113 matches
-
piemonturile colinare submontane predomină "solurile podzolice argiloiluviale" și cele "brune podzolite" (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni - Crizbav - Măieruș - Apața). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice și naturale etc.). Șesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din "soluri brune eumezobazice" (treimea sudică), "cernoziomuri levigate redzinice" și "cernoziomuri redzinice" (treimea mijlocie) și "lăcoviști". În lunca Oltului din dreptul Feldioarei se regăsesc "cernoziomuri argiloiluviale" și "levigate", obiectul unor intense
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
pe 25 ianuarie 1942 s-au înregistrat -38,5°C, iar pe 9 septembrie 1946 — +37,2°C. În cursul unui an normal, amplitudinea extremă a comunei depășește 75°C. Inversiunile de temperatură nu sunt rare în această zonă. Treptele piemontane prezintă, de regulă, temperaturi mai ridicate decât treapta inferioară a depresiunilor. Masele de aer rece se acumulează aici datorită munților înconjurători, care împiedică o mișcare a acestora. Totodată, iarna, se întâmplă de multe ori ca temperatura din Poiana Brașov să
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Târgșoru Vechi este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Stăncești, Strejnicu (reședința), Târgșoru Vechi și Zahanaua. Comuna se află în câmpia piemontană a Ploieștilor, la vest de municipiul Ploiești, pe malul stâng al râului Prahova, care formează limita sa de sud-vest. În partea de sud, comuna este străbătută de șoseaua DN1A, unul din drumurile naționale care leagă Ploieștiul de București. Lângă Strejnicu
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
Mânerău include două subsisteme habitaționale: vatra satului, întemeiată de-a lungul firului unui afluent al Cernei, și Lunca, situată în culoarul văii Cernei, care până la edificarea Secției laminatoare a C.S.H. a constituit grânarul Mânerăului. Poziția geografică ilustrează zona de trecere, piemontană, de la rama estică a Munților Poiana Ruscă la spațiul de luncă, trasat de coridorul inferior al râului Cerna. Satul a fost rostuit în scurtul talveg cu axa vest-est, tăiat de firul pârâului omonim, de-o parte și de alta a
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
după ce separă Piemontul Cotmeana (în V) de Piemontul Cândești (în E), intră în câmpie, unde udă multe subunități din Câmpia Română. Debitul mediu multianual variază între 19,6 m/s în cursul superior, 40 m/s la ieșirea din zona piemontană și 73 m/s la vărsare. Pe cursul superior al râului Argeș s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Argeș, Cerbureni, Oești, Albești, Curtea de Argeș, Zigoneni, Băiculești, Budeasa, Merișani etc.). Valea superioară a râului Argeș se încadrează într-
Râul Argeș () [Corola-website/Science/298599_a_299928]
-
de Vest (în vest). Aceste dealuri s-au format prin depunerea materialelor grosiere la marginea zonei montane la sfârșitul neozoicului. Aceste materiale au fost puternic erodate de către acțiunea apelor curgătoare. Formarea vorbește despre tipul unității de relief: este o unitate piemontană cu înclinare dinspre zona montană spre zona de câmpie (E spre V). Altitudinile scad de la 450 m la sub 200 m, în partea de vest. Râurile au fragmentat piemontul astfel că, aspectul actual este de dealuri prelungi situate discontinuu. Tipul
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
Nedeșul, Tășadul, iar în aval de Oradea la Sântandrei, râul Peța. Între anii 1896-1904 a fost construit Canalul Colector, lung de 61 km, cu direcția nord-sud, care face legătura între Crișul Repede și Crișul Negru. El adună apele dinspre dealurile piemontane ce invadau Câmpia, având o capacitate de transport de cca. 6 m3/s în apropierea prizei de la Tărian, aceasta mărindu-se până la 60 m3/s la vărsarea Colectorului în Crișul Negru la Mocear. Hărți
Râul Crișul Repede () [Corola-website/Science/297458_a_298787]
-
este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Câlțești, Clondiru de Sus, Dara, Pietroasa Mică, Pietroasele (reședința) și Șarânga. Se află în zona Dealului Mare, întinzându-se pe versantul sudic al dealului Istrița și puțin în câmpia piemontană de la poalele acestuia. În 2002, comuna avea 3. Comuna este un cunoscut centru al mai multor situri arheologice, fiind descoperite o cetate dacică la Gruiu Dării (lângă Pietroasa Mică), un castru roman la Pietroasele, precum și un celebru tezaur gotic. Cele
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, care reprezintă punctul de maximă altitudine al comunei (). Principalele sate se află pe versantul acestui deal, în timp ce o prelungire a comunei formată din terenuri agricole se extinde spre sud, în câmpia piemontană de la poalele Istriței. Satul de reședință a comunei este Pietroasele și este situat în partea vestică a comunei. El este străbătut de drumul județean 205 (Vernești-Fințești), parte a vechiului drum principal ce lega Buzăul de Ploiești. Pietroasa Mică se află
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
cărora pătrunde sub forma unui golf, de-a lungul râului Prahova, până la o altitudine maximă de 340-350m (în Nord) și până la câmpia de subsidența a Gherghiței, în sud, unde altitudinea minimă este de aproximativ 72m.Câmpia Ploieștiului este o câmpie piemontană, ușor inclinată, constituită din aluviunile aduse de Prahova și Teleajăn; are forma tipică a unui con de dejecție, fiind ingustă în partea de nord ("2-2,5km lățime") și mai largă în partea sudică ("aproximativ 35km latime").Câmpia Ploieștiului se întinde
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
cărora pătrunde sub forma unui golf, de-a lungul râului Prahova, până la o altitudine maximă de 340-350m ("în Nord") și până la câmpia de subsidența a Gherghiței, în sud, unde altitudinea minimă este de aproximativ 72m.Câmpia Ploieștiului este o câmpie piemontană, ușor inclinată, constituită din aluviunile aduse de Prahova și Teleajăn; are forma tipică a unui con de dejecție, fiind ingustă în partea de nord ("2-2,5km lățime") și mai largă în partea sudică ('aproximativ 35km latime"). Diferența de altitudine dintre
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
burdigaliene, conturându-se ca o unitate clară chiar dacă se află în partea cea mai nordică. Această unitate pare „sudată” de Carpați în timp ce spre exterior se termină printr-un abrupt veritabil (falia extracarpatică ) de natură tecto-erozivă. 3.Piemontul extracarpatic 4.Câmpia piemontană Baia, cea mai coborâtă unitate și în același timp cea mai netedă cu aspect cvasiorizontal. Formată din terase și lunci este intens folosită de om în scopuri agrare și intens umanizată. Cele mai răspândite tipuri de soluri sunt : solurile brune
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
o importanță mare o prezintă pădurile. Acestea ocupă aproape toată jumătatea de vest a teritoriului, determinând o încetinire a vitezei vânturilor și o sporire a umidității aerului. Regimul termic se caracterizează printr-o medie anuală de 70 în partea Câmpiei piemontane Baia, 60 în zona subcarpatică și 50 în zona muntoasă. Temperatura medie a lunii ianuarie este de - 50 în șesul Moldovei și de - 3,50 în zona subcarpatică, iar a lunii iulie este de 190 . Media anuală a precipitațiilor este
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Romanați, pe cursul superior al râului Teslui, la 20 km est de municipiul Craiova. Se învecinează cu localitățile: nord - comuna Pielești, vest - comuna Coșoveni, sud - comuna Leu, sud-est - comuna Drăgotești. În est și nord-est se află județul Olt. De câmpie piemontană. Caracter temperat-continental de câmpie, cu temperatura medie anuală de 11° grade C. Temperatura medie a celei mai reci luni (ianuarie) este de -2° grade C, iar media celei mai calde luni (iulie) de 22-23° grade C. Precipitațiile medii înregistrează valori
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
drumuri forestiere și/sau pe poteci naturale de pădure, direct spre culmea masivului Codru (astfel de locații sunt, în denumirea locală, "Fântâna Haiducului Pintea/Fântâna Pintii", "Foișorul-Tarnița/La Ciupercă", "Valea Lupului", etc.) și/sau pe dealurile care îl compun, dealurile piemontane Codrului și/sau la "Poalele Codrului" (spre exemplu, în denumirea locală, astfel de locații sunt "Câmpu Mare", "Făgașul Satului", "Pusta", "Ungurelul", "Dealul Secăturii", "Tarnița", "Dealul lui Bran", "Dealul Piști"). Culmea masivului Codru se întinde pe aproximativ 22 de kilometri (cu
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Grebănu (reședința), Homești, Livada, Livada Mică, Plevna și Zăplazi. Comuna se află în nordul județului, în apropiere de Râmnicu Sărat, în zona primelor dealuri ale Subcarpaților Curburii și a unei câmpii piemontane dintre cursul Câlnăului și cel al Râmnicului Sărat. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203A, care leagă municipiul Râmnicu Sărat (DN2) de Murgești, în valea Câlnăului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grebănu se ridică la locuitori, în scădere
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
accentuată de încrețire, cu ridicarea munților actuali, a avut loc în perioada târzie a miocenului pe o durată cuprinsă între 100 și 150 milioane de ani. Regiunea Caucaziei este alcătuită dintr-o serie de câmpii joase și netede, din podișuri piemontane și munți cu altitudini ce depășesc constant 4000 m, orientate, în general, pe direcția nord vest-sud est, sub forma unor fâșii paralele. Cea mai impunătoare fâșie montană este cea nordică, cu o lungime de circa 1200 km și cu o
Munții Caucaz () [Corola-website/Science/307372_a_308701]
-
Călimani și Gurghiu dând naștere defileului Deda - Toplița. Afluenții Mureșului au contribuit la actuala înfățișare a reliefului prin conurile de dejecție formate de aceștia cu materialele aluvionare aduse de munții din jur, fapt ce a dus la separarea unor dealuri piemontane din jur. Geograful Henrich Wachner afirma despre evoluția reliefului că “rețeaua hidrografică actuală s-a realizat abia de la “Pliocen la Deluviu”2. În continuare el mai susținea că în treptele în formă de terasă pe coastele strâmtorii cam la 150
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
nivelul de bază este relativ închis, ca de pildă Depresiunea Brașovului, atunci pot apărea piemonturi și în asemenea climate; ex piemontul Timis-Sacele. Prima fază evolutivă este aceea a dezvoltării unor mari conuri acumulative. Ele ar putea fi numite și conuri piemontane, pentru a le putea deosebi de cele obișnuite care nu evoluează spre piemont. Râurile mari dau conuri extinse și plate, iar cele mici, conuri restrânse și înclinate. În faza următoare conurile ajung la îngemănare și se construiește un glacis aluvial
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
plate, iar cele mici, conuri restrânse și înclinate. În faza următoare conurile ajung la îngemănare și se construiește un glacis aluvial. Când glacisul acumulativ se formează pe suprafețe de mai multe sute de km piemontul devine în fapt, o câmpie piemontana, care se construiește în cea mai mare parte fosilizând câmpia anterioară. Panțele sale sunt foarte reduse, adesea sub 0.5‰. Stadiul de piemont sau de câmpie piemontana, în care râurile răspândesc cantități imense de pietrișuri fine, argile și nisipuri, se
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
suprafețe de mai multe sute de km piemontul devine în fapt, o câmpie piemontana, care se construiește în cea mai mare parte fosilizând câmpia anterioară. Panțele sale sunt foarte reduse, adesea sub 0.5‰. Stadiul de piemont sau de câmpie piemontana, în care râurile răspândesc cantități imense de pietrișuri fine, argile și nisipuri, se poate observa în bazinul râului Po, în Câmpia Gangelui, a Indusului, iar pentru trecut poate fi citat și piemontul Getic. Prin ridicarea neotectonica a câmpiei piemontane, prin
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
câmpie piemontana, în care râurile răspândesc cantități imense de pietrișuri fine, argile și nisipuri, se poate observa în bazinul râului Po, în Câmpia Gangelui, a Indusului, iar pentru trecut poate fi citat și piemontul Getic. Prin ridicarea neotectonica a câmpiei piemontane, prin înălțime și caracteristici impuse de fragmentare devine podiș piemontan, iar într-o fază evolutivă înaintată, dealuri (coline)piemontane. Este o rețea puțin densă, curge la suprafață, malurile înseși fiind construite din propriile aluviuni. Albiile se colmatează relativ repede și
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
fine, argile și nisipuri, se poate observa în bazinul râului Po, în Câmpia Gangelui, a Indusului, iar pentru trecut poate fi citat și piemontul Getic. Prin ridicarea neotectonica a câmpiei piemontane, prin înălțime și caracteristici impuse de fragmentare devine podiș piemontan, iar într-o fază evolutivă înaintată, dealuri (coline)piemontane. Este o rețea puțin densă, curge la suprafață, malurile înseși fiind construite din propriile aluviuni. Albiile se colmatează relativ repede și de aceea cursurile se vor schimba des prin divagări, deversări
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
râului Po, în Câmpia Gangelui, a Indusului, iar pentru trecut poate fi citat și piemontul Getic. Prin ridicarea neotectonica a câmpiei piemontane, prin înălțime și caracteristici impuse de fragmentare devine podiș piemontan, iar într-o fază evolutivă înaintată, dealuri (coline)piemontane. Este o rețea puțin densă, curge la suprafață, malurile înseși fiind construite din propriile aluviuni. Albiile se colmatează relativ repede și de aceea cursurile se vor schimba des prin divagări, deversări, captări. Văile au în general apă puțină, seaca cu
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
După ce piemontul a încetat să se mai construiască, rețeaua hidrografica își schimbă caracterele: se adâncește devenind stabilă, se impune epigenetic, se creează o generatie nouă de vai cu izvoarele în piemont; aceasta din urmă se adaptează și ea formei conurilor piemontane, dispunerii pânzelor de apă ce le alimentează și structurii de fundament. Piemontul este format din aluviuni, incepand cu pietrișuri de diferite dimensiuni, amestecate cu nisipuri și paturi sau lentile de argilă. Mărimea materialelor scade din amonte spre avale, aluviunile cele
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]