52,877 matches
-
să-l facă pînă la urmă, să existe cu adevarat, pornind tocmai de la.... textuletul profetic al lui Bucurenci. Cred că Mona Musca era singura femeie pe care mi-o puteam închipui președinte. Am privit-o întotdeauna cu mare admirație. “Dana”, piatra de moară de la gatul Monei este un alter-ego pe care trebuie să și-l asume. Este păcatul tinereții ei. Iar dacă CEDO îi va da dreptate, va conta mai puțin. Mona nu se mai poate reabilită în fața masei de alegători
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
fiecare dată procedează după aceeași schemă: ia o prezumție oarecare, o deghizează în urgență, în profeție apocaliptica și-apoi o proiectează asupra întregului univers(icoanele care-i hartuiesc pe homosexuali, Mona Musca atîrnata la gîtul fiecărei femei politician, ca o piatră de moară, prin grijă cohortelor de misogini patibulari). Avem nevoie de femei în politica ca să echilibreze balanța care înclină puternic de partea sexului “tare”. Numai atunci putem vorbi de democrație. Bună Dragoș! Aș putea începe postarea mea, cum a terminat
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
spună (mai ales că era vorba de o emisiune electorală!) la ce se uită și la ce persoane sau partide politice schimba canalul TV, grație telecomenzii. Să ne înțelegem! Nu îmi este simpatic deloc Vadim Tudor, dar PRIMUL care aruncă piatră este Bucurenci, urmând dezlănțuirea, la fel de condamnabila a lui Vadim Tudor. Încă Mihaiu este și mai penibil, considerând că dacă întoarce acuzații grele lui Vadim Tudor echilibrează situația. Corect ar fi fost că emisiunea să fie întreruptă, cu publicitate, sau microfonul
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
știutoare; sau cînd recită sufocat, în fața prietenilor și a doamnei cu coasa, "Și cînd a venit Salvarea, din el mai trăia țigarea"... Se vede, cu ochiul liber, că regizorul, Șerban Marinescu, iubește Actorul și știe să îl pună în valoare. Piatra de încercare a distribuției n-a fost trio-ul marilor favoriți, ci rolul principal feminin (o pianistă, o fată frumoasă și fericită care cade, în noaptea nunții, de la condiția de îndrăgostită în al nouălea cer la aceea de "violată", "criminală
B 67 SXS by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14680_a_16005]
-
Fiecare șuvoi de foc alb care i s-ar fi înfipt în degetele ridicate spre cer i-ar fi iluminat chipul într-o poză mișcată a copilăriei. Lacrimile lui, ca niște fulgi albaștri, ar fi ars iarba, ar fi găurit pietrele. Până la urmă, cred că s-ar fi urcat pe Vârful Omu și ar fi rămas acolo, sperând să slujească de releu pentru toate semnalele rătăcite prin eter, căutându-și obosite ținta aproape uitată. Dar pentru că s-a gândit la toate
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
pomenesc pe Caragiale: important e ca o operă de artă să nu fie născută moartă, să vieze, fie și o secundă, nu să fie veșnică. Pe urmă, acceptă cineva să fie un simplu zidar care a pus un rând de pietre la temelia unei catedrale pe care n-o va vedea niciodată în toată splendoarea ei? Nu, toți vor să fie semnați pe frontispiciu. Antropocentrism și frică de moarte, de aici se naște obsesia perenității artei... Și mai e ceva. Cred
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
până-n pânzele albe și a fi, în același timp în cele mai cordiale relații, per tu, cum se spune - scoate la iveală cumplita suspiciune a cârdășiei. Vituperăm unul împotriva celuilalt la tribună, fraternizăm la bufet, ne tăiem în săbii în piatră, dar în salon dansăm menuet. Acel "dragă Adriane", ca probă de perfidie ar dezigna un maestru, ca gafă însă, se penalizează. Bineînțeles nu de către sideralul premier, de către guvern, parlament, ci de către o comisie de specialitate, independentă, de strict profesionalism: OTV
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
universitar. La 8 februarie 1942, deci în plină stare de război și parcă în pofida acesteia, profesorul Dan Barbilian își ținea, la Facultatea de Științe a Universității din București, lecția de deschidere consacrată problemelor generale ale axiomaticii. A fost o adevărată piatră de hotar, marcând trecerea de la știința clasică la cea modernă. Una dintre consecințele acestei lecții a fost o corespondență, pe tot parcursul anului 1942, între Dan Barbilian și Simion Stoilow, un memorabil schimb de idei, care arată cu câtă incandescență
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia parte și să i să facă și pimniță de piatră. Den viile cele mari de la Săteni și cu pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa Preda a
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia parte și să i să facă și pimniță de piatră. Den viile cele mari de la Săteni și cu pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa Preda a lui Statie Vistierul și de la Radul Stolnicul Izvorarul. Moșia Miclăușanilor și
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Mihaiu Postelnicul Corbeanul. Cu mila lui Dumnezeu, scriem ce s'au dat fiiu-meu lui Ștefan la Nuntă. Februarie 20 leat 7217 / 1709 E listă, așa cum lesne se poate observa, se găsește și ,,satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara". Cum ,,casele de piatră" au fost construite cu șapte ani înainte de a face obiectul darului de nuntă și de a intra în patrimoniul lui Ștefan, al acestui diplomat subtil și scriitor cu
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
fiiu-meu lui Ștefan la Nuntă. Februarie 20 leat 7217 / 1709 E listă, așa cum lesne se poate observa, se găsește și ,,satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara". Cum ,,casele de piatră" au fost construite cu șapte ani înainte de a face obiectul darului de nuntă și de a intra în patrimoniul lui Ștefan, al acestui diplomat subtil și scriitor cu un rafinat simț liric, adică în 1702, în acest an, adică în
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
fărîme despre uitare, o lungă zbatere, dar și o liniștitoare odihnă pe tărîmul ei, un exercitiu filosofic, dar și înduioșător de cald, de uman, pe care George Banu îl face cu sine și cu propriul trecut. Pagina a doua: "Doliul, pietrele funerare, negrul vesmintelor - cîrje împotriva uitării!" Dintr-odată am avut conștiința zilei în care mă aflam: 14 septembrie, Ziua Crucii în Calendarul Ortodox și ziua lui Horia Bernea. "Era să uit!", apuc să șoptesc în grabă cu care mă îmbrăcam
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
singurul drum care îl desparte de ctitoria să, Muzeul Țăranului Român. Abia în mașină îmi dau seama ce frig era în casă. Tot drumul soarele blînd mi-a mîngîiat obrazul și i-am simțit căldură prin par. Mormîntul îmbrăcat în piatră, sobru, rafinat și discret. Mă așez pe băncuța, tot de piatră, pusă acolo pentru popas. Flori de toamnă, lumînări. Crucea de lemn prinsă de copacul impunător ce păzește acest loc. La Muzeu, peste drum, de Ziua Crucii se pusese la
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
Abia în mașină îmi dau seama ce frig era în casă. Tot drumul soarele blînd mi-a mîngîiat obrazul și i-am simțit căldură prin par. Mormîntul îmbrăcat în piatră, sobru, rafinat și discret. Mă așez pe băncuța, tot de piatră, pusă acolo pentru popas. Flori de toamnă, lumînări. Crucea de lemn prinsă de copacul impunător ce păzește acest loc. La Muzeu, peste drum, de Ziua Crucii se pusese la cale un tîrg pe această temă. Traversînd, mă gîndeam la prietenii
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
Și iarăși,/ prietenii fumînd și aruncînd zaruri/ pe pîntecul balenei albe;/ muzică purpurie - tatuajul/ unei dansatoare se zvîrcolește" (ibidem). Ori cultiva un grotesc solemn, cu inserturi mitologice, o degradare aulica, țeapăna: "Cu lira lui dezacordata trece/ Orfeu pe sub bolțile de piatră crăpate/ tăi peste începutul acestui poem/ și rămîn doar bolțile de piatră crăpate/ dintr-un oraș unde rînza e rege/ și brînză regina/ nebunii fac tumbe în săli de consiliu/ după uși capitonate se ghiceste-n cafea/ mască sub care
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
purpurie - tatuajul/ unei dansatoare se zvîrcolește" (ibidem). Ori cultiva un grotesc solemn, cu inserturi mitologice, o degradare aulica, țeapăna: "Cu lira lui dezacordata trece/ Orfeu pe sub bolțile de piatră crăpate/ tăi peste începutul acestui poem/ și rămîn doar bolțile de piatră crăpate/ dintr-un oraș unde rînza e rege/ și brînză regina/ nebunii fac tumbe în săli de consiliu/ după uși capitonate se ghiceste-n cafea/ mască sub care regele va veni deseară/ la bălul femeilor divorțate/ de pielea lor naturală
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
biroul său vienez, va putea contempla în deplină liniște șușele intra-familiale în care "diplomații de carieră" ai Bucureștiului se dovedesc imbatabili. în cel fel de "carieră" s-au specializat aceștia, ar fi instructiv de aflat. Probabil în cariera de piatră... O singură notă bună: în disperare de cauză, după jalnicul experiment Marțian a fost recuperat Theodor Baconsky. Deși țară periferică a Uniunii Europene, Portugalia - locul unde ne va reprezenta fostul admirabil ambasador de la Vatican - poate juca un rol important în
Diplomația lui Oblomov by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14787_a_16112]
-
le vede și pe care tot numai el singur, în întregul univers, poate să le strige pe nume, să le dea formă și viață și, mai apoi, să le arunce în brațele tuturor ca pe niște ofrande ale pămîntului, ale pietrei, ale aerului, ale apei, ale focului și ale visului, oare cum putea el să se întîlnească, în același spațiu, cu... ...oare cum puteau să se întîlnească amîndoi, Vasile Gorduz și Ioan Alexandru, dacă nu cărînd aceeași povară pe umeri și
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
Ion Pop este el însuși." Binefaceri de partid și vise parlamentare Cu luni în urmă, cînd premierul Adrian Năstase a anunțat că guvernul vrea să ofere copiilor la școală un corn și o cană de lapte, Cronicarul a pus o piatră albă la activul executivului. Chiar dacă a crezut și crede în continuare că părinții trebuie să le poată oferi copiilor lor pachețelul de mîncare pentru la școală, Cronicarul și-a zis că mai bine o gustare frugală de la Guvern decît nimic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
păduchi. Tânărul se Învârtea nerăbdător În cămăruța cât o chilie. Părea frământat, și neliniștit În egală măsură. După ce-și făcu rost de mâncare tot prin bunăvoința preotului, se Îndreptă spre malul Moldovei. Umbla de ici-colo pe malul apei adunând pietre albe, sfărâmicioase. Ajuns În chilie s-apucă să le sfarme până le prefăcu Într-o pulbere. Apoi scoțând din bagajele cu care venise tot felul de eprubete, flaconașe, tuburi și alte minunății, trecu praful prin ele. Din când În când
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
se cuvine mai combina În fel de fel de recipiente amestecurile. Unele se Înroșeau, altele se albăstreau, dar nici unele nu-l mulțumeau. Și-atunci arunca totul În fundul curții Într-o groapă de gunoi veche și pleca după alte și alte pietre. În fiecare zi altele. Preotul Îl iscodea din când În când cu câte-o Întrebare. Dar În afară de faptul că tânărul căuta niște leacuri pentru răniții de pe front nu putuse afla nimic altceva. Și pentru că-l pasionase cândva spițeria Începu să
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
Îl iscodea din când În când cu câte-o Întrebare. Dar În afară de faptul că tânărul căuta niște leacuri pentru răniții de pe front nu putuse afla nimic altceva. Și pentru că-l pasionase cândva spițeria Începu să-i aducă el Însuși toate pietrele găsite de el și prietenii lui. Într-o zi, un amic Îi adusese preotului o piatră ciudată. Destul de sfărâmicioasă cu tot felul de dungi prin ea, o piatră cum nu mai avusese prietenul lor până atunci. Adrian luă piatra În
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
niște leacuri pentru răniții de pe front nu putuse afla nimic altceva. Și pentru că-l pasionase cândva spițeria Începu să-i aducă el Însuși toate pietrele găsite de el și prietenii lui. Într-o zi, un amic Îi adusese preotului o piatră ciudată. Destul de sfărâmicioasă cu tot felul de dungi prin ea, o piatră cum nu mai avusese prietenul lor până atunci. Adrian luă piatra În mână și două zile nu mai ieși din camera lui. A treia zi, ieși la lumina
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]