KorAP: Find »[drukola/base=picador & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

81 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327

toți toreadorii Își făcuseră obișnuita apariție la Café Fornos, unde picadorul solid și brunet juca biliard, matadorul scund și serios stătea la o masă aglomerată, În fața unei cafele cu lapte, alături de banderillero-ul Între două vârste și de alți muncitori serioși. Picadorul bețiv și Încărunțit avea În față un pahar de rachiu de cazalas și se holba Încântat la masa la care era matadorul fricos, alături de alt fost matador, care abandonase spada ca să se Întoarcă la meseria de banderillero, și de două

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
filmul și protestau fluirerând și bătând din picioare. Restul oamenilor din pensiune făceau aproape același lucru pe care-l făcuseră și când se Întâmplase accidentul, În afară de preoți, care-și terminaseră rugăciunile și acum se pregăteau să se culce, și de picadorul cărunt, care se mutase la masa prostituatelor uzate. Puțin mai târziu plecă cu una dintre ele. Era cea căreia Îi plătise băutura matadorul fricos. Băiatul pe nume Paco nu știuse niciodată cum e cu treburile astea și n-avea să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Împreună, sub un platan din grădină, iar vântul fierbinte de seară bătea și Elliot bea vin alb, doamna Elliot conversa cu prietena și erau toți fericiți nevoie mare. Capitolul 10 Au lovit calul alb peste picioare și el a Îngenuncheat. Picadorul a Îndreptat scările și s-a aruncat În șa. Intestinele calului atârnau amestecate Într-o masă albastră, și când a Început s-o ia la trap se legănau Înainte și-napoi, În timp ce el era lovit peste picioare cu nuiele. Tropăia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
la trap se legănau Înainte și-napoi, În timp ce el era lovit peste picioare cu nuiele. Tropăia smucit pe lângă barrera. La un moment dat a Înțepenit și unul dintre băieți l-a apucat de frâu și l-a dus mai departe. Picadorul și-a Înfipt pintenii, s-a aplecat Înainte și a Început să-și agite sulița În fața taurului. Sângele curgea Întruna dintre picioarele din față ale calului. Era amețit și se clătina. Taurul nu se hotăra să atace. O pisică În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
trecând prin tunelul de sub tribune, Îl duseră la infirmerie. Îl Întinseră pe o haină și unul dintre ei se duse după doctor. Ceilalți se-nvârteau pe-acolo. Doctorul veni În grabă din țarcul unde până atunci tot cususe la caii picadorilor. Trebui să se oprească și să se spele pe mâini. Din tribuna de deasupra se auzeau o mulțime de strigăte. Maera simți cum totul se face mai mare și mai mare, apoi din ce În ce mai mic. Apoi din nou tot mai mare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Retana. Scoase o bancnotă de cincizeci din portofel și o Întinse pe masă. Manuel o luă și o puse În portofel. — Și cum e cu cuadrilla? — Păi, sunt băieții care lucrează mereu pentru mine În nocturne. Sunt destul de buni. — Și picadorii? — Nu-i mare lucru de capul lor, recunoscu Retana. — Tre’ să am un picador bun. — Păi, fă-ți rost atunci. Du-te și fă-ți rost. — Nu din cât mi-ai dat. Nu m-apuc să-mi mai plătesc și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
o luă și o puse În portofel. — Și cum e cu cuadrilla? — Păi, sunt băieții care lucrează mereu pentru mine În nocturne. Sunt destul de buni. — Și picadorii? — Nu-i mare lucru de capul lor, recunoscu Retana. — Tre’ să am un picador bun. — Păi, fă-ți rost atunci. Du-te și fă-ți rost. — Nu din cât mi-ai dat. Nu m-apuc să-mi mai plătesc și o cuadrilla din asta. Retana nu-i răspunse, Îl privi doar din spatele biroului. Știi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
rost atunci. Du-te și fă-ți rost. — Nu din cât mi-ai dat. Nu m-apuc să-mi mai plătesc și o cuadrilla din asta. Retana nu-i răspunse, Îl privi doar din spatele biroului. Știi că-mi trebuie un picador bun. Retana Îl privea În continuare, rezemat de spătar, se uita la el de foarte, foarte departe. — Ai picadorii obișnuiți, Îi spuse. — Știu. Îi știu eu pe picadorii tăi obișnuiți. Retana nu zâmbi. Manuel știu că se sfârșise. — Nu-ți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
mai plătesc și o cuadrilla din asta. Retana nu-i răspunse, Îl privi doar din spatele biroului. Știi că-mi trebuie un picador bun. Retana Îl privea În continuare, rezemat de spătar, se uita la el de foarte, foarte departe. — Ai picadorii obișnuiți, Îi spuse. — Știu. Îi știu eu pe picadorii tăi obișnuiți. Retana nu zâmbi. Manuel știu că se sfârșise. — Nu-ți cer decât o șansă de bun simț, spuse Manuel, căutând să se-nțeleagă. Dacă ies acolo, vreau să-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-i răspunse, Îl privi doar din spatele biroului. Știi că-mi trebuie un picador bun. Retana Îl privea În continuare, rezemat de spătar, se uita la el de foarte, foarte departe. — Ai picadorii obișnuiți, Îi spuse. — Știu. Îi știu eu pe picadorii tăi obișnuiți. Retana nu zâmbi. Manuel știu că se sfârșise. — Nu-ți cer decât o șansă de bun simț, spuse Manuel, căutând să se-nțeleagă. Dacă ies acolo, vreau să-mi pot controla taurul. N-am nevoie decât de un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
tăi obișnuiți. Retana nu zâmbi. Manuel știu că se sfârșise. — Nu-ți cer decât o șansă de bun simț, spuse Manuel, căutând să se-nțeleagă. Dacă ies acolo, vreau să-mi pot controla taurul. N-am nevoie decât de un picador bun. Dar Îi vorbea unui bărbat care nu-l mai asculta. Dacă vrei ceva În plus, Îți aduci singur. Eu Îți ofer cuadrilla obișnuită. Tu adu-ți câți picadori vrei. Charlotada se termină la zece jumătate. — Bine, spuse Manuel. Dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
să-mi pot controla taurul. N-am nevoie decât de un picador bun. Dar Îi vorbea unui bărbat care nu-l mai asculta. Dacă vrei ceva În plus, Îți aduci singur. Eu Îți ofer cuadrilla obișnuită. Tu adu-ți câți picadori vrei. Charlotada se termină la zece jumătate. — Bine, spuse Manuel. Dacă așa vrei să faci lucrurile. — Da, așa vreau. — Ne vedem mâine noapte. — O să fiu acolo. Manuel Își ridică valiza și ieși. — Închide ușa, Îi strigă Retana. Manuel se uită

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
frunte. Manuel se ridică de pe masă și-l privi: — Salut, Zurito. — Salut, puștiule. Am dormit, spuse Manuel frecându-și fruntea cu dosul palmei. — Păi, așa m-am gândit și eu. — Cum merge? — Bine. Ție? — Nu prea bine. Tăcură amândoi. Zurito, picadorul, se uită la chipul palid al lui Manuel. Manuel privi mâinile uriașe ale picadorului care Împăturea ziarul ca să și-l pună la loc În buzunar. — Manos, vreau să-ți cer o favoare, spuse Manuel. Manosduros era porecla lui Zurito. De

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
dormit, spuse Manuel frecându-și fruntea cu dosul palmei. — Păi, așa m-am gândit și eu. — Cum merge? — Bine. Ție? — Nu prea bine. Tăcură amândoi. Zurito, picadorul, se uită la chipul palid al lui Manuel. Manuel privi mâinile uriașe ale picadorului care Împăturea ziarul ca să și-l pună la loc În buzunar. — Manos, vreau să-ți cer o favoare, spuse Manuel. Manosduros era porecla lui Zurito. De fiecare dată când o auzea se gândea la mâinile sale enorme. Acum le puse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
un gest conștient. Să bem ceva. — Sigur, spuse Manuel. Chelnerul veni și plecă și veni din nou. Ieși din cameră privindu-i pe cei doi de la masă. — Care-i treaba, Manolo? spuse Zurito, lăsând paharul din mână. — Vrei să fii picadorul meu mâine noapte? Întrebă Manuel privindu-l peste masă. — Nu, spuse Zurito. Nu mai fac pe picadorul. Manuel se uită În pahar. Se așteptase să audă asta. Și acum o auzise. Ei, da, asta auzise. — Îmi pare rău, Manolo, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Ieși din cameră privindu-i pe cei doi de la masă. — Care-i treaba, Manolo? spuse Zurito, lăsând paharul din mână. — Vrei să fii picadorul meu mâine noapte? Întrebă Manuel privindu-l peste masă. — Nu, spuse Zurito. Nu mai fac pe picadorul. Manuel se uită În pahar. Se așteptase să audă asta. Și acum o auzise. Ei, da, asta auzise. — Îmi pare rău, Manolo, dar nu mai sunt picador, spuse Zurito privindu-și mâinile. — E-n regulă. Sunt prea bătrân pentru asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Întrebă Manuel privindu-l peste masă. — Nu, spuse Zurito. Nu mai fac pe picadorul. Manuel se uită În pahar. Se așteptase să audă asta. Și acum o auzise. Ei, da, asta auzise. — Îmi pare rău, Manolo, dar nu mai sunt picador, spuse Zurito privindu-și mâinile. — E-n regulă. Sunt prea bătrân pentru asta. — Da, te Întrebam doar. — E În nocturna de mâine? Da, aia e. Mă gândeam că dacă am măcar un picador bun mă descurc. — Cât iei? — Trei sute de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
pare rău, Manolo, dar nu mai sunt picador, spuse Zurito privindu-și mâinile. — E-n regulă. Sunt prea bătrân pentru asta. — Da, te Întrebam doar. — E În nocturna de mâine? Da, aia e. Mă gândeam că dacă am măcar un picador bun mă descurc. — Cât iei? — Trei sute de pesetas. — Păi mai mult iau eu ca picador. — Știu, spuse Manuel. Nici nu trebuia să te-ntreb. — De ce te-ncăpățânezi să faci asta? De ce nu-ți tai coleta, Manolo? — Nu știu. — Ești aproape

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
regulă. Sunt prea bătrân pentru asta. — Da, te Întrebam doar. — E În nocturna de mâine? Da, aia e. Mă gândeam că dacă am măcar un picador bun mă descurc. — Cât iei? — Trei sute de pesetas. — Păi mai mult iau eu ca picador. — Știu, spuse Manuel. Nici nu trebuia să te-ntreb. — De ce te-ncăpățânezi să faci asta? De ce nu-ți tai coleta, Manolo? — Nu știu. — Ești aproape la fel de bătrân ca și mine. Nu știu. Tre’ să fac asta. O șansă de bun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
Zurito nu răspunse. Vărsă coniacul din farfurioară În pahar. — În ziare au scris că n-au mai văzut niciodată o faena așa de bună. Zurito Îl privi. Știi că-s bun atunci când mă pornesc, spuse Manuel. — Ești prea bătrân, spuse picadorul. — Nu. Ești cu zece ani mai mare ca mine. — La mine-i altceva. Nu-s prea bătrân. Stătură-n tăcere, Manuel privindu-l pe Zurito. — Totu’ mergea grozav până să fiu rănit. Ar fi trebuit să mă vezi, Manos, spuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
am văzut destul. Zurito se uită la Manuel, evitându-i privirea. — Ar trebui să te lași, Manolo. — Nu pot. Îți zic că-mi merge grozav acum. Zurito se aplecă-n față, cu mâinile pe masă. — Ascultă-mă. O să fac pe picadorul pentru tine și dacă nu iese ceva măreț mâine noapte, te lași. Înțelegi? Facem așa? — Sigur. Zurito se lăsă ușurat pe spătarul scaunului. — Trebuie să te lași, spuse. Pe bune. Trebuie să-ți tai coleta. — N-o să fie nevoie. O să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
cu mâna mea. — N-o să-mi tai nimic. N-o să-ți dau prilejul. Zurito Îl chemă pe chelner. — Hai, spuse Zurito. Să mergem acasă. Manuel se aplecă să-și ia valiza de sub scaun. Era fericit. Știa că Zurito o să fie picadorul său. Era cel mai bun picador În viață. De-acum, totul era simplu ca bună ziua. — Hai acasă, să mâncăm, spuse Zurito. Manuel stătea În patio del caballos, așteptând ca circarii să-și termine numărul. Zurito era lângă el. Stăteau În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
tai nimic. N-o să-ți dau prilejul. Zurito Îl chemă pe chelner. — Hai, spuse Zurito. Să mergem acasă. Manuel se aplecă să-și ia valiza de sub scaun. Era fericit. Știa că Zurito o să fie picadorul său. Era cel mai bun picador În viață. De-acum, totul era simplu ca bună ziua. — Hai acasă, să mâncăm, spuse Zurito. Manuel stătea În patio del caballos, așteptând ca circarii să-și termine numărul. Zurito era lângă el. Stăteau În Întuneric. Poarta Înaltă care dădea În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
și eu ce am. — Ai niște puști buni, spuse Hernandez. Era foarte vesel. Mai fusese băgat În două nocturne și Începuse să stârnească ceva interes În Madrid. Era fericit să știe că lupta va Începe În câteva minute. — Unde-s picadorii? Întrebă Manuel. — Sunt În țarcul din spate, se ceartă pe caii frumoși, zâmbi Hernandez. Catârii pătrunseră-n goană prin poartă, trăgând În pocnete de bice și clinchete de clopoței taurul tânăr al cărui trup ară o brazdă În nisip. Se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
taurul tânăr al cărui trup ară o brazdă În nisip. Se grupară pentru paseo imediat ce trecu taurul. Manuel și Hernandez erau primii. Imediat În spate erau tinerii din cuadrillas, cu capele grele Înfășurate pe brațe. În spate erau cei patru picadori, urcați pe cai, ținându-și sulițele cu vârfuri de oțel Îndreptate-n sus În semiântunericul din țarc. — Mă-ntreb de ce nu ne-o da Rentana destulă lumină ca să vedem mai bine caii, spuse un picador. Știe că ne e mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]