118 matches
-
de film Roger Ebert nu exclude că Soderbergh ar fi ales-o anume pe Sasha datorită atitudinii ei de mercenar față de sex. În timpul pregătirilor de film, Soderbergh i-a recomandat actriței să studieze filmele "A-și trăi viața" (1962) și "Pierrot nebunul" (1965). În primul sunt aduse în lumină unele aspecte legate de prostituție, iar în al doilea se observă unele similarități cu relațiile dintre Chelsea și clienții săi. Grey a mărturisit că îi seamănă într-o oarecare măsură lui Chelsea
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]
-
în Mew Mews, cu noi puteri și abilități. Conduse de Ichigo Momomiya (alias Zoey Hanson), fetele trebuie să protejeze Pământul de un grup de extratereștrii care doresc să cucerească Terra. a fost adaptat în 52 de episoade anime de Studio Pierrot. Debutează în Japonia, pe 6 aprilie 2002, la TV Aichi și TV Tokyo. Ultimul episod a fost pe 29 martie 2003. Două volume din acest manga,``Tokyo Mew Mew a la mode`` a fost de asemenea derulat în revistă Nakayoshi
Tokyo Mew Mew () [Corola-website/Science/310328_a_311657]
-
lună înainte pe Internet, în mod ilegal. Nu sunt cunoscute amănunte cu privire la cum a fost posibil acest incident. Albumul a fost scos și în ediție limitată (al doilea disc conținea un documentar, versurile, niște videoclipuri live, trei variante demo - la „Pierrot The Clown”, „I Do” și „In The Cold Light Of Morning”, și cântecul „Long Division”, care fusese interpretat în concerte, dar nu fusese înregistrat până atunci). "Meds" beneficiază de două colaborări: Alison „VV” Mosshart de la The Kills, pe piesa ce
Placebo (formație) () [Corola-website/Science/307834_a_309163]
-
al cincilea album, "Meds", este recunoscut de către trupă drept fiind cel mai întunecat de până atunci, tema principală fiind dependențele de tot felul, fie că e vorba despre dependența de medicamente, ca în „Meds” sau despre dependența de o persoană („Pierrot the Clown”). În opoziție cu acest album, dar și cu albumele anterioare, "Battle for the Sun" are un ton mult mai optimist, explorând teme precum speranța într-un viitor luminos sau erotismul pur, lipsit de amărăciunea despărțirii sau trădării. Tema
Placebo (formație) () [Corola-website/Science/307834_a_309163]
-
ambigue, a unor inflexiuni armonice aleatorii și a unor modalități melodice și ritmice neobișnuite. Prima fază este adesea descrisă ca "atonalitate liberă" sau "cromatism liber", implicând o tendință conștientă în a evita armonia diatonică tradițională. Compoziții din această perioadă sunt "Pierrot lunaire" (1912) de Schönberg și opera "Wozzeck" (1917-1922) de Alban Berg. A doua fază debutează după primul război mondial și se caracterizează prin voința de a creea un sistem compozițional fară tonalitate, faimoasa tehnică dodecafonică, creată și dezvoltată de Arnold
Atonalitate () [Corola-website/Science/320722_a_322051]
-
a fost inițial favorizat ca prim candidat, dar Gâgă a pus la îndoială ”implicarea culturală a cuvintelor”, iar în evoluția titlului, a găsit curând ”un inel frumos” pentru ”Art pop”. Cu "ARTPOP", Gâgă încearcă să injecteze vulnerabilitatea în munca ei : Pierrot și pictură lui Sandro Botticelli, Nașterea lui Venus, ambele au fost citate că muze ale viziunii creative ale lui Gâgă. Cântăreața a recunoscut faptul că a devenit din ce in ce mai conștientă de sine în vârfului erei "Born This Way", și când a
Artpop () [Corola-website/Science/331226_a_332555]
-
este un film de anime, scris de Masashi Kishimoto, regizat de Hajime Kamegaki, produs de Studioul Pierrot și TV Tokyo și a avut premiera pe data de 4 august 2007 în Japonia. Un demon, ce aproape a distrus odată lumea, este reînviat de cineva. Pentru a împiedica lumea să fie distrusă, demonul trebuie să fie sigilat, iar
Naruto: Shippuden Filmul () [Corola-website/Science/337124_a_338453]
-
1897. Aceasta întruchipa spiritul „sfârșitului de secol“ și avea colaboratori cântăreții și poeții care lucrau în cabaret cât și artiștii care l-au decorat: Caran d’Ache a creat scene militare iar Adolphe Léon Willette l-a decorat cu personaje Pierrot și Colombina. "Le Chat noir" a fost printre primele reviste care au publicat articole de Jean Lorrain. Alți autori prestigioși au fost Paul Verlaine sau Jean Richepin, aceștia toți ilustrați de Théophile Alexandre Steinlen. Printre colaboratorii revistei "Le Chat Noir
Le Chat Noir () [Corola-website/Science/317779_a_319108]
-
Redactor la prestigioasa revistă „Ateneu”. 4. Lui Ion Caraion titlul acestui supliment îi amintea de întâia sa carte de poezii, Panopticum, care a fost topită în întregime. 5. Max Jacob - Lui Modigliani, spre a-i dovedi că sunt poet. Crăciun. Pierrot n-are dreptul la statui. În românește de Ion Caraion în „Ateneu”, 4, nr. 12, decembrie 1967, p. 7. 6. André Frénaud - Casă de vânzare. Oră de copil. Zămislire de sine în „Ateneu”, 4, nr. 12, decembrie 1967, p. 7
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
pe 1 Iunie, 2004, volumul treizeci și trei fiind lansat pe 3 Iunie, 2008. În același timp numeroase grupuri de "scanlation" continuă să lanseze capitole neoficiale, traduse în engleză ale celor mai noi capitole. Versiunea anime a "Bleach" este produsă de către Studiul Pierrot și îl are ca director pe Noriyuki Abe. A fost difuzată pentru prima dată pe 5 Octombrie, 2004, pe TV Tokyo. Episoadele 1-167 au fost făcute și difuzate în format 4:3, iar episoadele 168+ în format 16:9 wide
Bleach () [Corola-website/Science/306101_a_307430]
-
dar și asupra actorilor însăși. În Japonia a mai fost lansat și un set de cd-uri sezoniere "Radio DJCD Bleach 'B' Station" , fiecare conținând câte șase volume. Un muzical rock cu titlul "Rock Musical BLEACH", a fost produs de Studioul Pierrot în colaborare cu Nelke Planning, avândul ca director pe Takuya Hiramitsu, fiind adaptat după un scenariu al lui Naoshi Okumura. Muzica este compusă de către dramaturgul Shoichi Tama; muzica din spectacol fiind complet originală, nefiind luată din coloana sonoră a anime
Bleach () [Corola-website/Science/306101_a_307430]
-
este un desen animat space-western din 1987 după o temă similară cu Galaxy Rangers și Bravestarr. Inițial o serie de desene animate din 1984 cunoscută sub numele de Star Musketeer Bismarck creată de Studio Pierrot, a obținut un succes moderat în Japonia. Drepturile de limbă engleză la seria nouă au fost achiziționate de World Events Productions (WEP) în 1986. WEP a reorganizat și rescris seria, care a încorporat amândouă episoadele originale și a creat alte
Saber Rider și Șerifii Stelari () [Corola-website/Science/317885_a_319214]
-
Islanda (cu numele "Nilli Hólmgeirsson"), Belgia, Grecia, Olanda, Polonia (cu numele "Nils și gâștele sălbatice"), Portugalia, România, Spania, Ungaria, Israel, Turcia (cu numele "Uçan Kaz" - "Gâsca Zburătoare"), Italia, Hong Kong, China terestră și în Africa de Sud. Desenele au fost produsu de Studiourile Pierrot și au fost, în mare parte, fidele cărții, exceptând apariția hamsterului și a rolului prea mare dat vulpii Smirre. În Germania, seria animată a fost combinată într-un film de lung metraj (cu durata de 1 ora și 22 minute
Minunata călătorie a lui Nils Holgersson () [Corola-website/Science/313260_a_314589]
-
Sezonul 9 - Noul Căpitan Shusuke Amagai (2008) Episoadele din sezonul nouă al seriei anime Bleach se bazează pe seria manga Bleach de Țîțe Kubo. Sezonul nouă din Bleach, serie de anime, este regizat de Noriyuki Abe și produs de Studioul Pierrot și TV Tokyo și a început să fie difuzat pe data de 23 aprilie 2008 la TV Tokyo și s-a încheiat la data de 7 octombrie 2008. Episoadele din sezonul nouă al seriei anime Bleach fac referire la introducerea
Bleach (sezonul 9) () [Corola-website/Science/337380_a_338709]
-
viitoare”, „Gazeta cărților”, „Cele trei Crișuri”. Prim-redactor al ziarului „Transilvania românească” (Alba Iulia), devenit „Săptămâna” (Ploiești), trimite corespondențe la „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Rampa”. Scoate, la Ploiești, ziarele „Scânteia” și „Săgeata”, semnând și cu pseudonimele Mephisto, Maître Gaudissart, Pierrot, Sandu Miriște ș.a. Tipărește placheta Iubire albă (1923), alte poezii mai apărându-i în „Gândul nostru” (Iași) și „Tribuna nouă” (Arad). Anunța acum și un roman în trei volume - Aurul negru, Aurul roșu, Aurul galben -, dar, bolnav de tuberculoză, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285630_a_286959]
-
1926-1928, 1931-1935), fiind angajat aici și ca redactor, „Curentul”, „Vremea”, „Curentul literar”, „Cele trei Crișuri”, „Bis”, „Evenimentul zilei”, „Capitala”, „Curentul familiei” și multe altele. A scos, în 1916, revista „Masca”. A mai semnat cu pseudonimele D. Karr, Censor, Dekar, Diodor, Pierrot, Don Ramiro, Tristan. Publicistica lui K. este aceea a unui risipitor: articole, reportaje, anchete și interviuri, comentarii literare (și „fanteziste”), cronici plastice și dramatice, impresii de drum, schițe portretistice (prinzând în cadru îndeosebi artiști). Incisiv și cu accente de violent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
1915 D. Karnabatt. Alte rubrici:„Tigheluri”, cu scurte pamflete politice, „Peste picior”, „Note zilnice”, „Așchii”, „Peceți”, „Încurcături”, unde calamburul, satira și ironia politică sunt de bună calitate, autor fiind mai cu seamă D. Karnabatt, care se află și sub pseudonimele Pierrot, Don Ramiro ș.a. O rubrică permanentă de literatură universală cuprinde prezentări, îndeobște nesemnate, de istorii literare, de lucrări critice și monografii, în special din spațiul francez, rar fiind prezent numele lui D. Karnabatt. În sumar intră versuri de Adrian Maniu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
1994, 7-8; Augustin Frățilă, Țara mutanților, L, 1994, 41; Codrin Liviu Cuțitaru, Pledoarii în contumacie: nouăzeciștii, CNT, 1994, 43; Mircea Țuglea, Proematicon: îngerul Luca printre mutanți, CNT, 1999, 45; Radu Andriescu, Ovidiu, ,,Timpul”, 2000, 2; Radu Pavel Gheo, Poetul meu Pierrot, O, 2000, 3; Bucur, Poeți optzeciști, 149-153; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 226-228; Tudorel Urian, Ucigaș fără simbrie, RL, 2003, 32; Andrei Bodiu, Disperare impură, OC, 2003, 126. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
criticii partizani, pe risipitorii de superlative, pe criticii bârfitori, pe academizanții cu orice preț. Ca unul care debutase editorial mimând stilul altora, unii s-au grăbit să-i plaseze volumele următoare sub semnul jocului facil. Poetul a putut părea un Pierrot balcanic, un mim, un amator de funambulesc sau un Păcală modern gata să ia înțelesurile de-a-ndoaselea; însă de la remarcabilele Poeme din 1965, continuând (anul următor) cu Moartea ceasului, ulterior cu Tinerețea lui Don Quijote (1968), cu Suflete, bun la toate (1972
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
CHARLOTTE: Prea mare cinste pentru mine și dacă știam ce le-așteaptă, le frecam acasă cu tărâțe. DON JUAN: Ia spune acum, frumoasă Charlotte, nu cumva ești măritată? CHARLOTTE: Nu sunt măritată, dar o să mă mărit cât de curând cu Pierrot, feciorul unei vecine de-a noastre, Simonetta. DON JUAN: Cum se poate? O ființă ca dumneata, soția unui țăran de rând!?... Nu e cu putință ca atâtea farmece să fie pângărite și apoi nu ești făcută să lâncezești la țară
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
2000, 2003; Zafiu 1992, 2007: 29-101; Manoliu-Manea 1993a; Vintilă-Rădulescu 1995; Bocancea 1998; Sălișteanu-Cristea 1998; Avram 1999; Sălăvăstru 1999; Tudor și Gavrilescu 2002. Pentru o trecere în revistă a contribuțiilor legate de limbajul politic românesc, v. Mihai 2006. 30 Amossy, Herschberg Pierrot 1997: 118. 31 Vorbind despre apariția unor "șlagăre lexicale"(cauzată, în opinia sa, de comoditate, snobism, dorința de a "epata" etc.), Iordan (1975a: 249) adaugă: "Noroc - și aceasta este o consolare - că ciurul și sita vremii lucrează și aici [...] și
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
trădează autorul nu doar prin coloritul întorsăturilor de condei, ci și prin ispititoarele liste de gustări. Nu e de mirare, un rol pe care U. îl interpretează cu talent fiind acela de... maestru bucătar. E, cum singur se prezintă, un „Pierrot cu bonetă”, duhliu, cordial și rafinat (Gastronomice... à la Păstorel, 1998). În „gastronomicele” lui sfârâie conotațiile, aromesc aluziile culte presărate cu „goange”, își împrăștie izul pișcător calamburul, iar comparațiile nu sunt doar de ornament, ci au feculența lor parșivă. Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
Tudor Arghezi), M. face voit poezie decorativă, plină de „fantezie ingenuă, pitoresc și improvizație” (Perpessicius), în care filonul nostalgic are o vibrație autentică, iar sinceritatea nu e trucată. Expresia eului poetic este mereu dublată de umor, ironie, bufonadă și pantomimă, pierrotul, arlechinul și bufonul fiind măști ale poetului-actor, iar carnavalescul, altă față, învăluită, a sentimentalismului său funciar. Apelul la romanța tradițională dezvăluie și o notă autohtonă a poeziei minulesciene: un trubadur, un jongler cu o psihologie balcanică, a cărei formă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
construcție de lectură, depinzînd de interpretarea receptorului și de cunoștințele sale enciclopedice, de experiențele lui culturale. M. Bahtin leagă fenomenul stereotipiei de dialogismul generalizat, de intertext și de interdiscurs. V. dialogism, interdiscurs, intertext, stereotipie. LIPPMANN 1922; BARTHES 1972; AMOSSY - HERSCHBERG PIERROT 1997; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. SA STEREOTIPIE. În limbă funcționează îmbinări libere de cuvinte, îmbinări fixe (discursul repetat) și îmbinări care se situează la limita primelor două tipuri. Se consideră că revenirea frecventă a acelorași combinații conduce la o stereotipie a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale fenomenului în discuție, din perspective de investigație diferite care nu trebuie să vizeze exclusiv aspectul normativ, ci să determine manierele în care recurențele își exercită funcțiile diversificate în procesul comunicării. V. clișeu, limbaj, stereotip, stil. COSERIU 1994; AMOSSY - HERSCHBERG PIERROT 1997; FILLOL 2000; ZAFIU 2001; DASCĂLU JINGA 2009. RN STILISTICĂ. Disciplină lingvistică și literară, apărută la începutul secolului al XX-lea (pe ruinele retoricii clasice, căzute în desuetudine), care studiază stilul. Ch. Bally este considerat întemeietorul stilisticii lingvistice descriptive (1909
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]