81 matches
-
asta m-a făcut bolnav mult timp. Acum sînt bine, atîta că-mi sună-n cap. Ce fel de băutură e asta? — Gin tonic. Gin cu Schweppes. Asta era o cafenea foarte stilată Înainte de război, și ginu’ Ăsta costa cinci pesete cînd un dolar făcea șapte pesete. Tocmai ce-am descoperit că mai au tonic și costă la fel. Mai e doar o ladă. — Chiar că-i o băutură bună. Povestește-mi cum era orașu’ Ăsta pînĂ să-nceapă războiu’. — Frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
timp. Acum sînt bine, atîta că-mi sună-n cap. Ce fel de băutură e asta? — Gin tonic. Gin cu Schweppes. Asta era o cafenea foarte stilată Înainte de război, și ginu’ Ăsta costa cinci pesete cînd un dolar făcea șapte pesete. Tocmai ce-am descoperit că mai au tonic și costă la fel. Mai e doar o ladă. — Chiar că-i o băutură bună. Povestește-mi cum era orașu’ Ăsta pînĂ să-nceapă războiu’. — Frumos. Ca acum, numai că aveai ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
a Întrebat. — Ești sigur? Da, dacă vrei. — Pe cît? A scos un portofel, s-a uitat Înăuntru și a Început să rîdĂ. — Mi-ar plăcea să-ți pot spune că pe ce sumă vrei. Da’ ce zici de opt sute de pesete? Atîta am aici. Pe atunci asta făcea aproape o mie de dolari. — Bine, am spus, dispărÎndu-mi toată liniștea aia interioară și fiind Înlocuită cu golul de dinaintea oricărui pariu. Cine cere? — Eu. Am luat În mînĂ cîte o monedă grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
aici. Pe atunci asta făcea aproape o mie de dolari. — Bine, am spus, dispărÎndu-mi toată liniștea aia interioară și fiind Înlocuită cu golul de dinaintea oricărui pariu. Cine cere? — Eu. Am luat În mînĂ cîte o monedă grea de cinci pesete și ni le-am răsturnat pe dosul celeilalte mîini, acoperindu-le. — Ce ai? Mi-am luat mîna și am văzut, pe moneda mare de argint, profilul de bebeluș al lui Alfonso al XIII-lea. — Cap, am spus. — Oh, ia jegurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ești amabil, te rog să-mi faci cinste cu ceva de băut. Și-a golit portofelul. — Nu vrei cumva să cumperi o pușcă Purdey bună? Nu, am spus. Dar, Luis, dacă ai nevoie de niște bani... Îi Întinsesem mia de pesete, În bacnote Împăturite, tari, lucioase și verzi. — Termină cu prostiile, Enrique, mi-a zis. Am făcut un pariu, nu? — Da. Însă ne știm destul de bine. Nu chiar așa de bine. În regulă, am spus. Tu hotărĂști. Zi-mi atunci ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ducă acasă, fie ca să-l vîndă Întîrziaților. — Te-a costat mult? mă-ntrebă Al. — Nu, Îi strecurai o minciună. — Ba pun pariu că da. MĂ revanșez cînd iau banii. CÎt mai iei acum? Nu știu Încă. PÎnă acum erau zece pesete pe zi, da’ acum, că-s ofițer, mi s-a mărit solda. Da’ n-am luat Încă banii și nici nu m-am interesat cît sînt. — Tovarășe, Îl chemai pe chelner. Veni la masă, Încă nervos pentru că șeful de sală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ce zicea, continuă Al. M-am mai gîndit. Dar datoria mea este să execut ordinele. — Nu-ți mai face griji despre asta și culcă-te puțin. — M-aș băga Înapoi În jocu’ Ăla, dacă mă-mprumuți cu o mie de pesete. Tre’ să primesc mult mai mult de-atîta și-ți fac o trimitere direct din soldă. — Nu vreau nici o trimitere. Mi-i dai cînd poți. Nu cred c-o să trag număru’ norocos mîine. Chiar că vorbesc aiurea, nu? Și știu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mai moale? A muncit toată ziua. — Și noi. Da’, serios vorbind, chiar nu mai sînt bune de nimic, nu? — Nu, nu prea. Dar el e bun. — Da, așa cred. Pare un tip de treabă. Cu cît sînt plătiți? Luau zece pesete pe zi. Da’ acum are soldă de locotenent. — De locotenent spaniol? — Da. — PĂi tre’ să fie nebun. Sau e implicat politic? — E politic. A, așa se explică. Auzi, Cheliuță, da’ tre’ să te fi chinuit nițel cu presiunea aia de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pămînt, a fost cel care a făcut lumină În această nesiguranță a lui. „Fă ceea ce faci!“, tună rusul. „Cu cît faci mai mult ceea ce faci, cu atît te vor plăti mai mult. Mai multe ruble, prietene, mai multe rupii și pesete!“ Dar Wakefield nu putea doar să facă ceea ce făcea, pentru că nu avea idee ce făcuse pînă atunci. În primul său discurs plătit, descrisese o aventură care Îl purtase În căutarea unui oraș pierdut al Incașilor. Speculase despre cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Spania, în apropiere de Madrid, un copăcel de abia doi metri înălțime încerca din greu să supraviețuiască, strivit de zidurile înalte ale edificiilor publice. Pe unul dintre acele ziduri, cineva scrisese cu litere mari, negre: „Amendă de o mie de pesete pentru cine se atinge de acest copac.“ N-a știut niciodată cât însemnau, la schimb, o mie de pesete, dar acum, aici, în Santa Marta, i-ar plăcea să poată instala un anunț mare care să spună: „Amendă de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
zidurile înalte ale edificiilor publice. Pe unul dintre acele ziduri, cineva scrisese cu litere mari, negre: „Amendă de o mie de pesete pentru cine se atinge de acest copac.“ N-a știut niciodată cât însemnau, la schimb, o mie de pesete, dar acum, aici, în Santa Marta, i-ar plăcea să poată instala un anunț mare care să spună: „Amendă de o mie de pesete pentru cine se atinge de aceste selve.“ Era singurul mod de a o lua înaintea vremurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
se atinge de acest copac.“ N-a știut niciodată cât însemnau, la schimb, o mie de pesete, dar acum, aici, în Santa Marta, i-ar plăcea să poată instala un anunț mare care să spună: „Amendă de o mie de pesete pentru cine se atinge de aceste selve.“ Era singurul mod de a o lua înaintea vremurilor, de a împiedica, precum în Spania, ca marile păduri care s-au întins de la Pirinei la Gibraltar, să fie reduse la acel trist supraviețuitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
rămînă în cadrul acestui interval. Astfel, în 1979 are loc o nouă tentativă de stabilizare prin crearea ECU (European Currency Unit unitate europeană de cont). ECU este un paner cu 12 monede (ultimele intrate în 1989 sînt escudo-ul portughez și peseta spaniolă). Fiecare monedă ce intră în "compoziția" lui ECU are o pondere proporțională cu puterea economică a țării emițătoare (PNB). SME funcționează ca un regim de rate de schimb fixe. Fiecare monedă are un curs pivot sau o valoare fixă
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
l-a făcut să vadă moartea cu ochii și l-a dus la căsătorie, dar la următoarea... crapă. Fapt e că bietul om trecea dintr-o pensiune de familie-n alta și de peste tot trebuia să plece, deoarece cu patru pesete nu poți pretinde luna de pe cer, nici limbi de fazan în mujdei de vânt turbat, iar el era foarte pretențios. Și nu prea curat. Și așa, făcându-și rondul din pensiune-n pensiune, a nimerit într-una ținută de-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de pe o schelă în plină stradă și pe care-l evocă deseori ca pe Rogelio al ei, iar a doua oară după un sergent de jandarmi, care, când a murit, i-a lăsat un mic capital ce-i aduce o pesetă pe zi. Și iată că, aflându-se în casa acestei doamne văduve, don Eloíno al meu cade la pat, foarte bolnav, atât de bolnav, încât părea să nu mai aibă leac, era pe moarte. Au fost chemați să-l consulte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cele din urmă ea l-a alungat din casă. „Adio, don Eloíno, să-ți meargă bine!“ „Dumnezeu să te aibă-n pază, doña Sinfo.“ Și până la urmă a murit și al treilea soț al acestei doamne, lăsându-i 2,15 pesete pe zi, plus 500 pentru doliu. Sigur că nu le-a folosit pentru pomeniri. I-a făcut cel mult vreo două slujbe de pomenire, din remușcare și în semn de recunoștință pentru cei treisprezece duros ai pensiei de văduvie. — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
vă fi văzut pe dumneavoastră în locul meu - replică cerșetorul, adăugând -: Și ce vreți să facem noi, săracii, dacă nu mai facem copii... în locul bogaților?“ „Ai dreptate - replică Augusto -, și, ca filozof ce ești, fie, ține-aici!“, și-i dădu o pesetă, pe care omul acela de ispravă se duse mintenaș să o cheltuiască în cea mai apropiată cârciumă. XXIII Bietul Augusto era consternat. Nu doar se afla, ca măgarul lui Buridan, între Eugenia și Rosario, ci dragostea pentru aproape toate femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
vestitul militar și istoric atenian. Amor y pedagogía, 1902. Operă a mai sus citatului personaj. Personaj fictiv. Creații lexicale al lui Unamuno: topofobie „ură față de locul unde te afli“; filotopie „plăcerea de a vizita locuri noi“. Duro: monedă valorând cinci pesete. În capitolul IV, Unamuno, printr-un lapsus calami (sau în virtutea unei relativizări rimanești?), va spune că trecuseră doi ani de la moartea mamei lui Augusto. Iov, 7, 1: „Slujbă ostășească e viața omului pe pământ. “ „Zarurile au fost aruncate“, cuvintele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
complet diferită: don Juan caută să se anuleze ca individ muritor, distinct și separat, în trupul victimelor seducției sale, într-un extaz de a se reproduce, carnal sau spiritual, peste o voluptate a morții. 1 duro fiind egal cu 5 pesete, suma era de 65 de pesete. Se referă la mult discutatele nuvele intercalate de Cervantes în Don Quijote I, deloc sau în grade diferite implicate în acțiunea principală a romanului: „Povestea Marcelei și a lui Grisóstomo“ (I, 13-14), „Curiosul imprudent“ (I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
se anuleze ca individ muritor, distinct și separat, în trupul victimelor seducției sale, într-un extaz de a se reproduce, carnal sau spiritual, peste o voluptate a morții. 1 duro fiind egal cu 5 pesete, suma era de 65 de pesete. Se referă la mult discutatele nuvele intercalate de Cervantes în Don Quijote I, deloc sau în grade diferite implicate în acțiunea principală a romanului: „Povestea Marcelei și a lui Grisóstomo“ (I, 13-14), „Curiosul imprudent“ (I, 33-35), „Istoria Robului“ (I, 39-41) și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Însărcinarea regelui Alfonso al X-lea Cel Înțelept, se păstrează În manuscrise datate 1251. Camba, Julio. Scriitor și jurnalist spaniol (1882-1962), corespondent de presă În Europa și America. În cărțile sale (Germania - 1916, Londra - 1916, Orașul automat - 1932, Aventurile unei pesete - 1942) Îmbină Însemnările de călătorie, cronica jurnalistică și narațiunea umoristică. Campo, Estanislao del. Poet argentinian (1834-1880) care a cultivat poezia gauchesca. Cea mai bună scriere a sa este Fausto: impresiones del gaucho Anastasio el Pollo en la representación de esta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Șiling austriac | ATS | 040 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Australia | Dolar australian | AUD | 036 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Belgia | Frânc belgian | BEF | 056 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Canada | Dolar canadian | CAD | 124 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Elveția | Frânc elvețian | CHF | 756 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Germania | Marca germană | DEM | 276 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Danemarca | Coroană daneză | DKK | 208 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Egipt | Lira egipteană | EGP | 818 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Spania | Peseta spaniolă | ESP | 724 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Finlanda | Marca finlandeză | FIM | 246 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Franța | Frânc francez | FRF | 250 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Marea Britanie | Lira sterlina | GBP | 826 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Grecia | Drahma grecească | GRD | 300 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Irlanda | Lira irlandeză | IEP | 372 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Italia | Lira italiană | ITL | 380 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Japonia | Yen japonez | JPY | 392 || ||---------------------|--------------------------|---------|--------------|| || Republică Moldova
REGULAMENT nr. 3 din 23 decembrie 1997 - (*actualizat*) privind efectuarea operaţiunilor valutare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116851_a_118180]
-
40 80 131. Sierra Leone $ 25 40 40 80 132. Singapore $ 27 43 70 140 133. Slovacia $ 27 43 60 120 134. Slovenia $ 31 50 50 100 135. Siria $ 31 50 40 80 136. Somalia $ 27 43 40 80 137. Spania peseta 4.300 6.900 7.500 15.000 138. Sri Lanka $ 25 40 40 80 139. S.U.A. $ 41 66 70 140 140. Sudan $ 31 50 40 80 141. Suedia coroana suedeza 250 400 600 1.200 142. Surinam $ 25 40 40
HOTĂRÂRE nr. 518 din 10 iulie 1995 (*actualizată*) privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142666_a_143995]
-
valutele solicitate de acestea astfel: - în lira sterlina, dolarul australian, șilingul austriac, francul belgian, dolarul canadian, coroană daneză, francul elvețian, francul francez, marca finlandeză, marca R.F.G., lira italiană, yenul japonez, francul Luxemburg, coroană norvegiană, guldenul olandez, dolarul S.U.A., coroană suedeză, peseta spaniolă. Conturile în valută se alimentează cu sume reprezentînd 50% din încasările din export ale întreprinderilor, restul de 50% decontîndu-se de bancă, în lei, la cursul în vigoare la data încasării valutei. Disponibilitățile din conturile de mai sus pot fi
HOTĂRÎRE nr. 201 din 3 martie 1990 pentru aprobarea normelor de aplicare a Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107027_a_108356]
-
marca germană: 0,6242 - lira sterlina: 8,08784 - francul francez: 1,332 - lira italiană: 151,8 - guldenul olandez: 0,2198 - francul belgian: 3,301 - francul luxemburghez: 0,130 - coroană daneză: 0,1976 - lira irlandeză: 0,008552 - drahma grecească: 1,440 - peseta spaniolă: 6,885 - escudo portughez: 1,393 Articolul 109 g) al Tratatului C.E., amendat prin Tratatul privind Uniunea Europeană, în vigoare de la 1 noiembrie 1993, prevede: "Compoziția valutară a coșului ECU nu se va schimba. Incepand cu a treia etapă, valoarea
ORDONANTA Nr. 2 din 17 ianuarie 1995 pentru ratificarea unor acorduri de împrumuturi externe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111690_a_113019]