40 matches
-
se angajeze într-o politică socială privind locuințele. Un senator considera că a construi locuințe pentru muncitori reprezintă "un plasament echivoc"1. Fără îndoială, datorăm insistenței liberale punerile la punct tactice ale așteptărilor față de legea privind HBM. Propunerile magistratului Georges Picot, alt promotor al legii, ilustrează clar cum, în acel moment de la răscrucea secolelor, legile sociale erau privite cu mare atenție și cu grija ca ele să nu fie influențate de socialiști și de sindicaliști: Respingerea unei legi așteptate de către toți
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Perrin Jean-Pierre 257 Perrot Michelle 77, 84-86, 88, 110 Perroux François 130, 131 Persigny 75 Pétain Philippe 93 Petit Michèle 131 Petit-Dutaillis Charles 53, 55 Petitet Sylvain 54, 253 Pfieger Géraldine 291 Phlipponneau Michel 177 Picard Paul 37, 38, 138 Picot Georges 90 Pietri 69 Pinson Daniel 142, 143, 151, 164, 215, 220 Pisani Edgar 73, 153-155, 157 Pivion Philippe 227, 234, 241 Pompidou Georges 117, 156 Poniatowski Michel 214 "Popor și cultură" 182, 187 Poujol Geneviève 188 Poulot Denis 110
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
oarecare reticență, determinând unii cercetători, precum Emil Petrovici și Sextil Pușcariu, să elaboreze clasificări diferite după criterii diferite, în funcție de acceptarea graiului maramureșean ca o varietate individualizată sau nu. O primă semnalare a existenței unei unități dialectale maramureșene aparține lui Emile Picot în 1873. Gustav Weigand (1908), autorul primului atlas lingvistic român, vorbește doar de trei subdialecte (bănățean, muntean și moldovean), însă are meritul de a identifica anumite particularități pentru graiurile din Crișana și Maramureș. Emil Petroviciu, într-un studiu din 1954
Graiul maramureșean () [Corola-website/Science/298732_a_300061]
-
doi ctitori (Antonie Ruset și Gheorghe Duca) din secolul al XVII-lea, figuri de sfinți, scene de luptă etc. Odată cu reconstruirea bisericii în 1884-1904, pereții și bolțile au fost repictate în frescă, pe fond albastru, de către francezii Boris Bernard, Emile Picot și P. Mauretal. André Lecomte du Noüy a afirmat că pictura nouă a păstrat fondul albastru de la pictura veche, din cauza căruia biserica este destul de întunecoasă în interior, lucru amplificat și de ferestrele înguste. Armonia severă a acestei decorațiuni religioase este
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
termenii „consiliu administrativ” și „oficiu” sfatului domnesc, respectiv dregătoriei. Conform istoricului Nicolae Stoicescu, supozițiile autorului asupra originii acestor instituții sunt greșite, precum și datele privitoare la dregători în parte. Un alt pas îndărăt, după un studiu mai competent al autorilor E. Picot și Gheorghe Bengescu, l-a constituit capitolul dedicat de N. Blaramberg într-o lucrare mai amplă, el preluând necritic afirmația greșită a lui Dimitrie Cantemir și combătută anterior, cum că Alexandru cel Bun ar fi înființat dregătoriile moldovenești la sfatul
Sfatul domnesc () [Corola-website/Science/302172_a_303501]
-
Rubens, Nicolas Poussin, Tizian, Jean-Baptiste Greuze și mulți alții. Artistul a fost cu siguranță la Paris în perioada exilului de după 1849 și biografii lui au menționat că a urmat cursuri de pictură în atelierele lui Michel Martin Drolling și François-Édouard Picot, fără ca vreunul să aducă vreo referință documentară. De altfel, unii dintre ei comentând aspectele artistice ale creației lui Iscovescu ulterioare studiilor de la Paris, au recunoscut că nu se vede în opera sa vreo îmbunătățire în ce privește compoziția și meșteșugul picturii, astfel încât
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
În aceeași perioadă a realizat și portretul lui Dimitrie Bolintineanu (8 martie 1849), a lui Kypra (1849). Apoi, Barbu Iscovescu a plecat în anul 1849 să studieze la Paris, unde i-au fost profesori pictorii Michel Martin Drolling și François-Édouard Picot. A vizitat muzeele pariziene și a făcut copii după lucrări realizate de mari maeștri ca Tițian, Rubens, Nicolas Poussin și Jean-Baptiste Greuze și, la îndemnul lui Nicolae Bălcescu, a copiat la Biblioteca națională, după gravuri de epocă, chipuri de voievozi
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
că Barbu a trecut pe la Paris sau, cel puțin, că ar fi urmat studii sistematice la vreunul din profesorii vremii". În anul 1849, Iscovescu a plecat la Paris unde a lucrat în atelierele maeștrilor pictorii Michel Martin Drolling și François-Édouard Picot, acest eveniment fiind confirmat de toți biografii pictorului. Dan Grigorescu și Marin Nicolau au folosit aceeași sursă bibliografică a Luciei Dracopol-Ispir din anul 1939, fără a aduce detalii suplimentare în acestă direcție. Grigorescu a susținut ideea că Iscovescu ar fi
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Iscovescu a făcut-o se află astăzi la Academia Română în mapa artelor plastice - CXXIX. Atât Marin Nicolau cât și Grigorescu au menționat faptul că artistul român nu era satisfăcut de academismul lui Drolling și de aceea ar fi migrat spre Picot, care deși nu era el un partizan înfocat al înnoirii romantice, avea orizonturi mai largi în privința realizării compozițiilor caracterizate de un echilibru mai pregnant dintre culoare și desen. Aceste afirmații, atât la Nicolau, cât și la Grigorescu nu au trimiteri
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
cât și la Grigorescu nu au trimiteri către surse și par mai mult comentarii comparative generale ale celor doi mari maeștri francezi. În opinia lui Ionel Jianu, Iscovescu l-ar fi întâlnit pe Theodor Aman în atelierele lui Drolling și Picot, deoarece și acesta s-a stabilit la Paris în aceeași perioadă și a urmat cursuri de pictură cu aceiași maeștri. Ionel Jianu nu a adus surse bibliografice care să ateste acest lucru. Dan Grigorescu a amintit și el aceeași informație
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
profesorului Constantin Lecca după care se înscrie la cursurile Colegiului Sfântul Sava din București la clasa profesorului Carol Wallenstein. În perioada 1850 - 1857 se stabilește la Paris, unde studiază pictura (1850) cu Michel Martin Drolling, apoi, din 1851, cu François-Édouard Picot. Profesor și întemeietor împreună cu Gheorghe Tattarescu al Școlii de Arte Frumoase din București. Se dedică picturii influențat de maeștrii Renașterii italiene. Revenit pe meleagurile natale s-a inspirat din viața muscelenilor lăsând mai multe pânze cu peisaje din Câmpulung și
Theodor Aman () [Corola-website/Science/298307_a_299636]
-
dezvoltării picturii în Principate. Astfel, în 1850, Theodor Aman pleacă la Paris la studii. Aici, Aman se înscrie ca elev în atelierul lui Drolling și un an mai tîrziu - după moartea acestuia survenită la 9 ianuarie 1851 - în cel al Picot. La sărbătorirea a 150 de ani de la fondarea Școlii Naționale de Arte Frumoase, Poșta Română a pus în circulație o marcă poștală cu valoarea nominală de 8,10 lei care îl reprezintă pe Theodor Aman. Pentru sărbătorirea a 150 de
Theodor Aman () [Corola-website/Science/298307_a_299636]
-
În 1841, Gustave, însoțit de mama lui, Pauline Desmoutier, călătorește în Italia și se întoarce de acolo cu un caiet plin de schițe din Milano, Veneția și Florența. Începe în 1846 să ia lecții de pictură cu pictorul neoclasicist François Picot și, în același an, după bacalaureat, este admis la "Academia de Arte Frumoase". După două încercări nereușite de a obține bursa ""Grand Prix de Rome"", care i-ar fi înlesnit o călătorie de studii în Italia, părăsește în 1849 "Academia
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
de externe, lordul Curzon, i-a scris în august 1920 înaltului comisar al Palestinei, Herbert Samuel, cerându-i să procedeze în așa fel încât francezii să înțeleagă că britanicii nu acceptă nicio ingerință a Parisului la sud de linia Sykes Picot, iar politica Londrei față de această zonă este acordarea independenței, dar păstrarea legăturilor strânse cu Palestina. Samuel i-ar fi răspuns lui Curzon că, „după căderea Damascului acum două săptămâni... șeicii și triburile de la est de Iordan, total dezamăgiți de guvernul
Mandatul britanic pentru Palestina () [Corola-website/Science/321129_a_322458]
-
cele mai importante creații ale artistului ce debuta la mijlocul secolului la Paris. Aman devenea încă din deceniul 6 al sec. XIX cel mai important pictor autohton. Pictor de factură clasică, cu o educație academistă (studii cu Martin Drolling, François Edouard Picot), cu tendințe realiste (simte afinități cu pictura lui Gustave Courbet) va picta atât portret, teme istorice, mitologice, cât și studii de gen și naturi statice, elaborând un limbaj pictural unic pentru cea de-a doua jumătate a secolului al XIX
Senzaționale licitații la Artmark by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105567_a_106859]