652 matches
-
Fr) 25 Pd (Sp, Co, Ll). Scheme de plantare: a. rândul 1 = Pi.n; rândul 2 = specie de amestec + arbust Tehnici de împădurire: Tn (Tb) 0,75/2 + Gr. o (pe terenuri cu soluri stâncoase); Gr. b + Pv (pe stâncării cu soluri în petice). Desimea culturilor: 5 000/ha, în cazul tehnicii ”a”; 1 000-2 500/ha, în cazul tehnicii ”b”, în porțiunile cu sol, printre aflorimentele stâncoase. Material de împădurire: ± Pp în cazul pinului Completări: a. 50% (30%+20%) Intrețineri: a. revizuiri, prașile, de 10
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
50% din gropi) Desimea culturilor: a. 5 000 / ha Completări: 40 % (25% + 15%), în cazul plantațiilor obișnuite; 20%. în cazul pinului cu puieți în pungi. Intrețineri: Prasile anii I-VI 3+3+2+2+1+1 GRUPA STATIONALA G.S - 22 Stâncării masive, cu rare petice de sol, cu grosimea sub 10 cm. Nu se execută lucrări de împădurire (TSD: EC4S). RÂPI ȘI TALUZURI NATURALE – R Regiuni de munți înalți din partea superioara a subzonei molidului și din subalpin (Sa și parte din etajul FMo3) GRUPA
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
NATURALE – R Regiuni de munți înalți din partea superioara a subzonei molidului și din subalpin (Sa și parte din etajul FMo3) GRUPA STATIONALA (G.S – 23) Taluzuri și funduri de ravenă și ogașe, formate în diferite roci, inclusiv roci dure, cu petice de sol sau roca dezagregată și alterată având cel puțin 20 cm grosime ( TSD : RA1A, RA1B, RA2A, RA2B, RA1C, RA2C, RA3A, RA4A, RA3C, RA4C). Tipuri de vegetație: - 8AR1 – aniniș de anin verde din zona montană pe taluzuri de ravene - 8AR2
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
folosirea Ct. Completări : 30 % (20+10). Intrețineri (cu deosebire revizuiri): de 6 ori în 3 ani (3+2+1). GRUPA STATIONALA (G.S – 26) Taluzuri de ravenă și ogașe formate de regulă în roci dure (roci eruptive, șisturi metamorfice, gresii, calcare s.a.) cu rare petice de sol (erodosoluri, litosoluri) sau rocă dezagregată printre aflorimentele stâncoase, cu grosimea de 20...30 cm, cu schelet mult ( TSD : RM3A, RM4A). Tipuri de vegetație : 8MR2 – aninișuri din regiunea munților mici și mijlocii pe taluzuri în roci dure; 9MR2 – cătinișuri din
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de ravenă, pe substrate din roci dure. Compoziții de împădurire : 50 Mj (Vi.t,Ml) 50 PD (Ll; Sp; Ct); amestec intim și în buchete mici; 100 Sl (Ct; Ll), cu deosebire pe roci calcaroase. Tehnici de împadurire : Gr.o, pe taluzuri cu petice de sol, cu schelet mai puțin; Gr.b±PV, pe taluzuri cu petice de sol cu schelet mult. Desimea culturilor : 5 000 / ha (la distanțe variabile, în funcție de aflorimentele stâncoase). Completări : 45 % (25+10+5). Intrețineri (revizuiri și mobilizări): de 9 ori
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Mj (Vi.t,Ml) 50 PD (Ll; Sp; Ct); amestec intim și în buchete mici; 100 Sl (Ct; Ll), cu deosebire pe roci calcaroase. Tehnici de împadurire : Gr.o, pe taluzuri cu petice de sol, cu schelet mai puțin; Gr.b±PV, pe taluzuri cu petice de sol cu schelet mult. Desimea culturilor : 5 000 / ha (la distanțe variabile, în funcție de aflorimentele stâncoase). Completări : 45 % (25+10+5). Intrețineri (revizuiri și mobilizări): de 9 ori în 5 ani (3+3+1+1+1) – plantații de mojdrean de 5 ori în
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
cazul tehnicii “d” . Completari : 40% (25+10+5). Intrețineri (revizuiri și mobilizări): de 7 ori în 4 ani (3+2+1+1). GRUPA STATIONALA (G.S – 36) Taluzuri de ravenă și de ogașe, formate predominant în roci dure, (calcare, șisturi cristaline, roci eruptive, ș.a.), cu petice de sol printre aflorimentele stâncoase (erodisoluri), cu grosimea de cel puțin 20 cm, cu schelet mult la excesiv (26 – 90%) ( TSD : RC3A, RC4A). Tipuri de vegetație : 5CR2 – Asociații de mojdrean și alte foioase xerofite din zona de câmpie, silvostepă și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
FMo3 benzi sau buchete 5000/ha 2 Terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4) cu erodosoluri spodice, andice, tipice, rendzinice, litice, litosoluri sau regosoluri slab dezvoltate, cu grosimea sub 50 cm (deseori sub 30 cm), inclusiv stâncării cu soluri în petice sau terenuri cu aflorimente stâncoase E A 6 V 2AE1 a.50Pi.n(Jn)50An.v predominant pe terenuri foarte puternic erodate; amestec intim, în rânduri pure alterne sau buchete mici 2 x 1 m a.Tn 0,75/2+Gr. o pe terenuri predominaant foarte puternic erodate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
grade c.10000/ha 8ME1 3 x 0,33 m la compoziția ”c” și tehnica ”e” e.Cd, pe terenuri foarte puternic la excesiv erodate, pe pante peste 35 grade, la compoziția ”c” d.10000/ha FD4;FMo1;FMo2;și parte din FMo3 6 Stâncării cu soluri în petice și terenuri cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri spodice, tipice, rendzinice, litice, litosoluri, rar regosoluri slab dezvoltate, nisipoase la nisipo-lutoase, cu grosimea de 21...50 cm (uneori și sub 20 cm), cu schelet mult și foarte mult, 50...75% (uneori pâna la 90%
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
anul I-III 2+1+1; Prașile anii V- VI 1+1 1ME3 b.100La, pe substrate calcaroase, îndeosebi în subzona molidului 2 x 1,5 m , în cazul compoziției ”b” și a tehnicilor ”a” și ”b” b.Gr.b±Pv pe stâncării cu soluri în petice, superficiale, scheletice b.3300/ha în cazul compozițiilor ”a” și ”b” și al tehnicii ”b”, în suprafețele cu sol. Între aflorimentele stâncoase c.1000 - 2500/ha 1000 - 2500/ha, cazul compoziției ”a” și ”b” și al tehnicii ”b”, după posibilitățil e oferite de teren, prin
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
b” b. 6 700/ha b. 40% (25%=15%) la culturile obișnuite Revizuiri: 7 în 5 ani 2+2+1+1+1; Prașile 3 în 2 ani , anii 6 și 7: 1+2 etajele CF ; FD1 ; FD2 și etajul FD3 12 Stâncării cu soluri în petice (erodosoluri tipice, calcarice, litosoluri și mai rar erodosoluri cambice, sau regosoluri slab dezvoltate) cu grosimea de 21...50 cm , nisipoase la nisipo- lutoase, cu 25...75% schelet (uneori pâna la 90%), pe terenuri cu multe aflorimente stâncoase, foarte puternic la excesiv erodate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
arbust a. Tn (Tb) 0,75/2 + Gr. o (pe terenuri cu soluri stâncoase) a. 5 000/ha, în cazul tehnicii ”a” 50% (30%+20%) revizuiri, prașile, de 10 ori în 5 ani 3+3+2+1+1 b. Gr. b + Pv (pe stâncării cu soluri în petice) af b. 1 000-2 500/ha, în cazul ehnicii ”b”, n porțiunile cu sol, printre lorimentel e stâncoase etajele CF ; FD1 ; FD2 și etajul FD3 13 Stâncării masive E D 4 S Nu se recomandă împăduriri. Regiuni de câmpie, coline și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
VI 3+3+2+2+1+1 5CE3 b. 50 Mj (Vi.t) 50 Pd (Sp; Ll) amestec intim și în buchete mici b.20%. în cazul pinului cu puieți în pungi Regiuni de câmpie, coline și dealuri din stepă și silvostepă 22 Stâncării masive, cu rare petice de sol, cu grosimea sub 10 cm E C 4 S nu se executa lucrari de impadurire 365 366 Anexa 3.2. SOLUȚII TEHNICE R - terenuri cu eroziune de adâncime, râpi și taluzuri naturale Regiunea G.S Forma de degradare TSd TVD
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
și taluzuri naturale Regiunea G.S Forma de degradare TSd TVD Compoziții de împădurire Observații Tehnici de împădurire Desimea Completări Întrețineri A - etajul FMo3 – partea superioară și subalpin 23 Taluzuri, râpe și funduri de ravenă (ogașe) formate pe diverse substrate, cu petice de sol sau roca dezagregată sau alterată cu grosimea peste 20 cm RA1A RA1B RA2A RA2B 8Ar1 100An.v Tg/3+Gr.o Cd/3 Ds 6700/ha 10000/ha 10000/ha 35 Rev.±Mob: 2+1+1+1 - Rev.: 2+1+1+1 RA1C RA2C 8Ar2 100An.v,Mo Gr.o 6700/ha 35 Rev.±Mob: 2+1+1+
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
semantică, pentru a nu mai vorbi de toată galeria figurilor semantice (între care se detașează comparația, nu metafora - ca în poezie). Rezultă un gen de proză cu totul personal, neîntîlnită pînă atunci decît în unele încercări ale lui Macedonski și Petică. Cît despre zona de inspirație, ea nu este foarte variată: se reduce la autobiografie; precum în toate prozele românești reușite, de la pașoptism și pînă la Primul Război Mondial, memorialistica domină cu autoritate. Anghel selectează, aparent la întîmplare, episoade din propria
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
Istorie literară, fie Clasici revizitați), faptul că era vorba despre o istorie în lucru a literaturii române n-a scăpat, probabil, nimănui. Unde altundeva decât într-o istorie puteau apărea laolaltă Bălcescu, Filimon, Odobescu, Eminescu, Caragiale, Creangă, Coșbuc, Goga, Macedonski, Petică, Anghel și alții? Însăși aria de selecție a numelor oferea un indiciu. Predominau, într-adevăr, autorii din secolul al nouăsprezecelea („din secolul romantic”, după o formulă a aceluiași Mihai Zamfir), dar fără să aibă exclusivitate. Mai mult, erau, cu toții, scriitori
Stilul intelectual (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5253_a_6578]
-
mai șchioapătă, e de înțeles la un vizitator, doar, al genului. Cu totul altfel sună sonetele lui Codreanu, care și-a făcut din cizelarea lor un manifest. Sonete care dezvelesc, în forme felurite, un suflet nemulțumit. Precum, întomnate, sonetele lui Petică. Din inventarul, nu prea bogat, al sonetelor argheziene, antologia le reține (firește!) pe cele antimonarhice. În care Arghezi își condensează pamfletul în paisprezece versuri, fără a-l face să piardă nici din tărie, nici din meșteșug. Sonetul pare să cunoască
Cele mai frumoase poezii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5118_a_6443]
-
decât mine. Ca să-mi dau seama, mă gândesc cine ar fi avut cu 6o mai mulți prin 1953. Ar cam fi: Sadoveanu, Arghezi, Bacovia, Hortensia... Da, numai că... Care ar fi unul cam de nivelul meu? Știu eu, poate Ștefan Petică. Decât că nici nu mai trăia la vremea aceea și nici naș fi ținut minte ce citisem despre el. Ce să-l întreb!? Așa că... Ei ce să mă întrebe, chiar dacă vor fi auzit, ceea ce nu-i deloc sigur, de existența
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3145_a_4470]
-
Rotaru (1924-2007), istoric literar și critic literar. 21. Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit. șBucureștiț, Cartea Românească, [1971], 719 pag. 22. Zina Molcuț (1930-2004), istoric și critic literar. Teza de doctorat a avut ca subiect Viața și opera lui Ștefan Petică. Coordonator prof. univ. dr. Dumitru Micu. 23. Elena Zaharia Filipaș (1938), istoric și critic literar. Subiectul tezei de doctorat: Ion Vinea. Coordonator Șerban Cioculescu.
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
poetic, susținut de viitorul mare lingvist Ovid Densusianu. Chendi n-are antene decât pentru cel dintâi. Nu e la el atât o chestiune de ideologie literară, cât una de sensibilitate. Îl adoră pe Goga, îl detestă pe Macedonski. Despre simbolistul Petică scrie: „Totul se volatilizează și după citirea volumului nu vezi decât un amestec de culori, de stele pale și de flori însângerate, cu care o muză străină împodobește căpătâiul unui muribund“. Om harnic și meticulos, bibliotecar la Academie, editează în
Centenar Ilarie Chendi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2979_a_4304]
-
dai acolo peste nume de scriitori ca Petre Andrei, Anton și Constantin Bacalbașa, Camil Baltazar, Vasile Băncilă, N. Carandino, Mihail Celarianu, Panait Cerna, Mihail Crama, Mihu Dragomir, Marcel Gafton, Anton Dumitriu, Perpessicius, Nae Ionescu, Iuliu Cezar Săvescu, Oscar Lemnaru, Ștefan Petică, Eugen Schileru, Mihail Sebastian, D. Trost, Ilarie Voronca, Teodor Vârgolici. Lipsește de pe lista absolvenților Fănuș Neagu, cu studii liceale la Galați și Iași, după cum lipsește Panait Istrati, autodidact. Faptul nu l-a împiedicat totuși să devină, și să fie și
Vești culturale brăilene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3003_a_4328]
-
În rest, cronici, de cafenea literară (semnează gd. un red. de astăzi, la rubrica de Idei, oameni & fapte, adică luări de poziție, înțepături, atitudini), de culte (Crainic, și teza lui, a nevoii de Orient), de carte (Pamfil Șeicaru despre Ștefan Petică, făcîndu-i dreptate postumă). În fine, nesemnată, o cronică măruntă, despre datoria (deloc mică) a societății față de cultură. Mărunțișurile, de-a binelea, de politică editorială, le găsim pe coperta din spate: "pentru recenzii și anunțarea apariției, casele de editură și domnii
Nedatate by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10685_a_12010]
-
Mihai Zamfir ATUNCI cînd Eminescu tocmai împlinise 27 de ani și se afla în culmea forței creatoare, se năștea lîngă Tecuci un viitor scriitor ce avea să reediteze în mod neașteptat, în strălucire și în tragism, modelul eminescian. Ștefan Petică nu provenea dintr-o familie mult diferită de cea a lui Eminescu, deși s-au creat apoi legende variate despre mizeria care l-ar fi întovărășit toată viața. Răzeși înstăriți din Bucești, părinții lui duceau o existență mai degrabă burgheză
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
înstăriți din Bucești, părinții lui duceau o existență mai degrabă burgheză decît țărănească și i-au putut oferi copilului lor - în mod evident hiper-înzestrat - posibilitatea de a studia, mai întîi la Tecuci (gimnaziul), apoi la Brăila (liceul). Ca și Eminescu, Petică se înscrie apoi la Universitate, la Facultatea de Litere din București, dar nu va depăși niciodată stadiul de student-auditor. Geniu de combustie rapidă, evident eminesciană, va fi „tras în sus" de destinul său, spre performanță literară și spre nefericire. Deși
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
stadiul de student-auditor. Geniu de combustie rapidă, evident eminesciană, va fi „tras în sus" de destinul său, spre performanță literară și spre nefericire. Deși nu figurează în nici o istorie literară printre „eminescieni", deoarece specificul literaturii sale e cu totul altul, Petică rămîne cel mai eminescian dintre poeții români, ca traiectorie a vieții și ca stil al existenței. Coincidențele biografice sunt frapante: în ciuda cursurilor de filozofie și de matematici frecventate, Petică a rămas autodidact pur. Și-a dobîndit cultura, neobișnuit de vastă
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]