117 matches
-
precum toate cele dinainte. Arlechin, înspăimântat de iarnă, bate într-o bună zi la ușa brutăriei și cere adăpost. Tournier, care a scris o carte de filosofie pe înțelesul copiilor, le-a pus unor elevi de 12-13 ani întrebarea dacă Pierrot ar fi trebuit să-i deschidă sau nu lui Arlechin ușa. Răspunsurile au fost, aproape fără excepție, că nu. O fetiță i-a furnizat următorul motiv: o soră a mamei l-a pierdut pe Pierrot al ei din cauza unui Arlechin
Greierele și furnica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6706_a_8031]
-
de 12-13 ani întrebarea dacă Pierrot ar fi trebuit să-i deschidă sau nu lui Arlechin ușa. Răspunsurile au fost, aproape fără excepție, că nu. O fetiță i-a furnizat următorul motiv: o soră a mamei l-a pierdut pe Pierrot al ei din cauza unui Arlechin. "În general, scrie Tournier în încheiere, cu cât mediul din care provin copiii este mai modest, cu atât ostilitatea față de Arlechin este mai mare. Mi se pare că ei reacționează în funcție de teama ca părinții lor
Greierele și furnica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6706_a_8031]
-
ostilitatea față de Arlechin este mai mare. Mi se pare că ei reacționează în funcție de teama ca părinții lor să nu se despartă." Am și o altă explicație. Finalul inventat de Tournier m-a dus cu gândul la fabula lui La Fontaine . Pierrot fiind furnica, omul muncitor, cuminte și cazanier, Arlechin e greierele, artistul, boemul și seducătorul. Prejudecata copiilor, alimentată de opinia părinților, n-are cum fi favorabilă lui Arlechin. Imaginarul colectiv e dintotdeauna defavorabil artistului. Munca lui de pictor sau de cântăreț
Greierele și furnica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6706_a_8031]
-
ritmurile vieții de zi cu zi. Unor creații dedicate eroismului istoric sau mitologic li se alătură altele cu subiecte mai frivole. Trupele de comedianți italieni alungate în 1697 de Madame de Maintenon sunt rechemate. Caractere pline de vervă - Arlequin, Scaramouche, Pierrot, Mezzetin - se reîntorc pe scenele pariziene. Toate patru apar de altfel în imaginea nocturnă pe care Watteau a intitulat-o Dragoste în Teatrul Italian și sunt prezente în numeroase alte lucrări ale artistului... Pierrot, figura centrală a Comedianților italieni (1719-20
Watteau, poetul by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6564_a_7889]
-
Caractere pline de vervă - Arlequin, Scaramouche, Pierrot, Mezzetin - se reîntorc pe scenele pariziene. Toate patru apar de altfel în imaginea nocturnă pe care Watteau a intitulat-o Dragoste în Teatrul Italian și sunt prezente în numeroase alte lucrări ale artistului... Pierrot, figura centrală a Comedianților italieni (1719-20), iubitul părăsit, îmbrăcat în alb, are aceeași privire tristă, visătoare și atotștiutoare pe care o regăsești în portretul pe care Nadar, unul dintre primii maeștri ai artei fotografice, l-a făcut celebrului mim Charles
Watteau, poetul by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6564_a_7889]
-
penibili, ci convingând că personajul interpretat credea în ceea ce spune. Tot convingător a fost și atunci când, ghidat de Mălina Andrei, a preluat modulări ale corpului proprii lui Nijinski, cum au fost cele din Petrușka, personajul din poveștile ruse, echivalentul lui Pierrot din commedia dell ‘arte, una dintre capodoperele lui Mihail Fokine, realizate pe muzica lui Igor Stravinski. La toate acestea s-a adăugat și faptul că actorul a reușit să sugereze măcar ceva din lejeritatea de zbor a salturilor lui Nijinski
Nijinski, cealaltă față a geniului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5043_a_6368]
-
Redactor la prestigioasa revistă „Ateneu”. 4. Lui Ion Caraion titlul acestui supliment îi amintea de întâia sa carte de poezii, Panopticum, care a fost topită în întregime. 5. Max Jacob - Lui Modigliani, spre a-i dovedi că sunt poet. Crăciun. Pierrot n-are dreptul la statui. În românește de Ion Caraion în „Ateneu”, 4, nr. 12, decembrie 1967, p. 7. 6. André Frénaud - Casă de vânzare. Oră de copil. Zămislire de sine în „Ateneu”, 4, nr. 12, decembrie 1967, p. 7
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
mari efecte, ca și din speculațiile fără obiect. A beneficiat și el, ca Nabokov mai târziu, de recunoștința cititorilor - excedați de modernism - că se putea citi. A-l prefera lui Joyce, să zicem, ar fi ca și cum i-ai prefera lui Pierrot lunaire sau Nopții transfigurate, de Schönberg, Boleroullui Ravel. Totuși, e remarcabil că epoca modernă a creat un public atât de evoluat încât să poată deveni atât de celebru un autor atât de livresc, al cărui principiu creator este o ingeniozitate
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3647_a_4972]
-
mitocainť" (romania.emiweb.org). Oricum, trebuie spus că termenul mitocan chiar a intrat, într-un fel, în franceză: prin Raymond Queneau, care a folosit, cu totul accidental dar cu clară intenție stilistică, cîțiva termeni depreciativi românești. În romanul Mon ami Pierrot apar, la un moment dat, în mulțimea de gură-cască, ,mitocans et mocofans", cărora li se adaugă, pe aceeași pagină, și badarans; cuvintele românești - și caragialești - sînt inconfundabile și e plăcut să ne imaginăm efectul lor misterios-eufonic asupra cititorului francez. Tot
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
campioni, așa a scris în Neue Banater Zeitung, că nu am avut concurență. (Râdem) Până când au început serbările colective la Comunitatea evreilor, serbam Purim-ul cu prietenii. Uite, în fotografia asta suntem noi doi! Duci și cu mine, îmbrăcați ca Pierrot și Pierrette, la un Purim la familia Buium Stux. Iar în poza asta, Duci a fost domnișoară, a îmbrăcat niște chiloți (râdem), budigăi[1] cu elastic galben și nu știu de unde a avut și o fustă plisată. El și cu
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
Țăndărică, Teatrul de Comedie, Teatrul Metropolis, Teatrul Masca, Teatrul Nottara, Universitatea Națională de Teatru și Film și Universitatea Hyperion.Printre spectacolele care vor putea fi urmărite se numără „Corsarii”, „O noapte furtunoasă”, „Destin”, ” Fetițe dulci ca-n București”, ”Îngerii” sau „Pierrot Lunatecul”.Ediția din acest an a Festivalului este dedicată jubileului Maria Tănase și anului omagial Tudor Mușatescu. Directorii artistici ai festivalului sunt:George Ivașcu alături de Maia Morgenstern și George Mihăiță.” La cea de-a doua ediție a festivalului vom avea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93091_a_94383]
-
îl aveam în față. Intrasem într-un teatru mititel, să tot fi avut vreo 200 de locuri, cu tot cu balcon, cortina se trage și începe un fel de farandolă frăsuită de colo-colo, apoi se intră direct în subiect, ceva întâmplări cu Pierrot, dar stilul era ciudat de tot, căci nici pantomimă nu se putea spune că este, dar nici că n-ar fi. Fără vorbe, un fel de limbaj al muților, în care erau mimate stările, dacă era vorba de foame, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
cu un aer distant, parcă grăbit, gândindu-se la altceva sau așa mi se părea mie. Impunea respect, era clar că în acea trupă el era maestrul, el conducea, el era un fel de factotum, cu costumul lui alb de Pierrot de bâlci. M-a fascinat efectiv, mă uitam la el fără să pot să-mi desprind privirea, aveam în față pe unul din cei mari în pantomimă și mă surprindea naturalețea mișcărilor, a gesturilor sale, a privirilor, mai ales a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
amărâtul, arătându-ne că la al treilea stâlp de telegraf pe care trona un bec se află o cârciumă vestită pentru berea pe care o vinde. La trei beci am băut o bere grozavă și am uitat de Fialka, un Pierrot din altă lume, sastisit și afanisit, care spunea lucruri aiurea despre ceea ce astăzi este și pentru mine o convingere: trupa de teatru este doar un vis din care nu ai vrea să te mai trezești tocmai pentru că este doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
o revistă avangardistă politica, ajuns la Londra, angajat la filiala Pathé Frères de-acolo, colaborează cu George Pearson, pentru scena cu păpuși din peliculă The Little People (1926). An același an, dansatoarea Lizica Codreanu interpretează segmentul coregrafic an rolul lui Pierrot Fulgerul, într-un costum creat de Sonia Delaunay, din filmul lui René le Somptier, Le p'tit Parigot. An 1930, actriță de origine romana Pola Illéry (alias Paula Iliescu) joacă an filmul lui René Clair, Sous leș toits de Paris
BENJAMIN FONDANE de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368574_a_369903]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > CENTURĂ DE VIAȚĂ - IUBIRE - Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 2267 din 16 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sursa imaginii: "Pierrot écrit à Colombine..." http://monjura.actifforum.com/t334-le-musee-de-la-boite-a-musique-et-des-automates-ste-croix Piatra spune în șoaptă: dacă ai o piatră în mână, nu-i neapărat nevoie să o arunci nici măcar într-un zid darămite într-un om. Apucă-te s-o șlefuiești. Sigur furtuna
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
lup / creierul începe să zboare prin cameră”, gura lumii se măsoară cu lanțul de la bicicletă, liniștea huruie ca aspiratorul, inima este o păpușă mecanică, ochii se fac de sticlă, iar sufletul se declară „un dicționar funerar”. Cu o „fantezie de Pierrot incorigibil cabotin”, cum spune Nicolae Manolescu, poezia lui I. are nonșalanța dublată ferm de limpezimi caustice, un teribilism dublat de „travaliul atent asupra compoziției interne a poemelor” și un onirism erotico-avangardist bine strunit de cruzimea disecțiilor lirice. Dacă în Cântece
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
Înnebunesc și-mi pare rău, București, 1990; Poeme alese. 1975-1990, Brașov, 2002. Repere bibliografice: Grigurcu, Existența, 516-521; Simion, Scriitori, IV, 508-513; Regman, Nu numai, 262-265; Ioan Milea, Cuvinte în libertate, APF, 1990, 5-7; Coșovei, Pornind, 115-122; Nicolae Manolescu, Coșmarele lui Pierrot, RL, 1990, 46; Diana Adamek, La marginea spectrului, TR, 1990, 49; Steinhardt, Monologul, 145-149; Ioan Holban, Zile de viol și râs, CRC, 1991, 4; Bucur Demetrian, Zgomotul și furia, R, 1991, 3; Ovidiu Verdeș, Descoperirea unui topos: nebunia, VR, 1991
IARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287489_a_288818]
-
zgârcenia Parcelor neîndurate, care ne taie firul vieții cu foarfecele”. Surprinzătoare e, la Radu Stanca, sinceritatea poemelor, deși punerea în scenă nu lipsește. Balada erotică, începută, în chip tradițional, cu o notă fantastică, galopantă, e întoarsă spre motive intime, încât Pierrot-ul care se preface că plânge pentru a ne amuza plânge la sfârșit cu adevărat. Convertirea lirismului trubaduresc, fantastic până la macabru, în lirism intim, terorizat de ideea morții, e, aici, actul poetic hotărâtor. EUGEN SIMION SCRIERI: Problema cititului. Contribuții la
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
al lui Pacifique, al lui Pacifique Bourgeois! - Salut Jean al lui Maxime, al lui Maxime, al lui François, al lui Philippe Basque. - Salut David al lui Gabriel, al lui François Cormier din ramura familiei Pierre al lui Pierre al lui Pierrot [...] Țara avea un secol de recuperat” Romanul lui Antonine Maillet are, În pofida dimensiunii sale relativ reduse (puțin peste 300 de pagini) consistența și amploarea unei epopei despre o Întreagă epocă și despre un Întreg continent. Nu e o simplă evocare
Un Ulise colectiv. In: Editura Destine Literare by Mircea Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/81_a_353]
-
1926-1928, 1931-1935), fiind angajat aici și ca redactor, „Curentul”, „Vremea”, „Curentul literar”, „Cele trei Crișuri”, „Bis”, „Evenimentul zilei”, „Capitala”, „Curentul familiei” și multe altele. A scos, în 1916, revista „Masca”. A mai semnat cu pseudonimele D. Karr, Censor, Dekar, Diodor, Pierrot, Don Ramiro, Tristan. Publicistica lui K. este aceea a unui risipitor: articole, reportaje, anchete și interviuri, comentarii literare (și „fanteziste”), cronici plastice și dramatice, impresii de drum, schițe portretistice (prinzând în cadru îndeosebi artiști). Incisiv și cu accente de violent
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
erotice, nevroze, aiurări agonice florale ca la D. Anghel, triade și majuscule magice ca la Maurice Maeterlinck și Ion Minulescu - „trei cerșetoare: Visul, Dragostea, Durerea” -, pastelul impresionist, cu cețuri irizate și „cocorii pistruind paloarea serii”, badinerii rococo, pantofi de mătase, Pierrotul alb etc. Nou e însă personajul liric, insolit pentru spațiul românesc, marcat sensibil de lectura Contesei de Noailles, la care trimit nu doar accesele de superbie, îndrăzneala imaginilor senzuale, scepticismul religios și chiar apostazia, plânsul pe „răscoliri de jar și
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
1915 D. Karnabatt. Alte rubrici:„Tigheluri”, cu scurte pamflete politice, „Peste picior”, „Note zilnice”, „Așchii”, „Peceți”, „Încurcături”, unde calamburul, satira și ironia politică sunt de bună calitate, autor fiind mai cu seamă D. Karnabatt, care se află și sub pseudonimele Pierrot, Don Ramiro ș.a. O rubrică permanentă de literatură universală cuprinde prezentări, îndeobște nesemnate, de istorii literare, de lucrări critice și monografii, în special din spațiul francez, rar fiind prezent numele lui D. Karnabatt. În sumar intră versuri de Adrian Maniu
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
dar marcate de amprenta melancoliei poeților „blestemați”. Ulterior sentimentul de anxietate e sporit de ironia amară, preluată de la G. Bacovia, ca în poemele Peisaj mut, Carnet intim. Influențele se resimt și în versurile apărute în ,,Cetatea literară” din 1926 (Flirt, Pierrot, Anonimat). Deși prins în unele tipare ce aparțin mai ales parnasianismului și simbolismului, poetul reușește într-o măsură să descopere un ton propriu. Comentatorii notează mai târziu un „ermetism structural” și „o putere de sinteză remarcabilă” (Emil Gulian). Mai bine
SICLOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289664_a_290993]
-
trădează autorul nu doar prin coloritul întorsăturilor de condei, ci și prin ispititoarele liste de gustări. Nu e de mirare, un rol pe care U. îl interpretează cu talent fiind acela de... maestru bucătar. E, cum singur se prezintă, un „Pierrot cu bonetă”, duhliu, cordial și rafinat (Gastronomice... à la Păstorel, 1998). În „gastronomicele” lui sfârâie conotațiile, aromesc aluziile culte presărate cu „goange”, își împrăștie izul pișcător calamburul, iar comparațiile nu sunt doar de ornament, ci au feculența lor parșivă. Un
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]