43 matches
-
în nord, microplaca Mării Negre aflată într-un proces de subducție (în lungul unui plan Benioff) sub Carpații de Curbură, iar în sud microplaca Moesica (cuprinzând fundamentul Câmpiei Române și Dobrogea de Sud). Asociat acestora există forme de relief influențate de petrografie și structura: un relief "granitic", cu trene de grohotișuri și abrupturi în Munții Măcinului, vechi peneplene conservate pe suprafața erodată a șisturilor verzi, mici forme carstice pe calcarele jurasice, suprafețe structurale adaptate ondulărilor largi ale formațiunilor neozoice din Dobrogea de
Podișul Dobrogei () [Corola-website/Science/302911_a_304240]
-
timpanul fațadei sunt realizate de Róna József, semnificând misiunea statului în promovarea industriei. În 1931, Aurel Filimon propune înființarea unei secții de științe naturale, având o colecție personală de botanică (peste 3000 de plante), entomologie (6600 specii de insecte), mineralogie, petrografie, paleontologie (peste 4000 piese). În timpul celui de-al doilea război mondial se pierde mare parte a materialului expozițional (cel de științele naturii, expus în pavilioanele expoziționale de la București a fost distrus în totalitate), iar cel rămas va fi inclus la
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
lungul a de 28 de ani. Expoziția de bază este adăpostită în cinci săli, fiecare cu o tematică aparte și este extinsă pe un spațiu de 473 de mp. Astfel în primele două săli este expusă o expoziție de mineralogie, petrografie și paleontologie. Mineralele și rocile sunt așezate în ordine sistematică, materialul expus fiind din țară (sectorul minier Baia-Mare și zona munților Metaliferi în cea mai mare parte). Exponatele paleontologice provin de pe teritoriul județului Mureș și din bazinul Transilvaniei. Sala laterală
Muzeul de Științele Naturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303705_a_305034]
-
și cuaternar. Sedimentarea diferențiată care a avut loc în timpul Măriii Sarmatice, ca urmare a apropierii sau depărtării de țărm, a adâncimii apei, a înaintărilor și retragerilor liniilor de țărm, a făcut ca teritoriile din nordul Câmpiei Moldovei să aibă o petrografie diferită. Astfel, orizonturile de nisipuri și pietrișuri, transformate parțial în gresii și conglomerate, sau calcarele oolitice care spre vest au grosimi mai mari, se subțiază pe măsura depărtării de vechiul țărm, fiind înlocuite de nisipuri fine și argile, cu unele
Câmpia Jijiei () [Corola-website/Science/311727_a_313056]
-
de studenti activează în programe de cercetare ce se derulează cu Universități și Institute de cercetări din: Germania, Franța, Olanda, Elveția, Austria, Grecia, Anglia, SUA, Italia, Ucraina și Ungaria. Mari personalități care au predat sau s-au format aici: • Mineralogie, Petrografie, Zăcăminte: Ludovic Mrazec, Ștefan Giușcă, Alexandru Codarcea, Nicolae Petrulian ; • Geologie regională, Paleontologie, Stratigrafie: Gregoriu Ștefănescu, Sabba Ștefănescu, Sava Athanasiu, D.M. Preda, Ion Simionescu, Ion Popescu-Voitești, Ion Atanasiu, Mircea Pauca, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Grigore Răileanu, Nicolae Grigoraș, Gheorghe Macovei, Theodor Joja ; • Geologie
Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București () [Corola-website/Science/309259_a_310588]
-
Mehedinți, cu altitudini ce nu depășesc 1.300 m, între care se menționează în NV Culmea Fagilor cu 1.276 m și Pietrele Albe cu 1.335 m, vârfurile Ciolanu Mare 1.135 m și Ciolanu Mic 1.048 m. Petrografia muntelui este foarte variată, cu roci sedimentare (calcare, șisturi argiloase, gresii), roci metamorfice (gnaise, micașisturi), în zone calcaroase găsindu-se diverse forme carstice: crovuri, doline, polii, avene, peșteri - Peștera Topolnița. Relieful de deal cu caracteristici specifice morfologiei Podișului Mehedinți, cu
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
va specializa în mineralogie. În acest sens, pleacă la Geneva unde îl întâlnește pe profesorul L. Duparc care-l inițiază în metodele teoretice și practice în studiul pământului. Ludovic Mrazek îmbină în mod creator mineralogia cu științele fizico-chimice, tectonica și petrografia. În anul 1891 își ia licența și în 1892 titlul de doctor cu teza „"La protogine du Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent"”. La 1 decembrie 1894, este numit profesor de Cristalografie, Mineralogie și Petrografie la Universitatea din
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
fizico-chimice, tectonica și petrografia. În anul 1891 își ia licența și în 1892 titlul de doctor cu teza „"La protogine du Mont-Blanc et les roches éruptives qui l’accompagnent"”. La 1 decembrie 1894, este numit profesor de Cristalografie, Mineralogie și Petrografie la Universitatea din București, deținând în perioada 1894-1937 funcția de șef al "Catedrei de Mineralogie". A predat cursul de "Cristalografie, Mineralogie și Petrografie" la "Facultățile de Științe" și "Științe Naturale" (Universitatea din București), la "Facultatea de Farmacie" și la "Facultatea
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
les roches éruptives qui l’accompagnent"”. La 1 decembrie 1894, este numit profesor de Cristalografie, Mineralogie și Petrografie la Universitatea din București, deținând în perioada 1894-1937 funcția de șef al "Catedrei de Mineralogie". A predat cursul de "Cristalografie, Mineralogie și Petrografie" la "Facultățile de Științe" și "Științe Naturale" (Universitatea din București), la "Facultatea de Farmacie" și la "Facultatea de Chimie Industrială" (Institutul Politehnic). Direcțiile de cercetare pe care le-a abordat prof. Mrazek s-au înscris într-un spectru foarte larg
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
Facultatea de Farmacie" și la "Facultatea de Chimie Industrială" (Institutul Politehnic). Direcțiile de cercetare pe care le-a abordat prof. Mrazek s-au înscris într-un spectru foarte larg: Mineralogie, Petrologie metamorfică, Petrologie magmatică, Cartografie și Geologie structurală, Geologia petrolului, Petrografie sedimentară, Zăcăminte de minereuri. În anul 1897, prof. Ludovic Mrazek a separat în Carpații Meridionali două grupuri de șisturi cristaline, diferite prin condițiile lor de metamorfism: grupul I, de metamorfism intens, suprapus peste grupul II, de metamorfism scăzut. Această observație
Ludovic Mrazek () [Corola-website/Science/305705_a_307034]
-
pe margini. Zona de izvoare ale Bârzavei, Nerei și Timișului a constituit o regiune cu vechi așezări permanente situate la altitudine. Spre deosebire de Munții Semenic, alcătuiți din șisturi cristaline, Munții Aninei, situați spre vest, în continuarea acestora, au o structură și petrografie foarte complicate, în care calcarele ocupă suprafețe importante și dau forme reprezentative. La sud de zona Semenic-Anina se dezvoltă, pe Valea Nerei, Depresiunea Almăjului (Bozovici), o depresiune intramontană ca poziție; în sudul acesteia, Munții Almăjului, mai înalți, au la interferența
Munții Banatului () [Corola-website/Science/305896_a_307225]
-
fizico-chimice. În timpul studenției împreună cu profesorul Ludovic Mrazec face cercetări geologice și petrografice în regiunea Dobrogei și a Carpaților Meridionali. După terminarea studiilor universitare, pleacă la specializare în Austria și apoi în Germania. Teza sa de doctorat (1900), tratând probleme de petrografie, este distinsă cu mențiunea "Magna cum laude" a "Universității din Munchen". În 1903, Gheorghe Munteanu Murgoci devine primul docent universitar din România în mineralogie), în lucrarea sa tratând problema chihlimbarului românesc. Face călătorii de studiu în Anglia, America, Rusia și
Gheorghe Munteanu Murgoci () [Corola-website/Science/298289_a_299618]
-
atractive pentru turiști, Rupturi formând cascada în două trepte Duruitoarea cu o cădere de 30 m iar Bistrele formând chei și cascade mai greu accesibile însă. Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200km. Datorită petrografiei, pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza conglomeratelor și grohotișurilor. Izvoarele acestor pâraie se află la altitudini de 1200-1300m. Ceahlăul adăpostește o faună diversă și bogată: 180 de specii de păsări, aprox. 20 de specii de herpetofaună, numeroase
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
funcționat între anii 1882 și 1889, având în plus o secție de agrogeologie pentru cercetarea solurilor țării. Primul director al institutului, din anul înființării și până în 1928, a fost Ludovic Mrazec (1867-1944), mineralog și petrograf, primul profesor de mineralogie și petrografie la Universitatea din București, membru (din 1905) și președinte (1932-1935) al Academiei Române, autor al primului curs de mineralogie și petrografie publicat în România. Reprezentând un domeniu de importanță majoră, institutul s-a aflat la început în subordinea Ministerului Agriculturii, Industriei
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
institutului, din anul înființării și până în 1928, a fost Ludovic Mrazec (1867-1944), mineralog și petrograf, primul profesor de mineralogie și petrografie la Universitatea din București, membru (din 1905) și președinte (1932-1935) al Academiei Române, autor al primului curs de mineralogie și petrografie publicat în România. Reprezentând un domeniu de importanță majoră, institutul s-a aflat la început în subordinea Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniului condus de Ion Lahovary, pentru ca apoi, să se subordoneze succesiv următoarelor ministere: Ministerului Industriei și Comerțului (1908-1938
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
a fost preluat de către Muzeul Județean Suceava, care l-a restaurat. Aici a fost organizat între anii 1976-1977 Muzeul de Științele Naturii. Clădirea a fost restaurată și modernizată între 1992-2000. Muzeul de Științele Naturii din Suceava cuprinde colecții de mineralogie, petrografie, paleobotanică, paleozoologie, botanică, malacologie, entomologie, ornitologie, mamalogie. Aici există colecții foarte rare în muzeele din țară: gândaci de scoarță, viespi aurii, eșantioane de paleofloră și de flori de mină; herbarul Flora Bucovinei; macro mamifere din pădurile Bucovinei. Expozițiile prezintă o
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
a Subcarpaților Buzăului. Alcătuirea sa este dominată de un corp masiv central prelungit spre vest și este alcătuită predominent din gresii și calcare sarmațiene rezistente la eroziune. Se caracterizează prin masivitate, altitudini mari, forme de relief impuse de structură și petrografie, prin prezența de zone depresionare tipic subcarpatice, precum și printr-un contact brusc cu câmpia sudică, prin intermediul unei înguste fâșii de glacis. De pe versanții sudici izvorăsc râuri precum Tohani (Ghighiu), Năianca și Sărata. Arealul aparține bazinelor hidrografice ale Buzăului și Ialomiței
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
brusc cu câmpia (în partea de vest cu cea a Gherghiței și, în partea de est cu cea de subsidență a Buzăului prin fâșia glacisului Istriței de 110-300 m), masivitate, altitudini mari, forme de relief impuse net de structură și petrografie, precum și zone depresionare tipic subcarpatice. Astfel, contactul dealului către Câmpia Română se realizează deosebit de brusc atât prin linii de falie (în partea de est), cât și prin căderea monoclină a flancului sudic al anticlinalului principal, Are altitudinea maximă de 749
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]