66 matches
-
mi-am întrebat clar consoarta, rezumându-mă doar la: „- Ai luat tot ?” „- Da !” Am ajuns, să ne înțelegem, după patru decenii, doar din priviri. Ceea ce am și realizat. Instant. În vama românească. „- Da, sunteți tare de inimă!” îmi comunică, după, pișicher colegul de scaun. Român din Basarabia. După trecerea autocarului prin furcile caudine. Sau pe deasupra!?! N-am văzut picior de vameș. Intrasem în Schengen! Pentru cinci minute. Autocarul intră în București. Sună un telefon. „Da, tată, sunt la Bellu! Abia aștept
TABLETA DE WEEKEND (47): CAPODOPERELE BELETRISTICEI MONDIALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364933_a_366262]
-
300 din 27 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: C.T. CIUBOTARU " O carte pe care o doream, o intuiam, care sintetizează multe dintre cele știute și neștiute despre acești oameni, despre emigranții noștri. O NEOODISEE! Mitică, nume generic funcționarul pișicher (la Caragiale), aici este omul serios, nea Mitică, un Ulysse românesc. De fapt alterego-ul autorului, dar un Ulysse contemporan, mai degrabă contrariul eroului homeric. Ulysse își dorește să se întoarcă acasă, la Penelopa, soția sa, care-l aștepta. Ulyssele din
CÎTEVA CUVINTE PERSONALE DESPRE CARTEA EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX DE OCTAVIAN CURPAŞ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356989_a_358318]
-
de alți păpușari. Cu el în rolul vieții. Unele de râsul lumii, dar boborul este avid de manipulare. Puțini văd scenele contrafăcute. Sau se fac că nu le văd! Mă rog, numărul de magie este în plină desfășurare. Conducerea bicefală, pișicheră, a Circului din Deal devine tot mai depășită. Circurile din străinătate au reziliat toate turneele, greu se vor mai face schimburi de delegații, din cauza numerelor tot mai slabe și răsuflate ale circarilor de pe Dâmbovița. Aceeași actori cu educație incertă, aceleași
TABLETA DE WEEKEND (184): CIRCUL DIN DEAL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340373_a_341702]
-
ochiul și nu ar fi nicidecum o proiecție fidelă. Această parte a tabloului meu are farmecul și contribuția sa la viziunea unitară a pictorului. Cenușiul își găsește formă de reprezentare în limba română într-o abundență lexicală grotescă: lichea, ticălos, pișicher, ciocoi, parșiv, infam, mârșav, împelițat. Și aceștia sunt numai determinanți adjectivali, fără să înșir cuvintele pentru acțiunile întreprinse sau cele pentru obiceiuri și tradiții. Tabloul are fundal si personaj principal. Totuși, mai rămâne ceva ce, și eu, pictorul, am pus
PREMIUL ÎNTÂI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342997_a_344326]
-
cioclii de serviciu, bagă tot felul de strâmbe. Doar, doar or avea un breaking news de senzație! Ne aflăm în plin Kafka. Becalianul a devenit mama Omida de Băneasa! Până și bătrânul marinar, tot mai jigărit, pare resemnat. Își dorește, pișicher, realizarea programului de guvernare! Se face că nu știe că e un program pe patru ani. Când el va fi o tristă amintire. Se bazează pe proverbiala nerăbdare a boborului, care vrea rezultate instant. Ceea ce este, practic, imposibil. La cât
NICI MAYAŞII NU MAI SUNT CE-AU FOST...! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348833_a_350162]
-
Ce ar fi fost dacă Gauguin ar fi ținut cont de "politețea" față de canonul academic? Dacă ar fi fost excesiv de grijuliu să nu bruscheze privirea contemplatoare, să nu juxtapună, neconvențional, cu brutalitate, albul văros lîngă roșul chimic. Simplu, ar zice pișicherul vecin de atelier: n-ar fi fost Gauguin. Moment meditativ: e aceasta condiția specială a geniului, de a nu ține cont de conveniențe, dimpotrivă, a le vexa pe cît posibil, dintr-un impuls aparent insurgent, dar, în definitiv, exprimînd doar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Poetul B., un îndrituit mare orgolios, a preluat azi fenomenul și de cîte ori îl incit în chestii literare, încurcă, fără să clipească, mai ales nume lirice locale. De-abia cînd îi atrag atenția că e... rău, începe să clipească pișicher. Poetul U. nu se amuză defel cînd, rugat public să citeze măcar un liric bahluian, pronunță ritos: Nichita. Dar noi știm despre care Nichita e vorba. "Rateu" pe care îl gustă chiar Nichita. Cel în viață. Un "act ratat", relatat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pliantul dedicat și văd scris: Eveniment. În loc deci de obișnuita: Invitație, iată mult prea riscata autosupraevaluare. Tupeul mă amuză dar mă și contrariază. Redeschid ușa și-l găsesc pe june pe culoar. Îl întreb: Chiar așa, Eveniment? În loc de răspuns zîmbetul pișicher al crudului expozant. Îi răspund cu același zîmbet și-i urez încă o dată succes. Moment meditativ. Oricît ar indispune orgoliul creatorului, oricît de antipatic ar părea el publicului, dar mai ales confraților de breaslă, fără această ritoasă supraevaluare, valoarea autentică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Să nu aibă nici un defect! Știți cum lua Chaplin colțul, cînd era fugărit de curcani: țopăia doar pe stîngul, adică pe roata stîngă, să nu se răstoarne. Pictorul Cămăruț, excepționalul care avea un rîs larg, de cal blînd, se entuziasma, pișicher, în fața pînzelor pictate, inconștient, de neofiți. Unul din aceștia, Gheorghiță, îni reproducea, cu haz enorm, scena în care Cămăruț, văzîndu-i una din pînze (la care tocmai lucra), se apropie de ea și-i arde un humuleștean stuchit admirativ. Ptiuuu, măi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atunci trebuie să avem în vedere și trecutul unui Iași în care s-a pictat serios și eminamente... desuet. Dacă, respectuos chiromantic, i-am convoca pe cei din romantica pleiadă Craiu la masa evaluării prezentului, ne imaginăm cam cu ce pișicheră schimă ar privi ei isprăvile junilor atleți. Nu alta, probabil în aceeași obligatorie simetrie ca a înnoitorilor de-acum. Ritos amnezici, aceștia, cu etapele ieșene ce i-au precedat. Cu atît mai ritos, cu cît absolut recomandabil actanții ultimului val
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să spun... vrea să te vadă. Fără nici o vorbă, Rim începu să se îmbrace, aruncîndu-i tânărului, din când în când, câte o privire piezișa. Nu e numai sperietura... Probabil ca e homosexual. Și îi spune pe nume Abatelui... Ce moșneag pișicher! Abatele stătea în fotoliul său favorit și privea la dimineața mohorâtă când Rim intră și își înclină foarte puțin capul, pentru a rămâne apoi tăcut în mijlocul biroului. În spatele său, Aloim își făcea de treabă, aranjând niște cărți pe un raft
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Adio, domnilor țărani, alcătuită din romanele Botează-mă cu pământ, De-ar fi pușca iarbă verde (1976), Război și dragoste (1982). Primul, construit după modelul vieților paralele, aduce în prim-plan personaje din generații diferite: Nick (bunicul), un Moromete mai pișicher călătorit prin America, Aron (tatăl) și Nicky (nepotul). Se amalgamează planurile temporale, punându-se în lumină, rând pe rând, câte un episod semnificativ din viața fiecăruia, încât figurile se intersectează și se configurează treptat. Indirect se conturează și o poetică
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
unul din „vaporenii” din oraș de atunci, un anume Costică Vameșul i spunea nu se știe de ce, dar îl chema în realitate Kosta Valsamakis, grec de felul lui, mic de statură, negricios, iute la vorbă și la faptă, iubăreț și pișicher, inimos, săritor la nevoie, avea toate amprentele spiței lui meridionale; prin ’38-’39 a plecat în Grecia, unii spuneau că în Orient, s-a topit, nu s-a mai întors. Doamna Pavel își amintea și acum și pomenea de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
dus motanul la apă. Ducîndu-mă În spatele prăvăliei, mi-am tras șorțul meu albastru și i l-am Întins pe al lui sau, mai bine zis, i l-am aruncat cu Îndîrjire. Fermín Îl Înșfăcă din zbor, tot numai un zîmbet pișicher. — Mai curînd apa ne-a luat pe motan și pe mine, i-am retezat-o eu. — Lasă dumneata gregueriile În seama lui don Ramón Gómez de la Serna, că ale dumitale suferă de anemie. Să vedem, povestește. Ce vrei să povestesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
ce friza virtuozitatea. M-am Înclinat În fața evidenței. — Aveți dreptate. Nu sînt rudă cu doamna Coronado, Însă trebuie să stau de vorbă cu ea. E o chestiune de cea mai mare importanță. Bătrînul se apropie de mine. Avea un zîmbet pișicher și felin, de copil veștejit, iar privirea Îi ardea de șiretenie. — Mă puteți ajuta? l-am implorat eu. — Asta depinde ce cum mă poți ajuta dumneata pe mine. — Dacă Îmi stă În puteri, aș fi Încîntat să vă ajut. Vreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
dreaptă. Braic Îndrepta sprânceana, dar vântul o strâmba la loc, făcând-o să se prăvale pe partea stângă... Stogul de fân era străjuit de o șapcă verde, trasă peste ureche, fapt care-i conferea omului de paie un aer destul de pișicher. Privindu-l de la distanță sau chiar de-aproape, aveai impresia că stogul de fân postat În fața ta Îți face mereu cu ochiul. Erai tentat, pe loc, să-i răspunzi În același mod. Imediat după metamorfoză, din stogul numit Braic apărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
măcar ce luptă duc eu în această clipă... Nu mică mi-a fost mirarea însă când i-am văzut un început de zâmbet în colțul gurii și o anume lumină în ochi. Zâmbet care ar fi vrut să spună: “Mare pișicher și gândul cela de veghe al tău. Nu te iartă nici de te-ar vedea zvârcolindu-te ca un bolnav de lingoare. Și bine îți face!” “Mulțumesc de încurajare, părinte!” - i-am răspuns eu în gând, întorcându-mi involuntar privirea
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
moară creștinește când o cuprinde-o cu totul!" Iar cu totul, aproape o săptămână "turbăciunea" a trecut spre cele veșnice sub formă de fripturi, sarmale, răcituri. Și cum preuteasa nu voia să ia măcar o bucățică, să nu turbeze, popa, pișicher, o sfătuia să ia că mai mult decât este nu poate fi și apoi, vorba evanghelistului, cui cu cui se scoate... Târziu de tot, când Mișa a divulgat popii secretul acesta a râs de nu mai putea și a conformat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
își purta mâinile ca un scamator. Îl priveam cu admirație sinceră. Până la urmă, s-a așezat pe un scăunel. De fapt era o buturugă. Scărpinându-se apoi în barbă - cam încurcat - cum mi s-a părut mie - cu un zâmbet pișicher, a grăit: Îți aduci aminte de lichiorul pe care l-ai băut mai ieri? Da, părinte. Și ce bunătate! Păi de unde crezi tu că pot lua eu rachiul pentru lichior, vișinată sau afinată sau...? De aici... Zicând acestea, a pus
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tocmai se scula de la masă, În bucătărie. Nilda se amestecă strigînd că nu trebuia să pîrască pe nimeni, dar că făcuse foarte bine venind să le spună ce se Întîmplase. Vilma se Înfurie abia cînd Julius o Întrebă ce Înseamnă pișicher. „Vino“, Îi spuse. — Carlos! Coboară te rog din trăsură, ca să se poată juca Julius... E ora lui de joacă. — Și a mea. Vilma și Julius au rămas Înmărmuriți și fără să poată scoate o vorbă. Frumoasa metisă se mulțumi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Carlos Își petrecea după-amiaza cum Îl tăia capul, fiindcă nu avea nimic de tăcut. Trebuia să aștepte pînă se trezea, cam pe la cinci și jumătate și să se urce În caleașcă pentru a sta de vorbă cu el. — Ce Înseamnă pișicher? Îl Întrebă Într-o după-amiază. — Așa ca mine, bunăoară, Îi spuse Carlos, coborînd greoi din trăsură. Haide, adăugă Întinzîndu-se Într-un căscat; s-a făcut ora să mergi la baie; pesemne că Vilma te caută. O jumătate de oră mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vrei să faci? ― O plăcintă cu carne! Gluma i se părea grozavă, râdea cu lacrimi repetînd: O plăcintă cu carne, o plăcintă cu carne! Ai o rimă la plăcintă? ― Flintă. Dascălu începu să fredoneze: ― În țara cu fluturi albaștri / Iepurașul pișicher / Trăgea de coadă un rinocer / Țintarul cu o flintă / Îl făcu plăcintă... Scoase un film și-l derulă în fața becului. ― Hm, yală nemțească... Am să pregătesc mai multe variante. ― Va să zică de-aia te-a chemat... Ce trebuie să deschizi? ― Poarta
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
le ceream. Dădea din cap, uneori ricana. M-a Întrebat Într-o zi ce gîndeam despre tata. I-am răspuns că-l iubeam. Dl. Diekirch s-a uitat la mine de parcă aș fi rostit o prostie: „Așteptam un răspuns mai pișicher“. CÎteva săptămîni mai tîrziu, tata m-a chemat În birou și, fără să-mi dea nici un motiv, m-a informat că nu mă voi mai duce la dl. Diekirch. „Și pictura?“ am Întrebat eu. „Cu pictura o să mai vedem, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
zvârcolea și-acum în spinare, căuta să-l cuprindă cu degetele de moștenire și, sesizîndu-le târziu pe cele două bătrâne, li se adresă și lor, cu un glas gros, incredibil de gros: - Dar voi... adică dumneavoastră... Două bătrâne atât de pișichere și fără minte... N-o să fiți niciodată în cunoștință de cauză... asupra identității mele și-a lui Pinky... Femeile zâmbiră înveselite și așteptară. Înregistraseră că traversează o criză. Trecu un minut, trecură două. De asta erau ele, minutele, făcute să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ascundeau banii în chimirele late de piele și până la căderea serii erau la drumul jumătate. Sâmbăta, încărcau 77 faietoanele cu pânză pentru neveste și ibovnice. Se jucau cu miile. Totdeauna veseli, umpleau prăvălia, glumind cu Stere. Alde Cristu, ăl mai pișicher, un hoțoman și jumătate, clipea din ochii săi mici, se scărpina după urechea găurită de care atârna un cercel de argint și-i spunea: - Merge? Merge? - Eh, răspundea în doi peri negustorul. - Fie vorba între patru ochi: dacă noi nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]