33 matches
-
cum arunci totul pe fereastră, de parcă mâine n-ar exista, de parcă lumea toată se termină în câteva ore. — Mâine la fel de bine nu poate exista, mai știi ce cruntă poate fi soarta ? De când ai început să iei viața așa în serios, Pițule ? — De când mi-am dat seama că mâine întotdeauna există. Și poimâine. Și răspoimâine. Și săptămâna următoare, și luna următoare ! De când trebuie să mă gândesc cum să fac, să le împart pe toate, să mă simt bine și azi, dar să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
dau afară, când m-am săturat să-mi spui tot timpul ce e bine și ce nu e și să mă faci albie de porci doar pentru că, ce să vezi, pentru tine viața e altfel... Întotdeauna ai fost un fricos, Pițule ! Căci te sperie, nu ? Sărăcia. Nesiguranța. Incertitudinea zilei de mâine, nu ? Delirul vieții, care nu știi cum și când o să te lovească. Dar pe care crezi că îl poți controla, dacă ai ceva bani în buzunar, mă bufnește râsul. Când
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cântec, pe care Cristi urma să-l înregistreze. Singurul contact cu ei a fost când a refuzat politicos, făcând semn din mână, că nu dorește tutun sau diverse băuturi pe care cei patru amici le consumaseră. — Bibi ? Sunt doar obosit, Pițule... Trebuie să dorm și eu câteva ore. — Apăi dormi odată, nu mai fi așa stresat, c-o să iasă bine. Și stai liniștit, când ajungem la Berlin mă ocup eu de vederi pentru mama, de plăți la hotel, de tot. Tu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
făcând o gaură cu mâinile goale prin tabla ruginită. Era toată zgâriată pe mâini, răni adânci, care dureau ca naiba, umplute de mizerie și rugină. Nu mai fugiți, că transpirați ! s-a auzit strigătul mamei din depărtare. M-auzi, Bibi ? Pițule ! Să nu cumva să transpirați ! Pentru că, dacă transpirau, riscau să moară pe drum cu pneumonie sau febră. Și dac-ar fi scăpat de astea, prin minune, cum și-ar fi suportat mirosurile ? Nu aveau cum să se spele până acasă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
scene, că va mai gusta din succesul pe marile bulevarde ale altor capitale și că va reveni în studiouri să înregistreze șlagăre care îl vor face nemuritor. — De ce nu vrei, Bibi, să faci un amărât de control ? De ce ? Sunt bine, Pițule, ți-am spus de o mie și-o mie de ori. Ce nu-nțelegi ? — Și-atunci, dacă ești așa de bine, de ce ți-e frică de un control mai amănunțit la plămâni ? O să iasă rezultate bune și cu asta basta
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
să intre deopotrivă termeni argotici actuali și forme ieșite din uz ar conține, alături de cele citate mai sus, alte metonimii - sunători, zimți - , metafore - solzi, lozuri - și cuvinte de diverse origini: biștari, carboave, ghelzi, lovele, mangafeți, mangări, mangoți, marafeți, mardei, pitaci, pițule etc. În numărul 6 din 2003 al revistei electronice Marges linguistiques, consacrat argourilor, au apărut două articole despre reflexele în limbajul familiar-argotic al trecerii la moneda unică europeană. Autorii - Louis-Jean Calvet și José Antonio Millán - pornesc de la un proiect comun
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
e totul? Așa le trebă pensionarilor și agricultorilor! Ia să mai termine odată cu huzureala și cu scâncetele pe la farmacii, de l-au înnebunit pe bietul fost Mircea Cinteză... Că, dacă-l ajută Dumnezeu pe dom' Tăriceanu și-i lasă fără pițule, n-or mai avea bani de pită, da' nici n-or mai scânci pe la cozi și aleluia cu pomană cu tot! Iar cu agricultorii la fel: li-s plini ciorapii și șosetele de roni, dar toată ziua se jeluie că
Conversând cu Haralampy? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11355_a_12680]
-
fustiță - Mama mia! -, Să lingușesc cerceii-n pauza mare... De neatins ierea pe-atunce luna Nici de yankei (muscalii-s mai cu bucă), Sub nimbul său m-am pogodit cu una Să-i cumpăr savarine, că mă țucă. Și, în pițule-am tot făcut butoară: Știindu-mi sorții-n cofetura aia, Pân' la pupicul cel dintâia oară, Că p'ormă ne-am jucat de-a puia-gaia. Țin-minte-țin că o chema Rachela Și n-a purces la mâni-sa cu pâră Când
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]