1,077 matches
-
de care-și va înmlădia de acum anii următori, până azi, încununați cu multe cuceriri, Polina Manoilă a pășit la cinsprezece ani, la Tismana, alături de formația Cooperativa „Arta Casnică”, la care a cântat și dansat. Tismana, vatră istorică și de pietate creștină, e un nume cu răsunet în toponimia memorială a locurilor începutului de consacrare a artistei Polina Manoilă, care destăinuie azi: „Pasiunea mea pentru cântec s-a născut în familie. Primele cântece le-am învățat de la mama mea, care a
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
cea creștină. Totuși, legat de naționalitatea preponderentă, citatul cel mai frecvent vehiculat din Coran este: ”Niciun arab nu este superior altui om ne-arab: nici albul nu e mai presus decât negrul, nici negrul nu e superior albului, decât prin pietate și acțiuni în slujba binelui.” Mesajul e la fel de tolerant ca și cel al creștinismului, ce ne-ndeamnă să ne iubim aproapele. În ambele cazuri, interpretările au variat de-a lungul istoriei, luând forme nu întotdeauna pașnice, așa cum prea bine știm
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare by http://uzp.org.ro/islam-cinci-stalpi-si-ultima-infatisare/ [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]
-
lumânare pentru morți, / În fiecare zi, de poți, / Cu Dumnezeu ne vom uni! // O lumânare pentru vii, / O lumânare pentru morți. / Hristos este la noi, la porți, / Spunându-ne: Române, fii! / 24 ianuarie 2008”. De asemenea, rugăciunea “Lacrimi aurite” atestă pietatea și smerenia poetului, care nu cere pentru sine nimic, ci doar să fie vrednic de jertfă pentru Isus: “Ia cerul meu și umple-l cu sfinți, în loc de stele! / Ia gândul meu, si umple-l cu seu de lumânare! / Ia viața
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_vamesului_mantuit_jianu_liviu_florian_imnurile_fatarniciei_semanatorul_2011.html [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
Costin, care este reprodusă la începutul cărții și a recitat poezii. Diana Ciucureanu Zlatan, poetă din Republica Moldova, al cărei suflet rezonează cu poezia lui Christian Mocanu, i-a transmis acestuia de la frații din Uniunea Europeană a Scriitorilor de la Chișinău toată dragostea, pietatea, elogiul, admirația, dorința de a învăța de la harul lui iluminator, care reconfirmă unicitatea acestui popor cel mai iubit de Dumnezeu și i-a înmânat carnetul de membru al Uniunii Scriitorilor Europeni din Republica Moldova. Cuvinte elogioase a avut și la adresa Doinei
ZILELE BIBLIOTECII JUDEŢENE “NICOLAE IORGA”, PLOIESTI, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1491071680.html [Corola-blog/BlogPost/368896_a_370225]
-
Dar vin răsărituri, mai vin, Pe urme de pași și poveri. Simple operații aritmetice Iubirea ta plus neiubirea mea este egal cu zero. Iubirea mea plus neiubirea ta este egal cu zero. Iubirea mea plus iubirea ta îngemănate, alăturate, cu pietate plecate, sunt două zerouri legate, e-un pas nesfârșit spre infinit... Eu nu pot trăi fără ține Eu nu pot trăi fără ține, Esti chiar microcosmosul meu. Ma-nvârt, o planeta-n suspine, Prin spațiu și vise mi-e greu
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Din_volumul_ce_enigmatica_esti_femeie_.html [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
de față cu noi: „Iartă-mă iubito sunt obraznic,/ cânt acum la mama lui de praznic,/ frunze cad în jur pe îndelete/ și foșnesc uscate și cochete.” Când ferestrele încep să turtească năsucurile celor mici, doamna Maria Giurgiu, într-o... „Pietate”, ne spune cu vocea toamnei bătrâne: „Se adună nori ruginii/ Pe cerul răsăritului/ de secol al mileniului trei;/ disperarea și prigoana/ cer adăpost sub acoperișul/ omeniei și milei”. Da, stimată doamnă! Omenia și mila sunt ale lui Dumnezeu, de la Dumnezeu
ÎN ZBOR ANGELIC… CUVINTE RUGINITE PE ROUĂ DULCE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1488956065.html [Corola-blog/BlogPost/379592_a_380921]
-
dor" (2012), cu autograf și dedicație măgulitoare pentru anonimul dascăl de la malul Moldovei. Am răsfoit-o în fugă, ca să-i simt "substanța", urmând să o aprofundez pe îndelete în oazele mele de răgaz. Am alăturat-o, cu un fel de pietate, pe un raft al modestei mele biblioteci, celorlalte două cărți semnate de Ionel Căpiță și scoase la aceeași editură. Apropo de editură, după câte cărți am primit de la Chișinău, concepute sub auspiciile lui "Prometeu" (numele editurii), aș putea spune că
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
promoveze prin media, ideea că există două Românii. Una chipurile majoritară, profundă, curată, adevărată, umilă care stă acasă și se bucură de ultimele creșteri ale veniturilor și o altă Românie, a tinerilor ușor de manipulat, rupți de națiune, certați cu pietatea creștină, lipsiți de umanitate, care nu se ridică împotriva guvernanților corupți, ci a propriilor părinți și bunici care obligatoriu fac parte din prima categorie. Nu cred că este un semn de infatuare și nici de aroganță față de clasele sociale defavorizate
așa arată Piața Victoriei după protestul a 150.000 de oameni. Și de ce ideea a două Românii este falsă by https://republica.ro/o-imagine-asa-arata-piata-victoriei-dupa-protestul-a-150-000-de-oameni-si-de-ce-ideea-a-doua-romanii-este [Corola-blog/BlogPost/338221_a_339550]
-
ieri și de azi, aș zice, n.a.), afirmă genialul Virgil Maxim, dar tot el înalță Imnul divin: „Rugăciune”, Preacuratei Maria, cea mai mare, cea mai plină de har poezie a lui Eminescu, adaugă același mare poet și mărturisitor Virgil Maxim. Pietatea creștină universală s-ar înnobila haric și serafic dacă Psalmul (Rugăciune) închinat cu supravenerație Fecioarei Maria-Crăiasa Cerului și a Pământului, al nemuritorului geniu, ar fi alăturat ceremonialului liturgic al Bisericii Sobornicești a lui Hristos. Învierea, Rugăciunea unui Dac, Răsai asupra
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
în țăndări precum oglinzile sinelui. Un ciob din această liniște îți reflectă gândurile. Privești în el și te recunoști. Sacru și profan se cuminecă din aceiași plămădeală caldă de pâine. Un ochi doar stă de veghe ! Este martorul stării de pietate și de evlavie sfântă. Zi de duminică; să o însoțim pe artistă la sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena. Avem și noi un locușor de taină acolo. După cuminecare, îi însoțim gândul Constanței: ,, Duhul Sfânt coborând parcă peste trupul meu
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1410271355.html [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
în câteva trăsături de condei, până obține imaginea optimă. Așa este Î.P.S. Dr. Casian Crăciun - Arhiepiscop la Dunărea de Jos, pentru care autoarea are o prețuire și un respect aproape mistic, ale cărui predici le ascultă cu emoție și pietate de fiecare dată. Se pare că prețuirea este reciprocă. ,, Alături de ceilalți părinți slujitori și credincioși, îl vedeam pe Î.P.S.Părinte, asemenea unui sfânt duhovnic cu nemărginită smerenie în fața lui Hristos, Mântuitorul nostru și în fața Maicii Domnului. Autenticitatea slujbei, pacea
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/constanta_abalasei_donosa_1410271355.html [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
lunga pribegie/ Sperând s-apuc și ziua Re-ntregirii/ Dac’adoptăm și crez și strategie/ Să fim prin veacuri fii ai nemuririi” (Am revenit). Într-o încercare reușită de sonet, poetul își exprimă căutările de-o viață: „Am căutat cu multă pietate/ Cuvinte de amor și voluptate/ Am îndrăznit și ți-am trimis legate/ Poemele pe foi catifelate// Am căutat prin versurile nude/ Cetatea unde gândul te ascunde/ Vroiam s-asculți poeme să-ți aline/ Tăcerile când n-ai zilele senine// Am
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
și de izbeliște în necazul lui, să nu-mi fie milă de el, poate provoc scandal și smintesc pe vreun fariseu, dar mă port creștinește. Dacă mă aflu în extaz și nesocotesc nevoia unui bolnav, dau poate dovadă de mare pietate, dar nu-s creștin.( 12) Pe acest pământ, cel mai sigur mijloc de a intra în comunicare (comuniune) cu Atotputernicul, mijlocul fără greș și instantaneu este săvârșirea binelui, ajutorarea aproapelui aflat în necaz. (13) Marile acte de eroism și mucenicie
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
îmbracat întreg cultul, Biserica folosindu-i nu ca pe ceva împrumutat ci ca pe un bun propriu. În afară de Sfânta Liturghie și cult în general, psalmii au fost priviți ca proprii prin excelență pentru formarea morală a credincioșilor și pentru dezvoltarea pietății în sufletele lor. În acest fel, Biserica a încurajat constant recitarea psalmilor precum și studiul sau meditația asupra lor. Educația religioasă se începea la biserică și în familie prin citirea Psaltirii și de multe ori, pe măsură ce se progresa în viața duhovnicească
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_cartea_psalmilor_in_spiritualitatea_ortodoxa.html [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
din cuvinte ,ce au o logică și coerență în trasmiterea gândului,ci prin ascultarea lor,prin capacitatea de „a-se-lăsa-supus”(Unterwegs zur Sprache-Pfullingen,Gunter Neske Verlag,1965,p.255), poate acesta recepționa tensiunea abisală unde încolțește tainic sensul;atunci când exprimarea acceptă pietatea solemnă a spusei tăcute se deschid granițile spațiului sacru al Ființei care îngăduie percepției umane să intre către arhe ,către origini, să-și înțeleagă „nedeslușitul rost al Firii”(Rilke), sau, să străpungă ca un fulger prăpastia Ființei, cum spunea Nietzsche
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Nostalgia_lui_heidegger_dupa_esenta_anistoroica_a_omului.html [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
mijlocirea Prea Sfintei Fecioare și a sfinților. Semnatarii acestor creații, departe de a se afla în întrecere pentru cine știe ce premiu, au ținut să-și aducă ofranda lor în fața Altarului divin, sub forma unor poeme sensibile, pline de căldură, smerenie, devoțiune, pietate. Ce alt dar este mai plăcut Domnului? Inima omenească, gândurile și cuvintele alcătuiesc un buchet înmiresmat, de așezat în pridvodul Bisericii, pentru ca, omul care pășește în lăcașul de cult, să simtă miresma cuvântului sfânt și ziditor de suflet. Toate acestea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poeti-romani-slavind-dumnezeirea/ [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
să înțelegem Bunătatea și Milostivirea Divină, care adesea, ridică oameni pioși, demni de a-L cinsti și lăuda, de a-I aduce slavă prin toate mijloacele. Dar, mai ales, a ne sensibiliza în fața unor dovezi reale de credință și iubire. Pietatea populară nu cunoaște bariere. Ea se manifestă prin cântec, prin vers, prin gama variată de iconografie, prin alte forme de devoțiune: pelerinaje la locuri sfinte, ore de adorație, opere de caritate, danii ș.a. Autorii poemelor de față își împărtășesc experiențele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poeti-romani-slavind-dumnezeirea/ [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
iubire. Poemele-rugăciuni sunt grăitoare în acest sens. Desigur, Antologia cuprinde și scriitori consacrați care s-au dedicat slăvirii lui Dumnezeu prin cuvânt, dar și scriitori contemporani, care au dorit să-și înscrie numele în Cartea Vieții prin această formă de pietate. Versurile excelează prin sinceritatea trăirii, prin acuratețe, prin frumusețea metaforică. Din comoara spiritualității religioase a clasicilor, coordonatorul ediției, scriitoarea Elena Armenescu a selectat poeme din creațiile autorilor: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Nichifor Crainic, Vasile Militaru, Radu Gyr, Ion Pillat, Vasile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poeti-romani-slavind-dumnezeirea/ [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
Se cântă, se bocește, se dansează, se împarte pomana, cine mai ține cont? O dată intrat în horă, trebuie să joci. Chiar și țigănește. Stau și mă întreb: s-au schimbat într-atât tradițiile religioase? Nu se mai ține cont de pietate, de reculegere în cimitir. Cimitirul, mormântul, crucea, sunt sacramentalii. Parte din sfintele sacramente. O continuare a Sfintei Liturghii. O formă de evlavie populară, izvorâtă dintr-una din legile Bisericii, aceea de a-i cinsti pe cei morți! Cum? Dându-le
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
de cei dragi, cu ochii căscați la circul care se desfășoară, fără precedent, sub ochii lor, încă îndurerați de pierderea ființelor iubite? Eu cred că ar trebui, măcar în biserică și în cimitir, să se păstreze o anume decență și pietate. Așa se cuvine. Așa am apucat din strămoși, din părinți, care ne luau de mici, în zilele însorite, la mormintele bunicilor și ale străbunicilor, să le curățăm, să le îngrijim. Mama ne învăța, cu literă de lege, să nu luăm
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_rastalmacite_de_pastele_bl_cezarina_adamescu_1335197798.html [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
Autorului Sub tainice-adieri împarfumate, Plecate-n asfințit ca sol spre noapte, Ne-mbrățișam duios, vorbeam în șoapte, Privindu-ne în ochi cu voluptate. La pieptul meu simțeam cum fructe coapte Pulsau în ritm alert, încrâncenate, Când buze-ți atingeam cu pietate Și gând îndepărtat de rele fapte. Tăcerile prelungi erau străpunse De trubaduri pierduți în iarba verde, Ce ne-ncântau cu-al lor arcuș pe strune. Într-un târziu simțeam porniri ascunse De amândoi și nu doream a pierde O clipă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1471600029.html [Corola-blog/BlogPost/342717_a_344046]
-
mult de colindat pe cărări uneori bătătorite încât își pot epuiza toate resursele de apă vie, trezindu-se totuși pe urme știute, în hățișurile istoriei, învăluiți în ceața miturilor, a legendelor înflorite, exagerate și uneori mistificate după dimensiunea admirației și pietății față de sfântul favorit. Cu toate acestea, mereu se vor găsi spirite cercetătoare, fascinate de filonul de lumină freatic care să aducă un plus de aer proaspăt printre prăfuitele manuscrise ale hagiografilor. Este ceea ce face autorul lucrării de față, părintele Ștefan
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
de o parte de mentalitatea profitului imediat, a acumulării de capital, de abuzul banilor, iar pe de altă parte, de noi forme de sărăcie și violență. Paralel cu dezvoltarea socio-economică se poate vorbi și de o dezvoltare a spiritualității și pietății populare concretizată în pelerinaje, schimburi de idei, creșterea nivelului cultural al întregii societăți. Pentru a-l integra în acest context ca și pentru a sublinia nota de prospețime, noutatea stilului de viață, fascinația și puternica atracție pe care o exercita
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
Foglino, Spoleto. Prin intermediul liturgiei a putut cunoaște modele de viață ascetică. Se știe că modelul unor sfinți devine patrimoniu cultural și bisericile dedicate cinstirii lor, devin locuri unde se formează deprinderi de devoțiuni particulare. Și Francisc a fost influențat în pietatea sa de cultul dedicat sfinților. Legendele populare și așa numitele Passiones care făceau referință la misiunile efectuate de apostoli, au înflăcărat mintea și inima Sfântului Francisc. Adânc înrădăcinată în conștiința poporului, credința populară l-a influențat. De asemenea, prezența fraților
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
de referință. Văzută de Francisc ca o ocazie prielnică pentru a formula mai bine propriul proiect de viață, sosirea în fraternitatea minoritică a așa-zișilor sapientes trebuia folosită cât mai optim, însă doar pentru a alimenta duhul rugăciunii și al pietății, așa cum reiese din Scrisoarea către fratele Anton. Un sub punct al Capitolului II - referitor la Breviarul folosit de Sfântul Francisc - este de natură să emoționeze cititorul, care fiind pus în fața cărții de căpătâi a Sfântului Francisc și a unuia dintre
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]