83 matches
-
fericit se putea deduce că majoritatea nu va întârzia să se împace cu șeful statului, și toți aprobau activitatea desfășurată de către adunare. Dintr-odată, această aparență de armonie se disipă. Ministerul veni să ceară un credit de opt milioane de piaștri, aparent, pentru a ușura trecerea armatei din starea de pace în cea de război; în realitate, pentru a forma un post de observație pe Siret, măsură impusă de puterile limitrofe în scopul de a supraveghea câțiva refugiați maghiari, galițieni și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
bancherul său, știu să-și capete favoarea Divanului și obținu de la sultan un act de neurmărire atât pentru lovitura de stat, cât și pentru secularizarea mănăstirilor. Această ultimă chestiune fu reglementată prin stipularea unei despăgubiri de 100 de milioane de piaștri turcești. După aprobarea Porții Otomane, puterea cea mai interesată, ar fi fost rea-voință să te arăți scrupulos. Rusia se lăsă puțin rugată, dar sfârși prin a se alătura celorlalte curți protectoare în actul de amnistie dat de sultan. Până acum
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de muncă cu care era înzestrat fiecare cap de familie. Printr-un pogon trebuie să se înțeleagă în jur de un hectar. Țăranii sunt obligați, în schimb, să verse în visterie, vreme de cincisprezece ani, o redevență anuală de doisprezece piaștri de pogon, adică nouă franci de hectar. Statul se însărcinează să despăgubească proprietarul pe baza acestora. La o dobândă legală de zece la sută, valoarea hectarului ar fi estimată la nouăzeci de franci; această sumă nu e atinsă măcar, de vreme ce
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
și orașul este ținut mai curat decât a fost vreodată. S-a interzis în oraș [vînzarea] de cantalupi și pepeni verzi, care sunt în număr atât de mare în această țară, încît s-a dat anul acesta suta pe 3-4 piaștri, adică un franc și câțiva bănuți. Populația făcea un abuz înfricoșător și foarte dăunător sănătății [din consumul lor]. În rest, orașul e plin de boli, ca febrele permanente, febrele de acces, febrele nervoase etc."184. Asupra revenirii epidemiei de holeră
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Astfel, Iașii împărțiți în 6 "cvartale", dispuneau în fiecare de câte un medic, numit de guvern, ce asista gratuit pe bolnavii sărmani. Medicamentele erau oferite tot gratuit de către spițeri. Pentru serviciile lor, medicii primeau o leafă de 5 000 de piaștri, iar spițerii de 600. În intervalul de 46 zile (adică între 23 mai/4 iunie-7/19 iulie), cât a bântuit epidemia de holeră cu furie la Iași, doctorul Bassereau făcea o statistică a îmbolnăvirilor și deceselor din "cvartalul" 5, de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Comitetul filantropic au decedat 211, deci o letalitate de 45 la sută; dintre cei 386 care n-au primit nici un fel de îngrijire medicală au decedat 253, deci o letalitate de 65 la sută. Comitetul filantropic a colectat 31 213 piaștri, din care a cheltuit 8 256 pentru trăsuri, 2 047 pentru pomeni, 2 990 pentru plata bărbierilor, 5 520 pentru medicamente și lipitori, 690 pentru instrumentar și pansamente, 450 pentru sticle de rom, 600 pentru sticle de vin, 335 pentru
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
subpământene, dar izolate, ascunse cu câteva lemne [...]. Temându se [țăranii, n.n.] să nu li se ia de fisc boii și plugul, ei preferă să nu le aibă și aleargă la mijloacele perfide ale cămătarilor, cărora le vând dinainte, pentru câțiva piaștri, recolta lor de grâu, lână, vin și ceară. Munca lor nu le mai aparține; puțina hrană ce le mai rămâne, udată cu sudoare, nu este de ajuns pentru ca să le dea zile, ci pentru ca să-i împiedice de a muri.“ Un alt
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Porții pentru o rectificare de frontieră, atât în zona de nord a Moldovei, cât și acapararea Olteniei” <footnote Ibidem, p. 58. footnote>. Era, fără îndoială, un mare succes diplomatic pentru Austria, care mai obținea de la Poartă și 10 milioane de piaștri, iar Rusia, înțeleasă cu Prusia, o invită să participe la prima împărțire a Poloniei, în 1772 și la medierea păcii cu turcii. După ce a acaparat Galiția și Ladomeria, Austria, prin cancelarul Kaunitz, a pus problema trimiterii de trupe în nordul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
grecești - după cum se exprima ginerele său Ambrogio Grilli -, era considerat protectorul Bisericii grecești pe care o ajuta cu sume imense de bani. De exemplu, când s-a discutat despre alegerea patriarhului Parthenios, domnitorul Moldovei a contribuit cu 42.000 de piaștri pentru cumpărarea scaunului patriarhal pe care turcii obișnuiau să-l scoată la licitație, după cum procedau și cu tronurile celor două Principate române (Al. Xenopol). Domnitorul a primit invitația cu bucurie și i-a primit pe delegații celor două Biserici ortodoxe
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
orașul cu un apeduct, care la o distanță de 400 stânjeni aduce apa de izvor în piața Vasluiului. Pentru aceasta banul Nicolai Chiriac a dat 600 de ducați consacrați execuției și separate a depus la „Sf. Spiridon” o sumă de piaștri pentru ca din dobânda lor să se poată face lucrările de întreținere pe care le-ar necesita apeductul. În scopul începerii acțiunii el a cerut de la Domnul Grigore Alexandru Ghica, fratele Elenei Șubin, născută Ghica, « hrisov întăritor” pe care acesta îl
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
au încetat și că postelnicul Dimitrie Drăghici a lăsat, prin legat, spitalului de 40 de paturi pe care-l înființase, moșia sa de la Giurgeni (ținutul Roman), iar până la moartea sa i s-a făcut o rentă anuală de 11.000 piaștri. Postelnicul a trecut acest așezământ sub patronajul Spitalului Central “Sf. Spiridon”, partea administrativă revenind medelnicerului Ioan Andonie și slugerului Ioan Kotinescu. Direcția Centrală a Spitalului “Sf. Spiridon” a primit spre păstrare din partea aceluiași boier un plic purtând trei peceți ale
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
spitalului Drăghici va fi în urma Actului de fondațiune din 23 februarie 1864. Dimitrie Drăghici a lăsat prin legat testamentar spitalului de 40 de paturi, moșia sa de la Giurgeni, iar până la moartea sa i-a făcut o rentă de 11.000 piaștri. Postelnicul a trecut acest așezământ sub patronajul Spitalului Central Sf. Spiridon din Iași, partea administrativă revenindu-i medelnicerului Ioan Andone și slugerului Ioan Kotinescu. Dimitrie Drăghici, împreună cu Neculai Hagi Chiriac, au construit, cu a lor cheltuială, un apeduct pe o
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
al tău nu-i, nici al meu, Ci-i tot al lui Dumnezeu." Banditismul său loial dă dovadă de o grijă și menajamente surprinzătoare. Dacă drumețul pe care-l pradă este creștin, îi lasă un cal din doi și cinci piaștri din zece. Haiducul Vasile îi măcelărește pe stăpânul casei, pe soția și copii acestuia; dar îl pălmuiește pe unul dintre oamenii lui, care, găsind într-un dulap unt și brânză, le mănâncă deși era zi de post. Fără isprăvile sângeroase
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vol. 9, nr. 1, 1964, 141-146. 142. Optimal funcțional equations of dynamic programming related to a new class of boundaryvalue problems în „total derivatives”. Soobščenija Akad. Nauk Gruzin. SSR, ț. 33, 1964, 521-528. 143. Sul problemă di analisi spetralle delle piastre triangolari (în colab. cu A.F. Šestopal). Rendiconti Accad. Naz. dei Lincei, s. VIII, ț. XXXVI, f. 1, 1964, 37-42. 144. Îl problemă di equazioni integro-differenziali (în colab. cu L.E. Krivošein). Math. Notae (Rosario), ț. 19, 1964, 79-91. 145. Problèmes
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Dependența accentuată a domnilor și mai ales lupta pentru obținerea sau păstrarea scaunului domnesc au dus la sporirea considerabilă a datoriilor și obligațiilor față de Poartă. Haraciul a fost mărit treptat, fiind stabilit prin Senedul din 1783, la 309.500 de piaștri pentru Țara Românească, și la 67.945 de piaștri pentru Moldova, la care se adăugau importante sume plătite ca peșcheșuri, devenite sarcini oficiale: peșcheșul bairamului era stabilit la 90.000 de piaștri pentru ambele Principate, iar peșcheșul Anului Nou musulman
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
obținerea sau păstrarea scaunului domnesc au dus la sporirea considerabilă a datoriilor și obligațiilor față de Poartă. Haraciul a fost mărit treptat, fiind stabilit prin Senedul din 1783, la 309.500 de piaștri pentru Țara Românească, și la 67.945 de piaștri pentru Moldova, la care se adăugau importante sume plătite ca peșcheșuri, devenite sarcini oficiale: peșcheșul bairamului era stabilit la 90.000 de piaștri pentru ambele Principate, iar peșcheșul Anului Nou musulman, la 40.000 de piaștri pentru Țara Românească și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
prin Senedul din 1783, la 309.500 de piaștri pentru Țara Românească, și la 67.945 de piaștri pentru Moldova, la care se adăugau importante sume plătite ca peșcheșuri, devenite sarcini oficiale: peșcheșul bairamului era stabilit la 90.000 de piaștri pentru ambele Principate, iar peșcheșul Anului Nou musulman, la 40.000 de piaștri pentru Țara Românească și 25.000 pentru Moldova. După ce hatișeriful din 1774 desființa o serie de dări, cum ar fi djaigelele, avaieturile, kudumiile și ubudieturile, același Sened
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la 67.945 de piaștri pentru Moldova, la care se adăugau importante sume plătite ca peșcheșuri, devenite sarcini oficiale: peșcheșul bairamului era stabilit la 90.000 de piaștri pentru ambele Principate, iar peșcheșul Anului Nou musulman, la 40.000 de piaștri pentru Țara Românească și 25.000 pentru Moldova. După ce hatișeriful din 1774 desființa o serie de dări, cum ar fi djaigelele, avaieturile, kudumiile și ubudieturile, același Sened din 1783 sublinia că domnii nu sunt ținuți a da daruri cu prilejul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cea introdusă, cu 7.000.000 lei” anual, iar într-un raport al consulului rus, Pini, se arăta că pierderile suferite de Principate din cauza prețurilor de monopol, impuse de Poartă, se cifrau, pentru perioada 1812-1819, la 33.853.538 de piaștri. Ocupația militară otomană, din 1821-1822, a însemnat alte pierderi, de 15.000.000 de piaștri. în primul deceniu de după reinstalarea domniilor pământene, tributul anual era relativ mic. Cheltuielile efectuate de domnitorul Țării Românești, Grigore Ghica, în primele 15 luni de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Pini, se arăta că pierderile suferite de Principate din cauza prețurilor de monopol, impuse de Poartă, se cifrau, pentru perioada 1812-1819, la 33.853.538 de piaștri. Ocupația militară otomană, din 1821-1822, a însemnat alte pierderi, de 15.000.000 de piaștri. în primul deceniu de după reinstalarea domniilor pământene, tributul anual era relativ mic. Cheltuielile efectuate de domnitorul Țării Românești, Grigore Ghica, în primele 15 luni de domnie (până la sfârșitul anului 1823), pentru tribut, peșcheșuri, daruri la Poartă și pentru întreținerea soldaților
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
domnitorul Țării Românești, Grigore Ghica, în primele 15 luni de domnie (până la sfârșitul anului 1823), pentru tribut, peșcheșuri, daruri la Poartă și pentru întreținerea soldaților turci, fără zaharea și prestații în muncă, se ridicau la suma de 3.089.112 piaștri, reprezentând 55 % din bugetul țării. Pentru anul 1827, aceste cheltuieli erau de 1.860.091, adică 27 % din buget. în situația Moldovei, domnitorul Ioniță Sandu Sturdza a cheltuit, numai în primul an de domnie, suma de 1.441.638 lei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
trupelor rusești s-au ridicat la suma de 37.101.297 lei, la care s-au adăugat furnituri diverse, în valoare de 35.861.849 lei. începând cu anul 1835, Principatele au achitat anual suma de 3.000.000 de piaștri, din care 1/3 Moldova și 2/3 Țara Românească. în 1835, această sumă reprezenta 10 % din bugetul Principatelor. în anii următori, procentul s-a redus, pe măsura creșterii veniturilor în fiecare din cele două țări. în 1840, bugetul Moldovei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în suspensie cu Rusia. Astfel, prin Convenția de la St. Petersburg din 17/29 ianuarie 1834, frontiera turco-rusă din Caucaz a fost definitiv trasată, iar cuantumul datoriilor otomane fixate la Adrianopol a fost mult micșorat, fiind stabilit la 3 000 000 piaștri, sumă care putea fi cu ușurință achitată în doi ani. Ca urmare, trupele rusești s-au retras din Principatele dunărene, iar doi ani mai târziu avea să fie retrocedată și Silistra ocupată ca gaj pentru plata datoriei de război. Pe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
1796 și 1816, printre atribuțiile sale numărându-se și dezamorsarea activităților subversive franceze, precum și observarea pregătirilor militare rusești. Deși statutul său juridic a fost ambiguu în primii trei ani de activitate la București, iar salariul anual era de doar 3000 piaștri (aproximativ 200 £), se pare că Summerers s-a achitat cu bine de obligațiile ce îi reveneau, după cum se arată în Memoriul din 10 noiembrie 1803, adresat de noul ambasador englez la Constantinopol, William Drummond Companiei Indiilor Orientale. în mai 1802
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
creeze o bază de legitimitate consulatului britanic de la București, și a cerut emiterea unui Berat de acreditare pentru Summerers, precum și a unui Firman de recunoaștere a misiunii engleze în Principate. Concomitent, salariul consulului a fost majorat la 4.000 de piaștri, începând cu 1 ianuarie 1802, deci retroactiv, sumă care reprezenta o treime din cheltuielile anuale cifrate la 12000 piaștri pe an. Datoriile lui Summerers ajungeau la acea dată, la 25.000 de piaștri, bani utilizați pentru reexpedierea corespondenței și a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]