191 matches
-
zile noroase pe luna in perioada mai-august, In regiune cad adesea,in special vara,ploi cu caracter torential,sub forma de averse insotite de descarcari electrice. Durata medie a stratului de zapada este de 120 zile,iar grosimea sa medie de 40 cm. Condițiile petrografice, climatice și biogeografice locale permit realizarea unei acumulări bogate de ape subterane. ... 4.2.4.3. Regimul eolian Vânturile obișnuite sunt cele care bat din direcția vest si nord -est(frecventa medie- 31%).Viteza medie a vantului din directia cea mai frecventa este
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298043]
-
puțuri miniere, abataje, galerii, suitori, plan înclinat, semitranșee și tranșee etc.) ... 5.1.5. Lucrări de exploatare experimentală ... 5.1.6. Ridicări topografice ... 5.1.7. Prelevări de probe ... 5.1.8. Organizarea de șantier ... 5.1.9. Lucrări pentru protecția și reabilitarea mediului ... ... 5.2. Lucrări de laborator 5.2.1. Analize petrografice - mineralogice ... 5.2.2. Analize fizico-chimice și fizico-mecanice ... 5.2.3. Analize pentru stabilirea domeniilor de utilizare ... ... 5.3. Lucrări (încercări) tehnologice în fazele de laborator ... 5.4. Lucrări de birou 5.4.1. (1) Elaborarea detaliilor legate de metoda de cercetare folosită, motivarea metodicii de cercetare aplicate
ORDIN nr. 280 din 3 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298934]
-
de acoperire a perimetrului cu lucrări de cercetare (2) Metodologia de prelevare a probelor, numărul probelor, tipul de lucrări de cercetare din care au fost prelevate probele, caracterul reprezentativ al probelor, prelucrarea lor, tipul analizelor și determinările de laborator (mineralogice - petrografice, paleontologice, fizico-chimice, fizico-mecanice etc.). ... 5.4.2. Elaborarea analizei rezultatelor explorării pentru creșterea gradului de cunoaștere a zăcământului și evaluarea ulterioară a resurselor/rezervelor de roci utile se va face astfel încât să se determine condițiile geologice, stratigrafice, tectonice, hidrogeologia zăcământului, cunoașterea condițiilor
ORDIN nr. 280 din 3 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298934]
-
geologice, la care se adaugă prezența culoarului de vale dispus pe direcția est-vest. Eroziunea care a creat valea a determinat și apariția unor forme structurale monoclinale bine evidențiate. Tipurile de relief reprezentative pentru teritoriul ariei protejate sunt: relieful structural, relieful petrografic și relieful fluvial. Toate formele de relief și dinamica actuală sunt puse în evidență de structura stratelor geologice. în această zonă acestea au o orientare generală nord-est - sud-vest și o înclinare preponderentă est-vest, orientată spre centrul regiunii. Responsabilă de înclinarea
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
din sud-estul Transilvaniei, Editura University Press, Târgu-Mureș; ... 27. Pascovschi S., Leandru V., 1958, Tipuri de pădure din R.P.R., Editura Agro-Silvică de Stat; ... 28. Posea G., 1982, Enciclopedia Geografică a României. Editura Științifică și Enciclopedică București; ... 29. Posea G., 2005, Relieful petrografic. în: Geomorfologia României - Relief-Tipuri, Geneză, Evoluție, Regionare, ediția II. Editura Fundației România de Mâine; ... 30. Posea G., 2006, Geografia fizică a României, ediția a II-a. Editura Fundației România de Mâine, București; ... 31. Pui E.C., Opriș I.G., 2003, Sângeorgiu de
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
depresionare, variabile ca extindere, în care se acumulează apele freatice sau de origine pluvială. Acestea reprezintă habitate favorabile existenței speciilor de amfibieni: 1193 - Bombina variegata și 1166 - Triturus cristatus. Este de remarcat conservarea formelor de relief în funcție de natura petrografică (relief glaciar, suprafețe de nivelare, umeri etc.), desfășurarea asimetrică a versanților, cei nordici abrupți, cei sudici căzând în trepte, linia marilor înălțimi corespunzătoare cumpenei de ape, dispunerea zonală a formelor periglaciare și crionivale față de marile centre glaciare din cuaternar
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
2 m grosime) și spre bază din pietrișuri cu stratificație torențială cu lentile subțiri de nisipuri grosiere și mărunte. Grosimea acestor depozite aluvionare atinge în unele puncte 25-30 m și dovedește o activitate de subsidență destul de intensă. În compoziția petrografică a pietrișurilor din zona șesului aluvial se constată predominarea elementelor originare din flișul cretacic inferior (strate de Sinaia) la care se adaugă, spre zona de confluență a Teleajenului cu Prahova, numeroase fragmente provenind din flișul paleogen. Din Pleistocenul inferior (qp31
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
masive și dolomite masive corespunzătoare Ladinianului. Suprafața de aflorare a depozitelor din triasicul mediu este destul de mare, reprezentând 15.86% din suprafața totală a ariei de protecție, ceea ce înseamnă 2723.88 ha. În teren se prezintă sub formă de fâșii petrografice sau petice izolate care sunt localizate pe dreapta văii Iadului, în bazinul Dașorului (în Munții Vlădeasa), pe versantul stâng al văii Iadului sub vârfurile Dl. Culmea Frunții, Dl. Frântura Boții și Pietrele Dăicii, în partea mediană și inferioară a bazinului
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
marnoase și marne și, în final, călcare inferioare cu pahiodonte și călcare cu characee. Formațiunile liassice ocupă o suprafață de 1408.53 ha (8.20% din întreg) și sunt neuniform răspândite în spațiu, regăsindu-se sub formă de areale izolate și/sau fâșii petrografice continue în bazinul inferior al râului Dașor, în Munții Vlădeasa și pe versantul stâng al văii Iada, în bazinul mediu și inferior al pârâului Brătcuța, precum și pe suprafețe însemnate pe interfluviul dintre valea Groșilor și valea Luncilor, pe interfluviul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Acestea sunt alcătuite din pietrișuri, nisipuri și nisipuri argiloase. Tot din categoria formațiunilor cuaternare mai fac parte și depozitele deluviale, coluviale și proluviale, alcătuite din pietrișuri, nisipuri și argile cărora li se alătură depozitele de grohotișuri de la baza abrupturilor petrografice (calcaroase și non-calcaroase). În afara albiei văii Iadului unde aceste depozite apar ca o fâșie continua, pe tot traseul care străbate aria protejată, apariții de astfel de formațiuni, pe suprafețe mai extinse sau mai izolate se observă pe interfluviul dintre
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
lor este legată de prezența calcarelor la suprafață, ca urmare, acestea apar cu precădere în zona platoului Zece Hotare, Valea Mișidului, Piatra Acră și Dl. Culmea Frunții. Forme endocarstice - Peșterile. Geneza peșterilor este foarte variată în funcție de condițiile tectonice, petrografice și structurale ale calcarelor dintr-o anumită zonă. Totuși tectonica din călcare și prezența apei sunt condiții esențiale în apariția și dezvoltarea peșterilor. În Munții Pădurea Craiului există un număr foarte mare de goluri carstice (de ordinul sutelor) representative, cunoscute
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
asigura o aderență sporită la suprafața executată (macrotextură). Agregatele utilizate trebuie certificate conform standardului SR EN 13043 și să îndeplinească cerințe de performanță superioare din punctul de vedere al rezistenței mecanice și al rezistenței la îngheț-dezgheț. Dată fiind influența naturii petrografice și a conținutului de praf și impurități asupra indicelui de rupere al emulsiei bituminoase, trebuie asigurată constanța aprovizionării pentru execuția straturilor bituminoase foarte subțiri turnate la rece. ... 5. Tipul materialului se va nota „MBTR D“, unde D este granula maximă
REGLEMENTAREA TEHNICĂ din 4 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273805]
-
geomorfologic și orografic asociate apoi componentei biogeografice: altitudinea; pantele (prin formă și mai ales prin aliniamentele de schimbare a valorii lor); expoziția versanților; forma interfluviilor (plată, rotunjită, ascuțită); forma versanților și a văilor; structura orografică; formele de relief structural și petrografic; depresiunile; unele procese geomorfologice actuale a căror frecvență sau intensitate deosebită produc degradări însemnate (spălări, șiroiri, alunecări, torențialitate) devenind factori de vulnerabilitate, hazard sau de risc geomorfologic; vegetația și modul de utilizare a terenurilor, sunt componentele sistemice care în majoritatea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
se reproducă pe sine haotic și la nesfârșit. Purtându-și echipa de exploratori de-a lungul fluviului stihinic de piatră Sambatyon, până la vărsare, Eco nu-și poate reprima desfătări semantice și cromatice oferite de profuziunea mineralogică deslănțuită. Abundă inventarele faunistice, petrografice, caricaturile umanoide, dar și detaliile grozave despre boli, torturi, morți atroce, cu un picior în istoria trecută și viitoare, cu celălalt în oceanul invenției. Fapt e că cei 12 crai își irosesc ceva ani în anticamera împărăției Preotului Ioan, Baudolino
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
este limitată la nord de Câmpia Dunării Mijlocii și Câmpia Dunării Inferioare. Masivitatea din jumătatea nordică amintește de Peninsula Iberică, iar sectorul sudic amintește mai degrabă de Peninsula Italică. Relieful Peninsulei Balcanice este predominant muntos (munți cu structură complexă, alcătuire petrografică variată). Câmpiile sunt mici și fragmentate. Unitățile orografice aparțin fie sistemului alpin (Dinarici, Pind, Balcani), fie sistemului hercinic (care include cele mai înalte vârfuri: Musala, Olimp). Munții Dinarici și Munții Pindului cuprind 3 zone morfostructurale longitudinale: Zona centrală aliniază cele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Lindei Ellis, dedicată ceramicii complexului Cucuteni Tripolie (ELLIS 1984). Deși, în ceea ce privește analizele realizate pe fragmente ceramice Cucuteni A, cercetătoarea americană a avut la dispoziție o bază logistică mult mai sofisticată decât cea utilizată de noi, accentul fiind pus pe studiul petrografic al probelor, și deși numărul de probe analizate este prea mic pentru a permite o abordare statistică, se pot efectua câteva observații. Astfel, spre deosebire de probele ceramice provenite din așezările de la Poduri, Văleni, Târgu Berești și Ghelăiești analizate în lucrarea menționată
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar buglovianul se află sub nivelul de eroziunea rețelei hidrografice. Faciesul petrografic al formațiunii prezintă importante variații laterale, mai evidente pe direcția vest-est (Petru Șt., 1989). Astfel, în dealurile înalte din vest volhinianul este reprezentat de marne cu intercalații subțiri nisipoase, nisipuri argiloase, gresii și calcare oolitice, iar pe dealurile estice din
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
schițării lor, până în etapa actuală, văile din bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, au evoluat și evoluează în continuare în detrimentul interfluviilor învecinate. Adâncirea și lărgirea văilor ca și retragerea versanților, efectuate relativ rapid, favorizate și de alcătuirea petrografică (C. Martiniuc, V. Băcăuanu, 1962). Valea Bahluiului, principala arteră hidrografică a regiunii cercetate, prezintă o orientare conform înclinării stratelor, NV SE, cu mici devieri locale. Profilul transversal este asimetric în zona depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. În amonte de lacul de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
3-4 m. Dealul Cireșului, Vișinului, Humăria, Dumbrava sunt acoperite cu luturi eluviale și constituie terenuri bune pentru agricultură. Numai în zona de contact a Câmpiei Moldovei cu rama înaltă a dealurilor din vest se întâlnesc interfluvii cu înălțime și alcătuire petrografică asemănătoare cu cea a coastelor din care au fost desprinse. Suprafața acestora este modelată în întregime de procese aluviale foarte active. Așa este cazul cu Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul lui Vodă, Dealul Babanului, Dealul Cătălina, Dealul Bălășoaiei (toate situate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
areolară (superficială) și liniară, surpări și alunecări de teren, acestea din urmă având rolul principal (C. Brânduș, 1981). Larga dezvoltare a degradărilor de teren din această regiune se datorește atât condițiilor naturale favorabile, cât și utilizării neraționale a terenurilor. Alcătuirea petrografică dominată de faciesul argilo-marnos cu intercalații nisipoase, uneori chiar cu gresii și calcare oolitice, ca și plasticitatea argilelor și marnelor umede, constituie una din condițiile principale ale degradărilor și în special ale alunecărilor de teren . Astfel, cele mai numeroase alternații
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ploi abundente și de lungă durată. Local, pe areale restrânse apar și alunecări active, foarte recente, datorate unor factori antropici (taluzări la construcția unor drumuri forestiere, în amonte de Pârcovaci), suprapuse cu unele condiții naturale (de pantă, apă freatică, natură petrografică). Suprafețe cu procese geomorfologice slabe și moderate. În această categorie procesele dominante sunt eroziunea areolară, slabă-moderată și eroziunea liniară, prin rigole, ogașe și ravene. Pe areale mai mici apar și alunecări de teren incipiente cu deluviu subțire. Suprafețe cu acest
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr un deluviu cu caracter argilos
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
scoarței terestre. În general, rocile magmatice sunt cristalizări naturale ale magmei ( ca topitură de silicați). Magma ajunsă la suprafață se numește lavă. Rocile care au aceeași structură și o compoziție mineralogică care se încadrează în anumite limite constituie o specie petrografică. Speciile petrografice prezintă diferite grade de asemănare în funcție de criteriul utilizat în compararea lor. Speciile petrografice asemănătoare după anumite criterii stabilite convențional și prin consens constituie un tip petrografic. În natură sunt frecvente cazurile în care, din aceeași magmă se formează
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
În general, rocile magmatice sunt cristalizări naturale ale magmei ( ca topitură de silicați). Magma ajunsă la suprafață se numește lavă. Rocile care au aceeași structură și o compoziție mineralogică care se încadrează în anumite limite constituie o specie petrografică. Speciile petrografice prezintă diferite grade de asemănare în funcție de criteriul utilizat în compararea lor. Speciile petrografice asemănătoare după anumite criterii stabilite convențional și prin consens constituie un tip petrografic. În natură sunt frecvente cazurile în care, din aceeași magmă se formează în urma unor
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]