69 matches
-
6733. Rădulescu Maria, 6 apartamente, București, str. Cluj 53 6734. Rudnic Vasile, 15 apartamente, București, str. Plaesului 31. Calea Griviței 39, str. Foișorului 115 6735. Radu Gheorghe, 6 apartamente, București, str. Abrud 112 6736. Rădulescu Ion (most.), 4 apartamente, București, str. Pieptănari 105 6737. Radovici Dicu, 7 apartamente, București, Sos. Giurgiului 61 6738. Raut Constantin, 3 apartamente, București, str. Armoniei 2, str. Apolodor 17 6739. Rosen Carola Adelstein Adminis. I. Alden, 19 apartamente, București, Calea Griviței 139 A 6740. Rapaport Clară, 6 apartamente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Speranța 51. 7896. Tudor Iordan, 3 apartamente, București, str. Dem. Teodorescu 11. 7897. Teodrescu Rodica, 5 apartamente, București, Cal. Văcărești 98, str. Șelari 4. 7898. Tautu Dumitru, 4 apartamente, București, str. Bucur 17 7899. Talmaciu Viorel, 4 apartamente, București, Sos. Pieptănari 68 7900. Teodorescu Georgeta, 3 apartamente, București, Calea Rahovei 99 7901. Tamisescu Alex., 10 apartamente, București, str. Română 61-67 7902. Trieriu Gabriel, 10 apartamente, București, str. Matei Corbescu 8. 7903. Țurcani Tulea și Emilia, 4 apartamente, București, Fd. Tigrului 8. 7904
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
B, Et. 2, Ap. 21, Sector 6 țel: 0723071059 22980 IONIȚĂ SIMONA ȘTEFANIA (n.1976) Str. Ctin. Brâncoveanu Nr. 122, Bl. 9, Sc. 1, Et. 4, Ap. 19, Sector 4 țel: 6832628 0724515016 25701 IONIȚĂ V. ALESANDRINA (n.1951) Bd. Pieptănari Nr. 29, Sector 5 țel: 3373975 3400420 17383 IONUȚ C. MARIA (n.1951) Bd. Ferdinand Nr. 118 Ap. 1 Sector 2 țel: 6877696 0727071790 28478 IORDACHE FLORIN (n.1968) Str. Calea Dudești Nr. 100 Sector 3 țel: 0314152014 0740193236 19452
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
P14sc. 2,3 Str. Petre Ispirescu - nr. 1 - 9; 4; Bl. 40; 41; 42A; 42B; 47; 49 Str. Petre Marinescu - nr.1 - 25; 6 - 28 Str. Pictor Mihail Dan - nr. 1 - 21; 2 - 12; Bl. 62; 63; 67 Bl. D. Pieptănari - nr. 9 - 105; 10 - 102; Bl. 5; P7; P8; Int. Piticului - nr. 5; 11; 8 - 12; Cal. Plevnei - nr. 1 - 5; 2 - 8 Str. Poliției - nr. 1 - 11; 12 Str. Pretorienilor - nr. 1 - 15; 2 - 12 Str. Pribeagului - nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
IONESCU FLORICA n.1953 Str. Luiggi Cazzavillan nr. 9, sector 1 țel. 3154953 9358 IONESCU VLADIMIR n.1946 Str. Cozla nr. 8, bl. A7, sc. 2, et. 2, ap. 23, sector 3 țel. 6430053 10379 IONIȚĂ ALESANDRINA n.1951 Bd. Pieptănari nr. 29, sector 5 țel. 3373975 9360 IONIȚĂ GRAȚIELA n.1962 Str. Maria Rosetti nr. 17, et. 2, ap. 3, sector 2 țel. 2112759 9044 IORDACHE ECATERINA n.1946 Str. Tudor Vladimirescu nr. 53, bl. T6, sc. 1, et. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
fibre discontinui, vezi Considerațiile generale din Capitolul 54) și în special: 1) Deșeuri din fibre precum: fibre mai mult sau mai putin lungi obținute că deșeuri în cursul formării sau în timpul diferitelor prelucrări ale filamentelor; deșeuri strânse în cursul cardării, pieptănarii sau altor operații pregătitoare filarii fibrelor discontinui (pieptănătura, resturi de benzi sau de semitort etc.). 2) Deșeuri din fire care constau în principal din capete de fire înnodate, sau grămezi de fire încâlcite obținute în cursul răsucirii, filarii, bobinării, țeserii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166797_a_168126]
-
de deșeuri trec prin mașini care le paralelizează mai mult sau mai puțin. Aceste fire ies sub formă de val (pătură subțire de fibre) care este în general transformată în bandă (șuvița formată din fibre puțin strânse și nerăsucita). În timpul pieptănarii, banda cardata trece prin alte mașini care paralelizează aproape perfect fibrele și elimină fibrele cele mai scurte. Bandă rezultată de la mașina de pieptănat cunoscută și sub denumirea de top este de obicei înfășurata pe bobine sau în gheme. Tops-urile sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166797_a_168126]
-
50.05 și în plus, să prezinte o ușoară răsucire. Totuși, nefiind supuse operației de toarcere ele nu constituie încă fire și, la fel ca panglicile menționate mai sus, rămân clasificate la această poziție. E) Pieptănătura (buretele). Pieptănătura este reziduul pieptănarii deșeurilor utilizate la obținerea împâsliturilor din deșeuri de matase. Acest reziduu având o calitate inferioară deșeurilor utilizate la obținerea împâsliturilor din deșeuri de mătase, fiind format din fibre mai scurte, nu mai este susceptibil de a fi pieptănat, dar poate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166792_a_168121]
-
comunist, între anii 1960-1963, Parcul Carol, care imediat după 1947 fusese redenumit «Parcul Libertății», a suferit schimbări importante. Majoritatea monumentelor au fost demolate iar unele au fost mutate cum a fost cazul moscheii «Hunchiar-Regele Carol I», aflată astăzi în Piața Pieptănari. Esplanada a fost lărgită, devenind monumentală. La capătul ei, pe locul Muzeului Militar (fostul Palat al Artelor), a fost construit sub coordonarea arhitectului Ovidiu Maitek (n.1925) Mausoleul din Parcul Carol, care s-a numit pe vremea aceea „"Monumentul eroilor
Parcul Carol I () [Corola-website/Science/307958_a_309287]
-
se dezvoltă până la Piața Ferentari după care se continuă cu Prelungirea Ferentari. La capătul sudic, prin Str. Zețari, se asigură legătura cu cartierul învecinat, cartierul Giurgiului. Piața Ferentari se constituie într-un nod important al cartierului; aici ajunge și Bulevardul Pieptănari ce asigură accesul în cartier dinspre Piața Eroii Revoluției. În apropierea acestei piețe se întâlnește Str. Bachus care asigură o altă legătura cu cartierul Rahova și care se poate defini ca o altă axă de dezvoltare a cartierului prin continuarea
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
din București, România. Revolta a izbucnit după ce reprezentanții Electrica au debranșat de la rețeaua de energie electrică numeroase familii de țigani care se branșaseră ilegal sau care nu-și achitaseră datoriile. Protestatarii în număr de la 300 la 500 au blocat Bulevardul Pieptănari și au incendiat anvelope și diverse bunuri, deasemenea au spart geamurile unei autospeciale de pompieri care sosiseră în zonă pentru a stinge incendierile provocate de protestatari. Electrica Muntenia Sud reluaseră, în aceeași seară (14 noiembrie), furnizarea de energie către locuitorii
Revolta din Ferentari () [Corola-website/Science/330562_a_331891]
-
5, bl. B22, sc. 3, et. 2, apt. 72, sector 4 țel. 6344516 9358 IONESCU VLADIMIR (n. 1946) Str. Cozla nr. 8, bl. A7, sc. 2, et. 2, apt. 23, sector 3 țel. 6430053 10379 IONIȚĂ ALESANDRINA (n. 1951) Bd. Pieptănari nr. 29, sector 5 țel. 3373975 9360 IONIȚĂ GRAȚIELA (n. 1962) Str. Maria Rosetti nr. 17, et. 2, apt. 3, sector 2 țel. 2112759 9044 IORDACHE ECATERINA (n. 1946) Str. Tudor Vladimirescu nr. 53, bl. T6, sc. 1, et. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
industriale din anii 1901-1902, din totalul de 22.517 meseriași patroni care aveau atelierele în orașe, aproape un sfert (23,2%) erau concentrați în București, unde existau cartiere compacte de meseriași după cum o atestă și numele unor străzi precum: Olari, Pieptănari, Tăbăcari, Șelari etc. În ceea ce privește ponderea meseriașilor evrei în totalul meseriașilor din țară aceasta era de 19,6%. Din numărul total de 97.755 de meseriași (53.587 patroni • Ancheta industrială, Partea I, Industria Mare, Desiderate..., passim; vezi și Cătălin Turliuc
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a fi prelucrarea metalelor;ursari /zavragii- rromi veniți din Peninsula Balcanică, care pe vremuri erau nomazi și se ocupau cu „umblatul” cu ursul, apoi, prin ”reconversie” profesională, au devenit fierari (prelucrează fierul În unelte mici și ustensile de uz casnic), pieptănari (prelucrează osul și cornul și confecționează piepteni și alte obiecte din os și corn), ciurari (prelucrează pieile de animale și confecționează ciururi și site), au devenit crescători de catâri sau, mai nou, sunt cărămidari, lăutari, lustragii/văcsuitori, florari etc; - rudari
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și orașele cu ursul, câștigându-și astfel traiul. După ce arta dresajului a dispărut, la Începutul secolului trecut, ursarii au Învățat din meseriile altor neamuri. Ursarii sunt Împărțiti pe bresle fiind denumiți ulterior, după meseria pe care o practicau: lăutari (muzicanți), pieptănari, vindecători sau/și vrăjitori, ceaunari, argintari și aurari etc. Rromii ursari reprezintă un număr Însemnat din categoria rromilor sedentari, sedentarizarea lor realizându-se cu multe secole În urmă. Majoritatea acestora și-au desfășurat activitatea În vetrele localităților, pe lângă curțile boierești
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
tradițiilor și civilizației rromilor ursari au rămas neschimbate de-a lungul secolelor. Referitor la meseriile tradiționale, se constată ca cei mai mulți ursari sunt lăutari (muzicanți), dar mai există și ursari care practicau și Încă mai practică alte meserii tradiționale. Aceștia sunt: pieptănari (cei ce confecționau piepteni și alte obiecte din os sau din coarne de animale); ceaunari (cei ce se ocupau cu prelucrarea metalelor, având mici turnătorii de fontă și confecționând ceaune, cratițe și oale de fontă); negustori ambulanți care, de regulă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Turcului, precum și În orașele: Bacău, Buhuși, Târgu Ocna, Dărmănești, Moinești, Onești, Comănești, sunt doar câteva dintre localitățile unde locuiesc rromi ursari. În aceste localități și În altele din județul Bacău locuiesc și alte grupări de rromi care nu sunt ursari. Pieptănarii. Dintre numeroasele comunități de rromi transilvăneni, bine Întemeiate sunt cele ale rromilor pieptănari, Întemeiate În județele Mureș (la Vălenii de Mureș sau În Sângeorgiu de Pădure), Harghita sau Maramureș. Rromii pieptănari, datorită Îndeletnicirii prin care Își asigură sau Își asigurau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
doar câteva dintre localitățile unde locuiesc rromi ursari. În aceste localități și În altele din județul Bacău locuiesc și alte grupări de rromi care nu sunt ursari. Pieptănarii. Dintre numeroasele comunități de rromi transilvăneni, bine Întemeiate sunt cele ale rromilor pieptănari, Întemeiate În județele Mureș (la Vălenii de Mureș sau În Sângeorgiu de Pădure), Harghita sau Maramureș. Rromii pieptănari, datorită Îndeletnicirii prin care Își asigură sau Își asigurau traiul de zi cu zi, au avut o viață nomadă, azi seminomadă. Firea
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și alte grupări de rromi care nu sunt ursari. Pieptănarii. Dintre numeroasele comunități de rromi transilvăneni, bine Întemeiate sunt cele ale rromilor pieptănari, Întemeiate În județele Mureș (la Vălenii de Mureș sau În Sângeorgiu de Pădure), Harghita sau Maramureș. Rromii pieptănari, datorită Îndeletnicirii prin care Își asigură sau Își asigurau traiul de zi cu zi, au avut o viață nomadă, azi seminomadă. Firea rromilor pieptănari arată o seriozitate lipsită de prejudecăți și se bazează pe chibzuința bărbătească. Bărbatul este stâlpul casei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
În județele Mureș (la Vălenii de Mureș sau În Sângeorgiu de Pădure), Harghita sau Maramureș. Rromii pieptănari, datorită Îndeletnicirii prin care Își asigură sau Își asigurau traiul de zi cu zi, au avut o viață nomadă, azi seminomadă. Firea rromilor pieptănari arată o seriozitate lipsită de prejudecăți și se bazează pe chibzuința bărbătească. Bărbatul este stâlpul casei, el confecționează pieptenii și oglinzile iar soția credincioasă și supusă soțului le vinde pentru a-și asigura traiul, care este destul de sărac. Rromii lucrează
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
destul de sărac. Rromii lucrează de dimineață până seara la confecționatul pieptenilor, cu sculele făcute de ei și Întreținute cu mare grijă. Pieptenele, produsul de bază, era inițial făcut din os sau corn, cu o tehnologie de prelucrare manuală, originală. Tehnica pieptănarilor din zona Transilvaniei folosește focul pentru Îndreptatul cornului. După ce cornul a fost Încălzit În foc, ținut cu un clește lung este băgat În tipare pentru Îndreptare. Despicau cornul cu o securice numită bărdiță după care tăiau dinții mici subțiri și
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care tăiau dinții mici subțiri și deși cu fierăstrăul cu dinți mărunți numit custură, iar dinții mari și rari Îi tăiau cu fierăstrăul cu dinți mari și groși numit tridentos, iar pentru degroșat foloseau o pilă dură numit rașpă. Meșterii pieptănari pricepuți și experimentați reușeau să facă până la 100 de piepteni Într-o zi. Meșterul care făcea cele mai multe pieptene era recunoscut și apreciat ca fiind cel mai bun. În prezent, se mai confecționează doar pieptenele de os. În trecut meșterii pieptănari
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
pieptănari pricepuți și experimentați reușeau să facă până la 100 de piepteni Într-o zi. Meșterul care făcea cele mai multe pieptene era recunoscut și apreciat ca fiind cel mai bun. În prezent, se mai confecționează doar pieptenele de os. În trecut meșterii pieptănari confecționau și alte obiecte cum ar fi: mânere de cuțite și bricege, nasturi și corn pentru praf de pușcă. Astăzi meseria se mai păstrează, iar pieptenii se confecționează din materiale sintetice, numai tehnologia s-a păstrat Însă În forme ei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
De asemenea, mai există ursarii, din care se trag și cei din zona Simileasca - Buzău. Ursarii odinioară se ocupau cu “umblatul” cu ursul, dresau urși pentru a-i distra pe oameni și pentru asta primeau bani. Ulterior au devenit fierari, pieptănari (prelucrau osul și cornul, confecționând piepteni și alte obiecte), ciurari (prelucrau piei de animale și confecționau ciururi și site) și lăutari. Acest dar înnăscut se întâlnește și în comunitatea Filadelfia, Buzău, sau mai bine zis, numai în această comunitate, ei
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Deschis de tabloul coregrafic „Câmpia florilor“, spectacolul va cuprinde, într-o primă parte, suite de melodii bănățene interpretate de soliștii vocali Cristina Tăcină, Cătălina Pâșlea, Ion Luca Jurjescu și Aurelia Ardeleanu, minirecitaluri instrumentale cu Grigore Merceanu, trio Vincu și Ion Pieptănar, dansuri din Valea Bistrei. În partea a doua a spectacolului, după tabloul muzical coregrafic „Pe plaiurile Mioriței“, artiștii vor oferi publicului un periplu folcloric prin toate colțurile țării. Conducerea muzicală a spectacolului este semnată de Ilie și Radu Vincu, coregrafia
Agenda2005-04-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283297_a_284626]