71 matches
-
textele consultate; acestea sunt, majoritatea, nemarcate sau familiare: chiondorâș (4 ocurențe în textele literare; o ocurență în presă); chiorâș (17, presă); cruciș (8, literatură; 6, presă); curmeziș (1, presă); grăpiș (2, presă); lăturiș (2, literatură); morțiș (5, literatură; 97, presă); pieptiș (3, literatură; 2, presă; 2, științe; 1, română vorbită); târâș (6, presă); târâș-grăpiș (1, literatură; 10, presă). Destul de des utilizat este adverbul pieziș (22, literatură; 6, presă; 2, științe), care nu este înregistrat în această lucrare lexicografică 22. Frecvența redusă
[Corola-publishinghouse/Science/85011_a_85797]
-
De fapt, noaptea chiar "căzuse", așa, deodată, ca o cortină, odată cu ploaia, umbrele și vuietul râului de munte pe care parcă nu-l auzisem până acum. Iar se face economie la curentul electric ! mă gândeam în timp ce calul urca pe drumul pieptiș. Casa și drumul până la ușă îl știam, nu-mi trebuia lumină. Iar n-au tuns copacii de o parte și de alta a potecii, trebuia să-mi croiesc drum printre crengile ude. Dar n-am să las absolut nimic să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
e aici: Mara Nedelcu, proaspăt venită din institut, cu toată cariera ei în trei filme ori poate tocmai de aceea -, unde făcea pe fetița certată cu condiția de lux oferită de niște părinți grijulii, mercantili, sus-puși, hotărîtă să ia viața pieptiș într-un birou pe un mare șantier, e departe de femeia imaginată de Mihai, acea sinteză între imaginea Mariei Săteanu și farmecul Cristinei Tomșa, calități întîlnite de Mihai, cu cîțiva ani în urmă, la o femeie cunoscută la Sinaia, Simona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de școli normale și de facultăți, care îmbrățișează profesia de educatori, se află la începutul unui drum fascinant și promițător dar presărat cu dificultăți neprevăzute. Ei se află în situația turistului care, atras de mirificul înălțimilor, se avântă să escaladeze pieptișul unui munte, greu accesibil, fără să dispună de echipamentul și ustensilele trebuitoare. Pregătirea de specialitate dobândită în anii de studii și entuziasmul debutantului nu sunt suficiente pentru a face față multiplelor și complexelor solicitări. Disciplinele psihopedagogice, metodica specialității și practica
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
îndoiesc de capacitatea mea de discriminare și de recunoaștere. M-am învârtit mai multe minute în împrejurimile autogării și numai sfânta întâmplare a făcut să-l descopăr pe tânărul căutat. Acesta era îmbrăcat ca un turist care urmează să abordeze pieptișul munților, nu Everestul învățământului tehnic superior. Era, într-adevăr, nepotul Coanei Jenița înalt și frumos, ca toți adolescenții de vârsta lui, îmbrăcat cu un tricou cu mânecă scurtă, cu pantaloni scurți, al căror nume nu-mi este la îndemână, cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
s-ar întoarce spre acele lucruri ce poate să le vadă, socotindu-le mai reale decât cele arătate? Cu siguranță, îmi spuse. Dar dacă cineva l-ar smulge cu forța din peștera aceasta, ducându-l pe un suiș greu și pieptiș, nedându-I drumul până ce nu l-ar fi tras la lumina soarelui, oare nu ar suferi și nu s-ar mânia că e tras?... Ar avea nevoie de obișnuință, dac-ar fi să vadă lumea cea de sus. El ar
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fost scutiți de dizolvarea personalității căci Allport leagă personalitatea mai degrabă de trăsăturile cardinale decât de cele secundare. Nici măcar soția doctorului, singura care și-a păstrat vederea. Nici măcar copilul strabic. Nici măcar bătrânul cu banderolă peste un ochi. Grupul urcă drumul pieptiș spre reumanizare atunci când se statornicesc în casa doctorului. O găsesc liberă, și... curată! Ei sunt acoperiți de cruste de mizerie, cu trențe îmbibate de murdărie în loc de haine iar casa e primitoare și curată, cu mici rezerve de apă și conserve
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
hedonism ar fi fost o formă de evaziune în fața somației agresive a „istoriei”, în timpul regimului totalitar. Se poate obiecta că, totuși, există poeți „evazioniști” în orice timpuri istorice, chiar sub regimuri democratice, nu oricine e „obligat” să cânte politicul sau, pieptiș și explicit, să interogheze existențialul. E foarte probabil că, născut cu douăzeci de ani mai devreme ori mai târziu, poetul s-ar fi exprimat într-un mod asemănător cu cel care l-a consacrat. Pe de altă parte, o poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
PIM, Iași, 2004), profesorul Vasile Fetescu, despre prietenia și începuturile noastre literare: „Este plăcut și deconectant pentru noi, ajunși la vârsta bilanțului, să ne amintim lucruri care ne-au însoțit anii tinereții când, abia ieșiți din adolescență, ne avântam pe pieptișul abrupt, dar atrăgător, al publicisticii, la ziarul bârlădean Steagul roșu. El, junele din Priponeștii Tutovei care încă nu-și pusese pirostriile, descifra alfabetul ziaristicii și hălăduia pe coclaurile fostei regiuni Bârlad în căutarea de date și fapte pentru știri și
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
la fel de solicitante așa cum sunt activitățile gospodărești și muncile agricole la care a participat de la cea mai fragedă vârstă. Munca fizică devenise pentru el o trebuință fiziologică. Copiii și adolescenții din generația lui Cosmin își consumau energia făcând sport, dansând, abordând pieptișul munților sau înotând în apele străvezii ale lacului ori ale mării. Distanța ce urma să o parcurgem în aproximativ o oră și jumătate ne-a înlesnit să discutăm nestingherit și lejer despre tot ceea ce ne trecea prin minte, mai cu
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
absolut? Pentru a o demonstra, Elvira Sorohan, cu o detentă în teoretic, nu lasă nimic deoparte. Lansează observații în prismă psihologică, psihanalitică, din când în când filosofică, recurge la sugestiile semanticii și ale stilisticii (limbajul aluziv, "vorbirea acoperită" ș.a.), atacând pieptiș sau prin învăluire retorica unor scriituri ("tainele strategiei" ș.a.), poetica plurivalentă a narațiunii. Noime fel de fel vor ieși la iveală în urma acestor stăruitoare operațiuni, în cursul cărora sunt capturate și detalii cu miez, vocabule cu semnificativă frecvență, pe ici
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
căra pe bicicletă niște vopsea, s-a oferit să mă conducă un timp, cât aveam drum comun. La capătul acestui traseu începe prima parte a "aventurii”. Mi-a sugerat să urc dealul care se vedea uscat, (pe un drum lutos, pieptiș, devenit după vreo două sute de metri o cărare mâloasă, pe alocuri și cu glod uscat), după care voi ajunge "la țigani”. Credeam că era o zonă numită așa, numai că omul amabil, m-a lămurit că este, de fapt
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
două vârste, foarte tăcută, doctoriță de meserie undeva la Tecuci, care-și petrecea concediul de odihnă în acest decor somptuos și sever... Încurajați de exemplul lor competent, ne-am aventurat și noi - Mihai și cu mine - pe drumul cel mai pieptiș al Negoiului - Strunga Dracului, care ne-a încântat prin ineditul și neprevăzutul său. Într-o jumătate de ceas eram pe unul din vâr furile cele mai semețe ale României! Ajunși, după o lungă coborâre, la cabana Negoiul, nu mai știu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Ca întotdeauna, odată cu ultimul cuvânt reverberat de bolțile bisericii orice senzație de prezență a Spiritului domnesc din jurul meu a dispărut...Stiam că în acea clipă el se afla deja la mănăstirea Cetățuia și mă așteaptă. Am urcat țandăra de deal pieptiș, cu pas voinicesc. Ajuns pe creastă, am cotit-o spre Cetățuia. Merg cu pas măsurat, amișunând ca un ogar semnele fostei conducte pentru apă din olane despre care am vorbit mai devreme...După ce mi-am adunat imaginația, am străbătut calea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Gavriliu și Mihai Costețchi în lucrarea: „Pepiniere ieșene”, în care se spune: „Apucând la dreapta, la trei sute de pași de la bariera Socolei, pe un drumeag larg, destul de bun pe uscăciune, drumul duce printre vii și livezi, ridicând apoi deodată cam pieptiș acel deal vestit al platoului Vișan”. Când am făcut noi cam vreo jumătate de kilometru, de pe costișa din dreapta ni s-a arătat o frumusețe de zidire. Era o construcție cu iz de castel și parcă răsărea din rugina tomnatică a
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
că tu ești acolo pentru a-ți desăvârși cariera, că ai plecat pentru doi ani și n’a fost deloc vorba să vin să te văd între timp, că întreținem desperat o atmosferă supraîncălzită de efuzii sentimentale, în loc să luăm viața pieptiș și bărbătește, ne bocim pentru o situație pe care am vrut-o arzător amândouă și care e cea mai bună pentru tine, că bunul Dumnezeu te-a comblat cu frumusețe, inteligență, energie, că ai cucerit Parisul cum ai vrut, că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tocmai felul lui de a se comporta în durere mi-a străpuns inima de milă și groază. [TAZLĂU]* 3 August 926. Tazlău, în pădure, într-o poiană depe pârăul Brusturatu. Răgălii ceiace aduce apa când vine puhoiu. Am suit muntele pieptiș și pe urmă am luat-o pe plaiu, tot cătră miază noapte, până la alt psic pe care l-am suit, ș-apoi am văzut alte vârfuri de munți și munțișori. Dela poiană în sus sunt Știrghinele. Frumuseța se vestezește. Lupul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de modernitate, la pragul unei alte tranziții (spre ce? spre unde?), călătoriile lui Dimov sînt de-aceeași sorginte. Bizarerii blajine, desprinderi colorate de o lume tot mai cenușie. Cărora nu li se poate găsi nici fantasticul-fantastic, nici miza unei înfruntări pieptișe cu realul, ci doar o plăcere a rătăcirii printre lucruri bineștiute, ca și cînd le-ai confunda, pe întuneric, sau în altă paletă de culori, ori le-ai da suflete călătoare, cu credința primilor strămoși, mit de oameni singuri, doritori
Călătorie fără sfîrsit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6769_a_8094]
-
ucide meseria de ziarist. L.T. Adevărul și onestitatea față de dumneavoastră și față de cititori ori față de cei care vă ascultă, luciditatea și discernământul sunt reperele la care nu ezitați să faceți referire, direct sau indirect, în textele literare. Cât costă rostirea pieptișă a adevărului și onestitea față de tine și față de celălalt, fie lector, fie auditor? Care este prețul lucidității? M.V: Prețul lucidității? Să vedem care a fost prețul lucidității în ce mă privește, păstrarea distanței față de toate „ispitele" reușitelor apreciate de
Matei Vișniec - „Și eșecurile sunt fructul eforturilor noastre“ by Lucia Toa () [Corola-journal/Journalistic/6356_a_7681]
-
Scriitorul român este un neguțător de vorbe goale, un turiferar și un măscărici la masa omnipotenților politici și a autocraților sociali. Se dă pe lîngă bogătași pentru un picuș. E milog, om sănătos, care refuză să ia viața și munca pieptiș, știindu-se pe linia minimei rezistențe. Pîndește ofranda boierilor și dă cu bîzdoaca unde i se poruncește". Patosul judecății pe muchie al unor asemenea propoziții le impune oricum reflecției noastre, cu perspectiva rezonabilă a unei aprobări pe un lot de
Extraordinarul Petre Pandrea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11606_a_12931]
-
pomul de Crăciun va diminua importanța obiceiurilor neaoșe. Steaua, colindele cu Moș Ajunul, cu icoana Nașterii Domnului, cu Vasilică, cu sorcova, cu Vicleimul și de aceea propunea să se adopte o atitudine severă față de străinisme: "să ne împotrivim, fățiș și pieptiș, năvălirii modei și să ne mândrim de vița din care ne tragem". Semnificativ este că apelul lui Petre Ispirescu a avut ecou, o serie de publicații raliindu-se la punctul său de vedere: Evenimentul (Iași), Telegraful român, Revista literară (Literatorul
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
politicienii noștri. Întrebările de ieri (Alexandru George se vrea, măcar parțial, aidoma prietenului d-sale, Barbu Cioculescu, un "om vechi", exponent al epocii interbelice) se întretaie fatalmente cu cele de azi. Este oare România o țară bogată? Eseistul abordează chestiunea pieptiș, socotind-o drept "una dintre cele mai răspîndite și mai tenace gogorițe care circulă în societatea românească, ba chiar și printre oamenii inteligenți și informați". Accentul e deplasat categoric în sens opus și, indiferent dacă-i dăm dreptate sau nu
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
2003) e spartă în trei cicluri. Primul poartă titlul cărții, celelalte două sînt Litera adulteră și Ultimul orb. Poemele așezate la început, în care se simte fierul scăpărînd pe cremene, pleacă greu, nu sînt făcute să zboare, ci să urce pieptiș: ,Moșii mei împlîntau cuțitul în piatră:/ deasupra se învolburau norii/ pe rîuri se-nchegau apele./ Un cuțit în mîna dreaptă/ un cuțit în mîna stîngă/ apoi răsucite în inima ciutei de piatră". Peste lumea asta neverosimil de primitivă, ridicată pe
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
biserică... Cînd încearcă o viziune interioară, aceasta o duce mai mult spre legătura ei indestructibilă cu calul: „Ce vedea mai viu era viața pe care-o dusese, de căpăstru, întîi c-un cal negru, apoi cu Bastor. Vedea Dealul-Băilor înalt, pieptiș, cu colți de stîncă ieșiți ca niște măsele de uriași, vedea poteca de-atîtea ori bătută, Și pe potecă se vedea pe ea cu Bator de căpăstru.” Chiar și o asemenea viziune o „exteriorizează” continuu. Legătura cu calul se va rupe
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
le face mersul extrem de anevoios. Sub picioarele lor, grohotișul umed alunecă mai rău ca gheața. Zgomotul împușcăturilor îi învăluie din toate părțile. Se opresc pentru menținerea contactului cu unitățile din dreapta lor. Pe flancul stâng atacă vânătorii de munte. Urcă dealul pieptiș, în fugă. Trag, se feresc, fac saltul înainte. Se mișca ca niște feline, cu pași ușori, munții și pădurea sunt elementul lor. Hai băieți, e rândul nostru! Vocea căpitanului se aude undeva în dreapta. Aleargă cu toții în urma lui spre dușmanul camuflat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]