123 matches
-
Stâlpu este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află la sud-vest de municipiul Buzău, reședința județului, într-o câmpie piemontană de la poalele Subcarpaților Curburii și este străbătută de drumul județean 203G, care o leagă spre sud de Costești (unde se termină în DN2) și spre nord de Merei și stațiunea Sărata Monteoru, (unde se intersectează cu DN1B), Tisău și Măgura
Stâlpu, Buzău () [Corola-website/Science/301044_a_302373]
-
Vintileanca sau Găgeni-Vintileanca) este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Găgeni, Istrița de Jos, Săhăteni (reședința) și Vintileanca. Comuna se află la poalele Dealurilor Istriței (care încep în extremitatea nordică a comunei), în zona de câmpie piemontană. Satele Săhăteni (reședința comunei) și Istrița de Jos se află în partea de nord, pe DN1B (E577), drum național european ce leagă orașele Ploiești și Buzău. Satele Găgeni și Vintileanca se află mai înspre sud, mai adânc în zona de
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
3. Case de piatră și lemn - Sfârșitul sec XIX-începutul sec XX - Ilova (4 case de lemn și 4 case de piatră) Religiile predominanțe în comuna Slatina Timiș sunt ortodoxă și catolică. Teritoriul comunei Slatina Timiș este cuprins în zona dealurilor piemontane. Lunca și terasă inferioară a râului Timiș, despart teritoriul comunei în două părți aproximativ egale. Localitațiile Slatina Timiș și Sadova Veche se încadrează luncii și terasei râului, iar Ilova și Sadova Nouă pe platouri din zona deluroasa. Lunca este bine
Comuna Slatina-Timiș, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301096_a_302425]
-
succesiv în Pleistocen iar câmpiile joase și luncile în Holocen. Astfel, ele sunt alcătuite la suprafață, în câmpiile înalte, din nisipuri, pietriș și loess (fiind neinundabile), iar în câmpiile joase din aluviuni recente. Localitatea Frumușeni se află într-o câmpie piemontana, înaltă, fiind o continuare evidență a dealurilor Lipovei. Rețeaua hidrogafică este puternic influențată de răul Mureș (187 m3/s debit multianual), fiind formată din o serie de cursuri permanente sau temporare cu curgere de la sud spre nord, așa cum le este
Frumușeni, Arad () [Corola-website/Science/300291_a_301620]
-
al comunei Bahna-Neamț, ce cuprinde următoarele localități: Izvoare, Bahnisoara, Broșteni, Tuscanii din Vale, Tuscanii din Deal, Liliac și Bahna. Din punct de vedere fizico-geografic, sătul Arămești se suprapune zonei de contact a culoarului Șiretului, în dreptul Podișului Central Moldovenesc, cu dealurile piemontane pericarpatice din Sud-Estul Depresiunii Caracu-Bistrita. Partea Nordică a satului, este străbătuta de pârâul Turbata, ce izvorăște din Dealul Runcului. Climă din această microregiune, în care se situează vatra satului Arămești, este temperat continentală, specifică Podișului Moldovei; prezintă temperaturi medii anuale
Arămești, Neamț () [Corola-website/Science/301616_a_302945]
-
căile ferate Ploiești-Brașov, pe care este deservită de stația Buda; și Ploiești-Târgoviște, pe care este deservită de halta de mișcare Târgșoru Nou. Teritoriul comunei aparține Câmpiei Ploieștilor formată pe conul de dejecție al râului Prahova. Este o câmpie de tip piemontan, relativ plană, slab fragmentată cu văi și terase slab individualizate. Teritoriul comunei se situează într-o zonă cu clima temperat continentală, regimul termic, caracteristic zonei de silvostepa, cu o temperatură anuală medie de 10.6 (C și o medie a
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
cărora pătrunde sub forma unui golf, de-a lungul râului Prahova, până la o altitudine maximă de 340-350m (în Nord) și până la câmpia de subsidența a Gherghiței, în sud, unde altitudinea minimă este de aproximativ 72m.Câmpia Ploieștiului este o câmpie piemontană, ușor inclinată, constituită din aluviunile aduse de Prahova și Teleajăn; are forma tipică a unui con de dejecție, fiind ingustă în partea de nord ("2-2,5km lățime") și mai largă în partea sudică ("aproximativ 35km latime").Câmpia Ploieștiului se întinde
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
cărora pătrunde sub forma unui golf, de-a lungul râului Prahova, până la o altitudine maximă de 340-350m ("în Nord") și până la câmpia de subsidența a Gherghiței, în sud, unde altitudinea minimă este de aproximativ 72m.Câmpia Ploieștiului este o câmpie piemontană, ușor inclinată, constituită din aluviunile aduse de Prahova și Teleajăn; are forma tipică a unui con de dejecție, fiind ingustă în partea de nord ("2-2,5km lățime") și mai largă în partea sudică ('aproximativ 35km latime"). Diferența de altitudine dintre
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
Vadu Săpat este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Ghinoaica, Ungureni și Vadu Săpat (reședința). Comuna se află la poalele dealurilor Istriței, la începutul unei câmpii piemontane, în valea râului Iștău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102K, ce o leagă spre sud de Mizil (unde se termină în DN1B) și spre sud-vest de Fântânele, Ceptura și Urlați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vadu Săpat se
Comuna Vadu Săpat, Prahova () [Corola-website/Science/301753_a_303082]
-
drumuri forestiere și/sau pe poteci naturale de pădure, direct spre culmea masivului Codru (astfel de locații sunt, în denumirea locală, "Fântâna Haiducului Pintea/Fântâna Pintii", "Foișorul-Tarnița/La Ciupercă", "Valea Lupului", etc.) și/sau pe dealurile care îl compun, dealurile piemontane Codrului și/sau la "Poalele Codrului" (spre exemplu, în denumirea locală, astfel de locații sunt "Câmpu Mare", "Făgașul Satului", "Pusta", "Ungurelul", "Dealul Secăturii", "Tarnița", "Dealul lui Bran", "Dealul Piști"). Culmea masivului Codru se întinde pe aproximativ 22 de kilometri (cu
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
Mânerău include două subsisteme habitaționale: vatra satului, întemeiată de-a lungul firului unui afluent al Cernei, și Lunca, situată în culoarul văii Cernei, care până la edificarea Secției laminatoare a C.S.H. a constituit grânarul Mânerăului. Poziția geografică ilustrează zona de trecere, piemontană, de la rama estică a Munților Poiana Ruscă la spațiul de luncă, trasat de coridorul inferior al râului Cerna. Satul a fost rostuit în scurtul talveg cu axa vest-est, tăiat de firul pârâului omonim, de-o parte și de alta a
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
Călimani și Gurghiu dând naștere defileului Deda - Toplița. Afluenții Mureșului au contribuit la actuala înfățișare a reliefului prin conurile de dejecție formate de aceștia cu materialele aluvionare aduse de munții din jur, fapt ce a dus la separarea unor dealuri piemontane din jur. Geograful Henrich Wachner afirma despre evoluția reliefului că “rețeaua hidrografică actuală s-a realizat abia de la “Pliocen la Deluviu”2. În continuare el mai susținea că în treptele în formă de terasă pe coastele strâmtorii cam la 150
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
tipuri: - eolian, existent în general de-a lungul văilor, pe terase și pe versanți - aluvial situat în cadrul văilor propriu-zise și pe unele terase mai vechi - fluvio-glaciar situat în zonele marilor câmpii deltaice și fluvio-glaciare - deluvial existent în regiuni de câmpii piemontane, câmpii joase, depresiuni, văi mult lărgite - proluvial întâlnit în perimetrul conurilor de dejecție - eluvial pe sectoarele cumpenelor de ape, suprafețele și versanții cu înclinare slabă Aproape fiecare din tipurile genetice de loess prezintă caractere proprii, care pot fi puse în
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Grebănu (reședința), Homești, Livada, Livada Mică, Plevna și Zăplazi. Comuna se află în nordul județului, în apropiere de Râmnicu Sărat, în zona primelor dealuri ale Subcarpaților Curburii și a unei câmpii piemontane dintre cursul Câlnăului și cel al Râmnicului Sărat. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203A, care leagă municipiul Râmnicu Sărat (DN2) de Murgești, în valea Câlnăului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grebănu se ridică la locuitori, în scădere
Comuna Grebănu, Buzău () [Corola-website/Science/300820_a_302149]
-
cea joasă a fost construit, în lungime de 61 de km, Canalul Crișurilor (Canalul Colector Criș) care leagă Crișul Repede de Crișul Negru. Acest canal are, în principal, rolul de colector al apelor superficiale și a celor provenite din zona piemontană și câmpia înaltă. În el își varsă apele și cele două pârâuri ale Cefei. În trecut, câmpia înaltă era acoperită cu păduri de stejar, cer, gârniță și gorun, dar și alte foioase ca ulm, frasin în alternanță cu pajiști stepice
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
există două tipuri de vegetație, lemnoasă și ierboasă care sunt bine reprezentate, structural și cantitativ. Arealul ocupat de pădurile de conifere și foioase, componenta cea mai importantă a vegetației lemnoase depășește 60٪ din suprafața comunei. Etajul coniferelor, prezent în dealurile piemontane și în munții Țibleș, este reprezentat de molid, brad, pin și exemplare rare de larice. Pe locurile principale ale comunei Tirlișua, Strambulici, Izvor și Molișet, s-au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderant, din fag montan. Rar pot fi
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
comunicație, se impune luare unor măsuri de împădurire cu esențe repede crescătoare, efectuarea unor lucrări de cleionaje, diguri de protecție și consolidări de maluri. Rleieful localității Târlișua are o structură verticală, în alcătuirea lui aflându-se trei zone: de lunca, piemontana și montană. Muntele Tibleș care face parte din lanțul grupei vulcanice maramureșene, aflat în partea de nord a satului, constituie relieful major al hotarului. Cu cele trei vârfuri care domină orizontul, Acer, Tiblessi Bran, muntele se impune prin măreția măgurilor
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Târlișua cele două tipuri de vegetație, lemnoasa și ierboasa, sunt bine reprezentate, structural și cantitativ. Arealul ocupat de pădurile de conifere și foioase, componența cea mai importantă a vegetației lemnoase depășește 60٪ din suprafața acestuia. Etajul coniferelor, prezent în dealurile piemontane și în Munții Țibleș, este reprezentat de molid, brad, pin și exemplare rare de larice. Mai jos, s-au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderent din fag montan, rar pot fi întâlnite exemplare de paltin de munte: jugastru, frasin
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
a făcut ca în unele părți, depresiunea Bârsei să capete și un aspect mai neted, de câmpie. Această zonă de câmpie se întinde pe o distanță apreciabilă în jurul Carpaților de curbură. O parte a acestei câmpii o constituie și câmpia piemontană Săcele în care se încadrează sub aspect geomorfologic și relieful satului Tărlungeni. În relieful satului Tărlungeni se disting două aspecte: în partea sudică este o zonă de contact dintre câmpia piemontană și masa orogenică. Satul este așezat tocmai în această
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
O parte a acestei câmpii o constituie și câmpia piemontană Săcele în care se încadrează sub aspect geomorfologic și relieful satului Tărlungeni. În relieful satului Tărlungeni se disting două aspecte: în partea sudică este o zonă de contact dintre câmpia piemontană și masa orogenică. Satul este așezat tocmai în această arie geografică de legătură, delimitată în mod evident de râul Tărlung. Această zonă de contact dintre câmpie și munte, care nu depășește 700 m înălțime, este formată din roci care nu
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
și munte, care nu depășește 700 m înălțime, este formată din roci care nu rezistă prea mult agenților externi, care sunt conglomeratele, gresiile, marnele. Cu cât ne îndepărtăm de această zonă, relieful devine mai neted și mai lin, caracteristic aspectului piemontan, cu o înclinare ușoară și o altitudine medie de 600 m (între 640 m și 520 m) - aceasta este a doua formă de relief ce caracterizează geografic comuna Tărlungeni. În zona de câmpie formată din depunerea mai multor generații din
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
acestei zone se caracterizează prin culmi alungite pe direcția NV - SE, (dealul Homorodului, dealul Vulturului), paralele cu direcția elementelor structurale din zonă. Obcina Mare corespunde Flișului Paleogen marginal al Unității de Tărcau. Podișul Moldovei este reprezentat în zona prin Dealurile Piemontane Marginea și Depresiunea Rădăuți. Dealurile Piemontane Marginea prezintă un relief colinar cu înălțimi de peste 600 m și ocupă partea centrală a teritoriului comunei. Culmile dealurilor au aspect de platou înalt. Versanții sunt fragmentați de vai cu direcția de la sud către
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
alungite pe direcția NV - SE, (dealul Homorodului, dealul Vulturului), paralele cu direcția elementelor structurale din zonă. Obcina Mare corespunde Flișului Paleogen marginal al Unității de Tărcau. Podișul Moldovei este reprezentat în zona prin Dealurile Piemontane Marginea și Depresiunea Rădăuți. Dealurile Piemontane Marginea prezintă un relief colinar cu înălțimi de peste 600 m și ocupă partea centrală a teritoriului comunei. Culmile dealurilor au aspect de platou înalt. Versanții sunt fragmentați de vai cu direcția de la sud către nord. Dealurile sunt împădurite — Pădurea Jidogina
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
hidrografic al râului Siret prin afluentul sau pe partea stângă râul Suceava. Râul Suceava colectează de pe teritoriul comunei Marginea apele râului Sucevita. Râul Sucevita prezintă un curs în general cu direcția E-S-E, ușor meandrat în zona în care traversează dealurile Piemontane. Vegetația și fauna Vegetația este reprezentată prin zonă paduroasă în partea de sud și sud - vest a comunei, caracterizată prin păduri de conifere și foioase. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestiera ale comunei Marginea reprezintă 58.49 % din suprafața
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
vegetație spontană relativ bogată, conținând și specii ocrotite. Luna pârâului este ocupată în mare parte de fânețe, iar în zonele joase, cu o vegetație caracteristică șesurilor aluvionare (milaștini, stufărișuri). O caracteristică aparte este faptul că deasupra luncii lipsește etajul dealurilor piemontane. Locul lor este ocupat direct de etajul natural al pădurilor foioase spontane (fag, carpen, gorun, cer, stejar). Pe partea de nord a albiei, pe dealul Tirco se găsește un pinet artificial conținând speciile Pinus silvestris și Pinus nigra. În pădurea
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]