122 matches
-
copii, se arătase ambițios și bun la carte. Autoritățile profitaseră de faptul că inginerul nu avea rude care să-i ia apărarea pe căi mai drepte ori ocolite și, cum erau hotărâte să dea un exemplu, Îi făcuseră repede de petrecanie. Foiște cel neputincios cu femeile Îl urâse cu deznădejde pentru că Îndrăznise și izbutise să-i sucească mințile unei educatoare cu părul auriu și numai inele, căreia poetul Îi Închinase pe ascuns nenumărate poeme de iubire delicate și Înflăcărate, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și că mai ales nu am fost descoperit de întregul aparat de stat, că stau pe WC și am obrajii roși. E după amiaza dinaintea unei seri sfinte de ajun și exact cu un an în urmă îi făcusem de petrecanie maică-mi. Și într-adevăr nu putusem să fiu dovedit, deși până atunci fusesem pentru orice lucru tras la răspundere. Dar acum stau pe colacul WC-ului ca un bărbat în toată firea, iar maică-mea, scroafa, e toată sfârtecată
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
fericiți. Și-i încântă, și-i îmbată, și-i aduce la uitare Prin o magică plăcere de parfum și de cântare. Căci în tine, luncă dragă, tot ce are suflet, grai, Tot șoptește de iubire în frumoasa hună Mai ! - «Mare petrecanie era la Mircești când se spăla grâu. Acest obicei de pe vremuri nu s-a mai păstrat în zilele noastre. După ce se triera grâul, el se strângea în saci, anume pentru curte. Înainte de a fi dus la moară, oamenii duceau grâul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ajunge să ucidă deliberat, dar nu din egoism. Regretă crima comisă. Se simte ucigașă chiar dacă cel ucis este un monstru orb care fură mâncarea și femeile altor orbi. Ceilalți nelegiuiți prind de veste că o femeie i-a venit de petrecanie șefului lor și încearcă să se răzbune, în culmea spaimei. Promit să se răzbune. Soția doctorului reușește să nu cadă pradă setei monstruoase de răzbunare. Câștigă solidaritatea celei care în clipa uciderii, era victima ucisului. „Te voi urma oriunde vei
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
joia Paștelui se aflau la coada Lacului, Izvoru Muntelui în apropiere de Hangu. De acolo, căpitanul Baltă, bine informat, a inițiat pentru început, câteva ambuscade.. „ - Băieți, am lenevit o iarnă întreagă, a sosit momentul să le mai facem, puțin, de „petrecanie”.. „tovarășilor”..!” „..Ichime !.. i se adresă „juristului”. Cu trei -patru oameni vă amplasați la poala Crainicului, cunoști bine zona... Coborâți pe cursul Cracăului, și supravegheați șoseaua... Piatra - Tg. Neamț !.. Așteptați, va trece, după informațiile mele, un camion cu provizii, însoțit de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
fost trântit la pământ. Întrebarea e de ce nu se află printre protestari floarea rugby-ului englez, finalist al Cupei Mondiale? Un pachet de înaintare decis ar fi măturat falanga, ar fi ajuns la torță și i-ar fi făcut de petrecanie. Mai important, asaltul ar fi salvat onoarea sportivilor englezi. Era mare nevoie de așa ceva, după ce Sir Steve Redgrave (particula inițială este, de duminică, facultativă și arbitrară) a reușit să se desfigureze, fără anestezie, aprinzând solemn flacără olimpică pe stadionul Wembley
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
nu lipsește. Dar casa cea mai ochioasă este situată pe dreapta drumului, cum intri în sătuc. Curtea era generoasă și brazi seculari o înconjurau, ca niște santinele care stau smirnă, uitate acolo de Ștefan cel Mare după ce a făcut de petrecanie îngîmfatului rege al polacilor. Casa este de culoare verde, dar verde nu glumă, că ți se face gura pungă cu gîndul la prunele verzi și acre, și aparține brigadierului silvic. Pe fațadă, deasupra ușii de la intrare, sînt însemnele strict necesare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ceva original la istoria auzită de la alții. Era homosexual, ăștia se omoară între ei de gelozie, de la bani... Fugi, dom'le de aici. Era agent venit să descopere naiba știe ce. L-au găsit ceilalți și i-au făcut de petrecanie... Chestie de spionaj. Îl interesau unele descoperiri în domeniul biotehnologiei. Aici sîntem tari... Eu cred că l-au omorît hoții. Erau cunoscuți cu victima. Ușa n-a fost forțată și au lăsat-o deschisă... Întreg cartierul fierbea și aproape fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
condens adunată pe mine se amestecă frățește cu transpirația abundentă. Mai butonez la bord tot ce se poate butona, mai deschid capota și mă uit atent și o închid la loc. Soarele își pusese în gînd să-mi facă de petrecanie și îl evit cu o bluză pe cap. Mă uit roată și nu văd decît palmieri izolați și nepăsători. Tufe gălbejite și iarba uscată, moartă, datorită unei secete prelungite. Studiez harta, nici o localitate în drum. Pe drumurile laterale erau mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acest mărunt principe moldav, acest "Miracoloso voywodae Stephano?" De unde a răsărit această "Miracoloso țărișoară, Moldaviae", de care nimeni nu știa nimic o căutau pe harta Europei și n-o găseau , dar care, totuși, a făptuit minunea de a face de petrecanie prea puternicei oștiri a Împărăției otomane, cu mijloace așa de modeste. David și Goliat, spune cu mândrie Maria. E un miracol, desigur... Miracolul se cheamă spiritul de sacrificiu, disprețul față de moarte al acestor viteji "țărani proști" cum spui tu, Alexandre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tale, Marele Mircea Basarab-Bătrânul!... Voichița, înfrântă, pleacă ochii. Ștefan, cu același patos, continuă: Și mai află, Domniță, că acest părinte al Domniei tale, și... și văr al Domniei mele, a uneltit cu niște mișei boieri moldoveni să-mi facă de petrecanie! Și mai află că, de răul lui, am ars târgul Brăilei!! Că am abătut apa Siretului în altă matcă! Că a ridicat Cetatea Crăciuna, să se uite peste Milcov în grădina mea... Și câte încă... Pentru un văr de sânge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
povestește cu nostalgie Ștefan. Eram la Hunedoara, în preajma celui de-al cincilea Crăciun petrecut în pribegie, când în Țara Românească, când în Transilvania. Fugeam de colo-colo, mă ascundeam de răul prea iubitorilor mei unchi ce căutau să-mi facă de petrecanie și nu eram decât un băiețandru, singur-singurel pe lume. Îmi amintesc, era o iarnă grea, cu viscole, cu zăpadă multă... Șuiera vântul alergând pe coridoarele castelului Hunedoara. Noi eu, Iancu și vărul meu, Vlad Drăculea, alt pribeag, fugit din chezășia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de mâna lungă a "prea iubitului meu unchi" ajuns domn al Moldovei care-mi voia capul: "puiul de năpârcă" era un pericol, își temea "scaunul". A năimit un ucigaș cu simbrie, un talian pripășit prin Moldova, să-mi facă de petrecanie printr-o măiastră lovitură de pumnal pe la spate: "Napolitana". De nu eram mai iute de mână... Sărmanu' talian hodinește în pământ transilvan... Țipătul miresei la nunta însângerată de la Răuseni și ochii lui taica m-au urmărit ani și ani, continuă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
greu și cumplit blăstăm. În nopțile fără lună se povestește strigoii sculați din morminte bântuiau și hohoteau în turnul cel mai înalt al cetății, de ți se ridica părul măciucă... Taica, vânat de frații ce umblau să-i facă de petrecanie, a fugit în Transilvania la Iancu Corvin de Hunedoara. Maica, Dumnezeu s-o pomenească -, nu știa unde să mă mai ascundă de răul iubiților mei unchi ce umblau să-mi ciumpăvească nasul, urechile... Și, în marea lor generozitate, au promis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un zâmbet nu mai puțin rânjit, se gătește de nuntă mare și de soi cu prea frumoasa Beatrice de Aragonia, fiica regelui Neapolului. Buda e în dârdora pregătirilor de nuntă... Nuntă? murmură Ștefan cu un surâs amar. Îi arde de petrecanie. Și noi ne gătim de altă nuntă: una însângerată... Tocmai se potrivește, are omul ceva de apărat... Și la Veneția? întreabă Ștefan și se așează pe treapta de jos a tronului. Ați avut cinstea și onoarea să dați ochii cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
privesc uluiți. N-ați aflat?! Chiar n-ați aflat?! Ce?!... Ce?!... Sărmanul boier Cupcici... îngână Isaia jalnic, neconsolat. În noaptea aiasta chiar, în puterea nopții, l-au călcat tâlharii! L-au jefuit de scule și-apoi i-au făcut de petrecanie, spune el și cu latul palmei își taie beregata, jeluindu-l. Săracu' boier Cupcici... Ceee?!... L-au belit! Dumnezău să-l ierte... A fost un om tare cumsecade, îl căinează Isaia cu jale în glas. Nu! Nu poți să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pună dracu' să suflați o vorbuliță! Alexandru Aron... Fiecare Mușatin cu "salcia" lui... Acu, să plinim ce-avem de plinit. Ați auzit porunca: "Să netezim cărarea Domnului". Aiasta înseamnă că nouă, boierilor, ne revine cinstea de a-i face de petrecanie Tiranului! Zilele-i sunt numărate... Dar trebuie să punem umărul, să ne arătăm credința față de domnia ce va să vină: "Să-i netezim cărarea"... Ferește-ne, Doamne, se îngălbenește Negrilă. Isaia, cu fălcile încleștate, șuieră cu patimă, crișcă din măsele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
primejdie! Am zburat! țâșnește Duma. Să vină! Măria ta! se înclină Duma și se retrage în fugă. Ștefan se reculege câteva clipe, apoi, stăpân pe sine, cu hotărâre, cu patimă: Începem cu Hoarda de aur! Trebuie să le facem de petrecanie, repede și degrabă! Apoi, ca un vifor, spre Dunăre! Avem oaspeți de samă!... Șendreo! Poruncă, Doamne! Alegi două mii de viteji, tot unu și unu'! Vă îngropați în mal la Oblucița Dunării. Zăboviți trecerea turcilor prin vad, până mântuim cu tătărâmea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
moară cât se poate de curând. Sau mai degrabă să se căsătorească. și asta ar fi o soluție... — Să se căsătorească? Ce prostie mai e și asta, părinte? Să moară, asta trebuie! Ce-ar fi să-i facă bandiții de petrecanie În pădure? S-o necinstească și s-o omoare! Câte femei au murit astfel! — Taci, cavalere! Nu vreau să mai aud asemenea blestemății! Să moară, da, e o necesitate politică, dar nu vreau să-și piardă și sufletul odată cu viața
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fără nici o problemă, prefer să nu mă duc prea în larg și fac tot timpul ture paralel cu țărmul. Dar, chiar și așa, nu spun ce fiori mă trec pe șira spinării ! Dacă cineva ar vrea să-mi facă de petrecanie, lucrurile ar fi foarte simple : e de ajuns să apară pe lîngă mine, în timp ce înot, o dorsală de rechin - chiar și de plastic - și ăla sînt ! ... Iar lumea va crede că m-am înecat... E doar o simplă sugestie - există
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
timp de rotocoalele de fum îl învăluiau și mai abitir. Într-o noapte, să fi fost către patru dimineața, sătenii auziseră mai multe împușcături. Ajunseseră la poartă, ridicaseră sârma și năvăliseră în curte, crezând că moș Zgârci își făcuse de petrecanie. Îl găsiseră în grădină, cu pușca îndreptată către cer. Șeful de post i-a confiscat arma chiar în noaptea aia, pentru a evita vreo nenorocire anticipată de toți, iar după aceea, aplecat de umeri ca și cum ar fi cărat o greutate
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
o parte din pricina vinului cam mult pe care-l băuseră, pe de alta deoarece se simțeau în siguranță. Gundo, în timp ce eu îl țineam de vorbă pe cel de la poartă, spunându-i că nu izbuteam să dorm, le-a făcut de petrecanie celor din turnuri. N-au zis nici pâs, de vreme ce pumnalul le fusese înfipt la baza cefei. Nici mușteriul meu nu s-a plâns. Lama pumnalului i-a străpuns capul prin urechea dreaptă, gura fiindu-i astupată. Ne-a trebuit ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
mérge. Pentru că zice pravila, legea, că: poruncim să fie volnic a să face călugăr și a se despărți de nuntă oricarele va voia, au bărbatul, au muiarea, și să n-aibă nici o apărare, pentru că mai la bine mérge, adică întru petrecania și viața ce e forma îngerilor” - dând soțului rămas „în lume” toate drepturile de „refacere” și de moștenire - „Iară așa adevărat întâi să i-a chipul acela ce va să se facă călugăr, de-aicea atunce să fie volnic celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să prindă esențialul: mulțime de participanți, solidaritate de grup, mîncare, băutură, muzică, irelevanța ocaziei: „reuniune, întîlnire între prieteni, rude etc. (de obicei însoțită de masă mare, de muzică etc.), organizată cu prilejul unei sărbători ori sărbătoriri ori pentru distracție; chef, petrecanie”. Ultimul sinonim oferit de dicționar - petrecanie - nu e, desigur, folosit în mod curent cu acest sens; că revenirea la un uz arhaic și regional se poate totuși produce am putut constata acum cîțiva ani, într-o anchetă de televiziune glumeață
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
solidaritate de grup, mîncare, băutură, muzică, irelevanța ocaziei: „reuniune, întîlnire între prieteni, rude etc. (de obicei însoțită de masă mare, de muzică etc.), organizată cu prilejul unei sărbători ori sărbătoriri ori pentru distracție; chef, petrecanie”. Ultimul sinonim oferit de dicționar - petrecanie - nu e, desigur, folosit în mod curent cu acest sens; că revenirea la un uz arhaic și regional se poate totuși produce am putut constata acum cîțiva ani, într-o anchetă de televiziune glumeață, în care subiecții intervievați se arătau
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]