joacă Radu Beligan și Birlic: Premiile sunt oferite de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu și Jurnalul Național. Câștigătorul va fi ales la noapte. Te văd în Treplev din “Pescărușul”....Amândoi aveți o analiză lăuntrica foarte fină ,o sensibilitate aparte, vocația de a scrie...., vă învârtiți într-un cerc de artiști...La capitolul “Nina”, nu cred că sunt asemănări:)).....Sau cine stie!:) Rica Venturiano ..:P Căpitanul din Furtună -William Shakespeare
Ce personaj aș fi? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82496_a_83821]
-
camion peste pod, lătratul scorojit al cîinelui în lanț, te aud suspinînd, întorcîndu-te cu fața la perete, deși doar la o odihnă de pasăre, departe de tine Drumul se termina pe faleză în fața crucii, marea ondula licurînd răsfrîngerile de soare ale adîncului, pescăruși moleșiți de amiază săltau odată cu valurile. nimeni. nimeni în jur, departe văzduhul trepida peste pămînturile acestea arse. tern răbdătoare. așezat pe marginea stîncii, cu spatele rezemat de cruce și picioarele atîrnînd în gol mă uit, și mă uit în absența
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
un preț de nimic cetatea nu vă mai poate primi strigă cineva la capătul ceții nu vă încape iată casele sunt strivite sub frig până la măduvă drumuri se sting peste mare flutură steaguri de avarie Sinele și marea Ce spun pescărușii ce veste aduc zborul lor e un geamăt al beznei dincolo de mare alte porunci se aud alte mișcări sufletești într-o pânză de închipuiri și norii mă dor și valuri mă dor și malul stâng sângerează Retorică înfometată de alb
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
volumele, în mare parte la Paris). Pe Șalul, eșarpele Isadorei, stă scris, la data de 10 ianuarie 2000: Poetului Ilie Constantin, co-autor al micului destin al celui care,-ntr-un amurg de pluș, i-a recitat, aproape clandestin, sonete, pe terasa "Pescăruș". (O notă precizează : "Parte din ele, dl I.C. publicându-le, apoi, într-un "Luceafărul" din 1970, - când sussemnatul era critic literar".) Eodem die, în aceeași zi, prietenul Foarță a mai aliniat două dedicații; prima pe Un castel în Spania pentru
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Mahler. Îngerii au uitat cu ce se hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când vine ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în văzduh Când cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Wagner. Îngerii aud tremurând ... Citește mai mult La porți bat neîncetat negustorii de suflete.Dincolo de ziduri se aude
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
nopților încă nefurate.La porți bat neîncetat negustorii de suflete.Dincolo de ziduri se aude Mahler.Îngerii au uitat cu ce se hrănește linișteaZburând haotic printre grădinile inodoreînsângerându-și aripile în gândurilePământenilor ce lăcrimează mereuCând vine ploaia peste trupuri și case.Doar pescărușii adorm în văzduhCând cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă.La porți bat neîncetat negustorii de suflete.Dincolo de ziduri se aude Wagner.Îngerii aud tremurând ... XXII. DOAR LACRIMI ÎN TĂCERE..., de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 674 din 04
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Rupindu-i în patru,să-i dai de ofrandaIn burțile pline,inghite-i cu linaAsterne-se neaua să nu lase urme,Să intre-n pădure,tăcuți și satuiItindu-si canini ce pot ca să curme,Cu colții de oțel,strălucind amărui.... ÎI. PESCĂRUȘUL, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016. PESCĂRUȘUL Pescăruș cu aripa-ntinsa De ce zbori spre furtună Spre ce meleaguri te-ndrepti Ce oameni ai zărit în drumul tău În fugă ta nebună N-ai învățat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
linaAsterne-se neaua să nu lase urme,Să intre-n pădure,tăcuți și satuiItindu-si canini ce pot ca să curme,Cu colții de oțel,strălucind amărui.... ÎI. PESCĂRUȘUL, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016. PESCĂRUȘUL Pescăruș cu aripa-ntinsa De ce zbori spre furtună Spre ce meleaguri te-ndrepti Ce oameni ai zărit în drumul tău În fugă ta nebună N-ai învățat să aștepți Și vuietul mării se aude departe Iar valurile se sparg de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
-se neaua să nu lase urme,Să intre-n pădure,tăcuți și satuiItindu-si canini ce pot ca să curme,Cu colții de oțel,strălucind amărui.... ÎI. PESCĂRUȘUL, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016. PESCĂRUȘUL Pescăruș cu aripa-ntinsa De ce zbori spre furtună Spre ce meleaguri te-ndrepti Ce oameni ai zărit în drumul tău În fugă ta nebună N-ai învățat să aștepți Și vuietul mării se aude departe Iar valurile se sparg de stinci
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]