195 matches
-
mă leagă de Fârțănești, satul bunicilor, preotul Petre și Maria Istrati, deși m-am născut în Măluștenii Covurlui la Lupești. Tata, Dumnezeu să-l odihnească, se numea Gheorghe Apostolescu și ajunsese din Brăila prin părțile locului datorită meseriei sale de picher. A murit când aveam doi ani, nemaiajungând să-și pună cununiile cu mama mea, Elena Istrati și nici să termine drumurile pe care le avea de făcut. Unchi și mătuși peste mătuși, preotul ținând casă cu foarte mulți copii și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
i-a crescut moțul și a-ncercat să sară gardul Avicolinei cu puicuța lui139". L-a tras de moț spre gard și mângâindu-l tandru cu aripa pe gât i-a spus că nu va fi găină ca oricare, ca picherele culegătoare de grăunțe de sub ciocul altora și nici călcată nu va fi prea des. Inseminarea se va face artificial, îi va veni prin poștă flaconul și introducerea produsului evirator în cloaca ce-i va fi montată o face singur, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
face cu camioanele Secției de Drumuri Huși”. Punctul 7, cel referitor la „...asigurarea sculelor și uneltelor necesare lucrului”, mai rămânea, încă, în suspensie. Pentru a respecta cu strictețe ordinele superiorilor ierarhici, șeful Serviciului de lucrări publice Fălciu îi trasase urgent picherului P. Constantinescu misiunea de a căuta „...case în satul Gura Bohotin, dacă se poate în marginea satului”. Picherul nu a pregetat nicio clipă de a duce la îndeplinire ordinul șefului său așa că îi raportase acestuia faptul că „...prizonierii pot fi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai rămânea, încă, în suspensie. Pentru a respecta cu strictețe ordinele superiorilor ierarhici, șeful Serviciului de lucrări publice Fălciu îi trasase urgent picherului P. Constantinescu misiunea de a căuta „...case în satul Gura Bohotin, dacă se poate în marginea satului”. Picherul nu a pregetat nicio clipă de a duce la îndeplinire ordinul șefului său așa că îi raportase acestuia faptul că „...prizonierii pot fi găzduiți în casele moștenitorilor Toader C. Moșneguțu și Catinca Dumitrescu din satul Gura Bohotin la depărtare de cca.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
odihnă, animator entuziast al activității cultural artistice a elevilor, integrându-și munca într-o veche tradiție existentă în Școala normală din Bârlad. S-a născut la 11 septembrie 1903 în comuna Miroslăvești, județul Iași, într-o familie în cadrul căreia tatăl - picher la drumurile naționale - și mama - casnică - trebuiau să poarte de grijă celor cinci copii. A urmat cursurile școlii primare în comuna Boțești, județul Roman, și la Școala primară nr. 2 din Roman. După absolvirea liceului „Roman-Vodă” din Roman, se înscrie
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
oprit pe un șantier, la Sadova. Și-a intervenit prompt, constatând că nu se proceda corect: De ce lucrați din obișnuință și turnați alandala, în betonieră, apreciind din ochi cantitățile și nu cântărindu-le, cum este corect?, s-a adresat el picherului Ciubotaru. Ian haidem să verificăm proporțiile! Și presupunerea sa nu l-a înșelat. A constatat că se procedase cu multă, chiar foarte multă zgârcenie, tocmai la ciment. Cum să dureze cât trebuie, cum să nu crape, să nu cedeze o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a dispus pe loc cercetări spre a afla unde se scurgea cimentul care lipsea. Și spre surprinderea lui, doi din cei trei saci de ciment dați la scădere au fost identificați în aceeași zi, după numai două ore acasă la picher, în sala șurii, sub un braț de fân. Picherul își construia o bucătărie de vară. Și, strâns puțin cu ușa, a fost silit el însuși să recunoască... unde dusese cei trei saci. A fost sancționat fără a fi dat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
se scurgea cimentul care lipsea. Și spre surprinderea lui, doi din cei trei saci de ciment dați la scădere au fost identificați în aceeași zi, după numai două ore acasă la picher, în sala șurii, sub un braț de fân. Picherul își construia o bucătărie de vară. Și, strâns puțin cu ușa, a fost silit el însuși să recunoască... unde dusese cei trei saci. A fost sancționat fără a fi dat pe mâna miliției obligat să refacă cele 20 de plăci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
șefi de districte, fiind avertizat public că, în viitor, dacă mai procedează astfel, va fi predat justiției. Procedând cu un adevărat tact pedagogic, gestul a fost înțeles. Departe de a-i fi purtat pică și de a se fi supărat, picherul i-a mulțumit că, într-un fel anume, l-a și iertat. Cu timpul, i-a devenit un colaborator corect, cinstit, adevărat. Dincolo de astfel de incidente, Bițu a fost repede îndrăgit pentru întreaga lui atitudine față de oameni. Îi iubea. Mergea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tunele, construcții speciale) - - - - x 41. Operator (I, ÎI, III) x x x - - 42. Operator mișcare - - - - x 43. Operator tracțiune - x x - x 44. Operator vagoane - x x - - 45. Operator manevră stație - x x - - 46. Operator programator stație - x x - - 47. Picher x - - - x 48. Revizor cale și puncte periculoase - - - - x 49. Revizor cale x - - - - 50. Revizor puncte periculoase x - - - - 51. Revizor tehnic vagoane x x x - - 52. Revizor locomotivă - automotor - x x - - 53. Revizor locomotivă și râma electrică metrou - - - - x 54
ORDIN nr. 411 din 26 iulie 1999 privind modificarea Ordinului ministrului tranSporturilor nr. 215/1999 pentru aprobarea Nomenclatorului de funcţii ale personalului din activitatea de tranSport feroviar ��i cu metroul, care lucrează sau concura la siguranţa circulaţiei trenurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125642_a_126971]
-
cale I (linii, tunele, construcții speciale) - - - - X 41. Operator I, ÎI, III X - X - - 42. Operator mișcare - - - - X 43. Operator tracțiune - X X - X 44. Operator vagoane - - X - - 45. Operator manevră stație - X X - - 46. Operator programator stație - - X - - 47. Picher X - - - X 48. Revizor cale și puncte periculoase - - - - X 49. Revizor cale X - - - - 50. Revizor puncte periculoase X - - - - 51. Revizor tehnic vagoane X X X - - 52. Revizor locomotiva-automotor - X X - - 53. Revizor locomotivă și râma electrică metrou - - - - X 54. Revizor
ORDIN nr. 215 din 21 aprilie 1999 pentru aprobarea Nomenclatorului de funcţii ale personalului din activitatea de tranSport feroviar şi cu metroul, care lucrează sau concura la siguranţa circulaţiei trenurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124329_a_125658]
-
între călătoria agonizantă (și aici termenii sunt din sfera somnului, delirului, bolii) și ultimul drum: "Ne depărtăm... În noi destinul sună - grav metal/ cu tot ecoul înăuntru: cancer. Parcă/ suntem o gară neagră und' se-ncarcă/ vagoane cu porumb oriental", "picherul negru gâfâie - amanet/ la linia ferată cu hipnoză". Sunt desigur viziuni ale morții și accentuarea caracterului oniric, coșmaresc se realizează frecvent, dar se subliniază întotdeauna pierderea contactului cu exteriorul, încarcerarea în cele mai adânci coșmaruri: "prin păcură răzbat/ semnalele", "atât
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
moderniste, dar anticipând totodată și ruperile de ritm ale poeziei contemporane. Se dezvoltă un univers paralel, conturat în tușe îngroșate, de o violență ce-l face mai real decât realul: "La podul din Pădurile Nevroză/ delirul crește straniu din portret/ picherul negru gâfâie - amanet/ la linia ferată cu hipnoză." (Carnet lapidar). Universul astfel destructurat anticipează poezia celor din grupul oniric, continuând și preluând câteva modalități suprarealiste. Când se refuză metafora, rolul ei de a crea imagini sugestive este preluat de alte
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
domestice întâlnite din cele mai vechi timpuri amintim vaca pentru lapte, calul pentru tracțiune, oaia țurcană, capra domestică, porcul. Pe pajiști întâlnim popândăul, cățelul pământului, dihorul, nevăstuica și prin casele părăsite jderii. Dintre păsările domestice amintim: găinile, rațele, gâștele, curcile, picherele și în ultimul timp prepelițele în captivitate. în păduri și pe întinsul câmpiilor întâlnim: mierle, priveghetori, ciocârlanul, graurul,stigletele, pitpalacul, ciocârlia, dumbrăveanca, pupăza, cucul, pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cel mai vestit din zona Fălticenilor. Un alt episod este cel cu protopopul Gheorghe Zaharian "neam de țigan și nici n-are obraz, nici rușine și nici frică de Dumnezeu" (p.55). Un episod interesant aproape necunoscut este cel cu picherul Neculai Vlahuță, fratele lui Alexandru Vlahuță, care s-a călugărit cu numele Nectarie la Mănăstirea Neamț. Animozitățile nu lipsesc nici ele. O familie cunoscută în zona Baia, familia Șandru nu a fost iertată de memoria sa; "în general Șăndrenii au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Când nu mai sânt în stare să alin durerea grea, Atunci îți iau portretul, îl eau și îl sărut, Dar plânsul mă îneacă și sufăr mult mai mult". Și pe obrazul ei supărat curgeau puhoaie de lacrimi. Aicea venea și picherul 19 Neculai Vlahuță, fratele picherului Alexandru Vlahuță [13]și aicea venea și picherul Constantinescu care trăia în str. Broscăriei și avea o doamnă frumoasa ca din povești. Și mai beau vin și cântau foarte frumos. Murind Constantinescu, Dna lui a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
stare să alin durerea grea, Atunci îți iau portretul, îl eau și îl sărut, Dar plânsul mă îneacă și sufăr mult mai mult". Și pe obrazul ei supărat curgeau puhoaie de lacrimi. Aicea venea și picherul 19 Neculai Vlahuță, fratele picherului Alexandru Vlahuță [13]și aicea venea și picherul Constantinescu care trăia în str. Broscăriei și avea o doamnă frumoasa ca din povești. Și mai beau vin și cântau foarte frumos. Murind Constantinescu, Dna lui a avut poale lungi și minte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
portretul, îl eau și îl sărut, Dar plânsul mă îneacă și sufăr mult mai mult". Și pe obrazul ei supărat curgeau puhoaie de lacrimi. Aicea venea și picherul 19 Neculai Vlahuță, fratele picherului Alexandru Vlahuță [13]și aicea venea și picherul Constantinescu care trăia în str. Broscăriei și avea o doamnă frumoasa ca din povești. Și mai beau vin și cântau foarte frumos. Murind Constantinescu, Dna lui a avut poale lungi și minte scurtă. A vândut casa cea foarte frumoasă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
vândut casa cea foarte frumoasă și s-a dus după un muntean foarte lăudăros și trăia într-un bordei făcut din traverse și acoperit cu pământ în gara Dolhasca, județul Suceava ca vai de lume. Dumitru Mihailescu s-a dus picher la Sabasa, tot județul Suceava. Și un criminal 1-a bătut de i s-a tras moartea, că cică ar fi trăind cu soția lui. Iar picherul Vlahuță s-a călugărit cu numele de Nectarie Vlahuță, [14] dar trăia foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
gara Dolhasca, județul Suceava ca vai de lume. Dumitru Mihailescu s-a dus picher la Sabasa, tot județul Suceava. Și un criminal 1-a bătut de i s-a tras moartea, că cică ar fi trăind cu soția lui. Iar picherul Vlahuță s-a călugărit cu numele de Nectarie Vlahuță, [14] dar trăia foarte năcăjit la mănăstirea Neamț din județul Neamț. Pe toți aceștia i-am cunoscut și m-au cunoscut. Țin minte de când eram de doi ani. După ce m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
l-au Îndemnat să adopte un nume nou, Georgescu. Iată deci că Dumitru Gh. Beldie din Stroești devine Dumitru Gh. Georgescu din București; și el s-a luptat din greu să-și câștige pâinea: funcționar la drumuri; cioplitor de piatră; picher pe șo seaua București-Bolintin; agent achizitor la socie tatea de asi gurări Naționala; proprietarul unui restaurant; directorul unei cantine etc. A murit sărac În ziua de 14 noiembrie 1920, lăsându-i fiului său mai mare, Costică, doar 20 de lei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mă leagă de Fârțănești, satul bunicilor, preotul Petre și Maria Istrati, deși m-am născut în Măluștenii Covurlui la Lupești. Tata, Dumnezeu să-l odihnească, se numea Gheorghe Apostolescu și ajunsese din Brăila prin părțile locului datorită meseriei sale de picher. A murit când aveam doi ani, nemaiajungând să-și pună cununiile cu mama mea, Elena Istrati și nici să termine drumurile pe care le avea de făcut. Unchi și mătuși peste mătuși, preotul ținând casă cu foarte mulți copii și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Intrarea la "facultate" / 225 Cine a fost turnătorul? / 230 Procesul unuia, condamnarea întregii familii / 233 La Iași, cu profesorul Gheorghiu și cu un caraliu omenos / 235 La școala anticomunistă a profesorului Gheorghiu / 237 Reintegrarea la Movileni, în stuf / 241 Un picher ospitalier de frică / 245 Jocul de fotbal ca sabotaj (Gelu SIMIONESCU) / 249 Simioneștii - o familie zdrobită / 249 Fapta: degajarea terenului de fotbal / 251 Meciul cu Securitatea / 253 Repriza întâi nocturnă / 253 Repriza a doua. Arestat în timpul orei de matematică / 254
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost deținut politic. Am căutat să mă ascund și să-mi ascund trecutul de deținut. De când m-au arestat și până am ieșit la pensie eu n-am mai lucrat în Iași nicio singură zi. Numai navetă, navetă, navetă. Un picher ospitalier de frică Am terminat cu Gostatul după vreo șase ani de lucru, că s-au desființat toate în sensul că trebuia, de exemplu, unificat Movilenii cu Popricanii. Pentru că directorul meu a plecat de la Gostat și a venit la Iași
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
gata formați, că dacă veneau la noi, doar nu era să mă dea pe mine afară directorul ca să-l bage pe ăla. Haiu mi-a zis să fac cerere, că mă încadrează și mă dă la Podu Iloaei pe funcție de picher, în construcții la drumuri. Și, dacă fusesem în armată, mă pricepeam și la picheri și la pontonieri și la mai toate. Am fost isteț și am "furat" meserie, cum se spune, privind la ceea ce făceau alții de pe unde mergeam cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]