110 matches
-
Călinescu considerabilă, ușile erau în dulgherie complexă, baia - de tipul cel mai somptuos și bălțat, cu pavajul făcut din bucăți triunghiulare de marmură, albastre și albe. De tavan atârnau cercuri groase de fier forjat, încărcate cu lumânări electrice. Tot ce pietrăria, dulgheria și celelalte arte constructive aveau mai special și mai solid, Botticelli, ca om de branșă, aplicase la locuința lui, care era pe dinăuntru tencuită în toate modurile de calcio-vecchio. Casa lui Botticelli era așa de bine lucrată, că nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
furioase ale torentelor de primăvară sau apele ploilor repezi de vară. Pământul acesta cu configurație specifică a peisajului moldav n-a fost în întregime darnic și generos cu cei ce l-au răscolit câteva veacuri de-a rândul. Multe dealuri - Pietrărie, Coasta Morii, Rotărie, Leaua, Dumbrava, Dealul Viei, Dealul Cocoliei, Zarea, Hlize și Pripor - își arată sfidător măruntaiele de piatră, iar altele cu îngăduință au permis șuvoaielor să le desfigureze. Cu toate acestea, clăcașii satului aduși din ținuturile Dornei au îndrăgit
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aceea, în cazul unor nume topice, întâlnim două fenomene de fonetică regională, specifice subdialectului moldovenesc: palatalizarea labialelorși frecvența fricativelor în locul africatelor (în cazul lui c și g, urmate de e și i). Este cazul unor toponime ca Chetriș (Pietriș), Chetrărie (Pietrărie), Chiscu (Piscul), Grochi (Gropi) ș.a.; Šireșoaia, Šușmele, Šopești, Bešuri, Šunži, Făžețel ș.a. Un fenomen care este, în egală măsură, fonetic și morfologic, explicabil prin fonetică sintactică, este dispariția lui l (articol hotărât enclitic) și a lui i , la același articol
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
an, pe adresa Departamentului 15 că, în afara cantității mai mult decât suficientă pentru a asigura materialul necesar pavării străzilor capitalei, "se poate zice cu temei că aceste stânci sunt de zece ori mai tari decât acele de la Tarcău". Pentru deschiderea pietrăriei și pentru realizarea obiectivului propus, el cerea să i se pună la dispoziție nu simpli salahori, recrutați în mod obișnuit din rândul locuitorilor din zonă (în contul obligațiilor lor către stat), nici tăietorii de pietre cubice, "care adeseori sunt oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și costul operațiunii, după exemplul deja amintit de montanist și verificat în cazul pavării "politiei" Cernăuți. Dar, mai preciza semnatarul raportului, în eventualitatea impunerii de către beneficiari, Departament sau Eforie, a utilizării diversificate după dimensiuni și profile a materialului extras din pietrărie, atunci, pe lângă cei șase băieși menționați, exploatarea reclama un surplus de personal și dotări, respectiv patru tăietori de pietre cubice și un fierar, cu toții aleși, ultimul "mai cu samă ghibaci în oțelitul ciocanelor", plus un număr precizat de unelte specifice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
însă în trimiterea de-îndată la fața locului a unui număr de 20 de salahori pe zi, ceruți de montanist pentru a executa "trei sau patru bordeie și o șură", necesare pentru adăpostirea oamenilor și materialelor pe durata exploatării acelei pietrării. La 29 august, împreună cu revizorul special desemnat de Departament, transmitea autorităților devizul cheltuielilor necesare pentru construcția acelor binale, în sumă totală de 1.576 lei, socotiți la "prețul pieței". Peste câteva zile, la 2 septembrie, consiliat fiind de "maestrul băieșilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
aceeași zi Departamentului Lucrărilor Publice 17, avansa un set de propuneri, dorite a fi convertite în măsuri ameliorative adoptate de autorități, cu consecințe directe și diferențiate pe trei direcții: sociale, tehnice și economice. Bunăoară, pentru stimularea producției extrase în acea pietrărie, deopotrivă, sub aspect cantitativ și calitativ, acolo unde constatase că duritatea stâncilor era mult mai mare decât la Tarcău, solicita ca remunerația lucrătorilor să fie asemănătoare, indiferent de forma finită a materialului destinat pavării: pietre cubice și, respectiv, pietre naturale
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
revarsă asupra mea. De nicăieri nu se mai iscă tril de ciocârlie, nu se mai aud chemările năvalnice în zeci de „limbi” ale păsăretului... Iată-mă-s în vremurile când pe la poarta hanului treceau legănându-se harabalele dinspre sau spre Pietrărie ori Păun... În ușa hanului se ivesc doi cotiugaragii. Își scot cușmele cu bună cuviință, caută din ochi un loc potrivit și se așează la o masă cioplită cu meșteșug din lemn de paltin. Din obișnuință, fiecare își pipăie chimirul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dreapta credință și în câteva minute mi-a asigurat un loc de dormit, dacă nu în paradis, atunci totuși în filiala acestuia, căminul Caritas de pe Rather Broich. Din stația Bittweg, care, cum spuneam, era mărginită de mai multe întreprinderi de pietrărie, așa de pildă firma Moog specializată în gresie și bazalt, care figurează în Toba de tinichea ca marea întreprindere C. Schmoog, la viitorul meu cămin se ajungea după numai o schimbare de tramvai la Schadowplatz. Ca și când, datorită rugăciunii mamei mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
a depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Aceasta începe cu Dealul Dumbrava, continuă cu Dealul Broscăria, Dealul Vișinului, Movila Grădinești, Dealul Cireșului, Dealul Humăria și Dealul Maxut. De aici limita estică este reprezentată de Culmea Holmului prin Dealul Mohoreni, Dealul Deleni, Dealul Pietrăriei, Dealul Belea, Piscu Bobeica, Piscul La Vamă, Dealul Masa Tâlharului. La nord, limita corespunde înșeuării de la obârșia Bahluiului și a afluenților Miletinului și se suprapune pe cumpăna de ape dintre Bahlui și Miletin, reprezentată de Dealul Roșu și Dealul Săcrierului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
stratele apar ușor dislocate doar în apropiere de suprafață, în timp ce la adâncimi mai mari de 100 m ele sunt aproape orizontale. De aici concluzia că “deranjamentele care se înregistrează până la înclinări de 30°-40° la oolitele sarmatice din Dealurile Lespezi, Pietrăriei și Maxut, nu sunt decât alunecări în masă, care au dat aparența unor structuri false” (N. Macarovici,1949). După 1950 urmează o nouă etapă în care cercetările capătă un caracter de detaliu. Astfel, majoritatea studiilor elaborate pentru această regiune, aparțin
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de recepție ale organismelor torențiale. Suprafețe apreciabile ocupă și formele de relief cu pante de 160-200 este legată de arealele cu o densitate și o adâncime mare a fragmentării reliefului precum și în zona de cueste a văilor Buhalnița, Scobinți, Bariș, Pietrăriei etc. La contactul dintre platourile structurale și versanții “Coastei de tranziție”, apar suprafețe cu înclinare accentuată uneori chiar până la 900. Aceste suprafețe au în general areale restrânse și sunt reprezentate de cornișele de alunecare, așa cum apar în zona Pârcovaci, Cătălina
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
platourile structurale și versanții “Coastei de tranziție”, apar suprafețe cu înclinare accentuată uneori chiar până la 900. Aceste suprafețe au în general areale restrânse și sunt reprezentate de cornișele de alunecare, așa cum apar în zona Pârcovaci, Cătălina, Poiana Mărului, Basaraba, Dealul Pietrăriei etc. 3. TIPURI GENETICE DE RELIEF În funcție de rolul determinant al factorilor morfogenetici Și tectonici (tectonica pasivă) sau denudaționali (externi), la crearea morfologiei de ansamblu și de detaliu a regiunii, au putut fi evidențiate două tipuri de relief și anume: relief
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Spre Valea Bahluiului, Culmea Holmului trimite interfluvii secundare, orientate est vest, însă de mai mică lungime, datorită faptului că albia Bahluiului este mai aproape de Culmea Holmului. Dintre acestea putem enumera: Dealul Bădacu, în nord-est, Dealul Șipoțele în zona centrală, Dealul Pietrăriei și Piscului, spre extremitatea sud-estică. Altitudinile lor coboară de la 400-380 m în rama Culmii Holmului, spre 300--260 m în zona sud-estică sau spre valea Bahluiului. În estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari, interfluviile sculpturale aparțin Câmpiei Moldovei și sunt formate dintr-
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1965 ori iunie 1970, în urma unor ploi torențiale, într-un timp foarte scurt, șesul a fost acoperit de un strat de apă de aproape un metru înălțime (Punctul hidrologic Hârlău, 1971). De la izvor, Bahluiul primește pe dreapta următorii afluenții: Valea Pietrăriei, cu obârșia într-o zonă despădurită a Dealului Mare-Tudora, având o vale abia schițată, ce se desfășoară în jumătatea superioară a coaste. Spre confluența cu Bahluiul, valea devine mai adâncă, cu rupturi de talveg, curgând printr-o zonă puternic împădurită
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
peste 400 m altitudine, acoperă culmi, platouri, versanți cu expoziții diferite și au o creștere viguroasă. Suprafețe cu făgete pure de deal se întâlnesc mai ales, în zona Maxut, Humosu, Deleni, la izvoarele Bahluiului, pe versanții nordici ai văilor Baris, Pietrăriei, Adâncata, Lacurile etc. Formațiunea de făgete pure deține o pondere de 26% din suprafața fondului forestier din acest bazin în studiu. Astfel, specia dominantă este Fagus silvatica, cu ponderi mari, în unele anale (Maxut, Humosu, peste 70% din suprafață). În
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tremurător, care au determinat ca o parte din făgete să devină parțial sau total derivate. Amestecurile de fag și gorun se găsesc la altitudini de până la 450 m, pe expoziții însorite sau parțial însorite (Dealul Basaraba, Dealul Cetate-flancul sud-estic, Dealul Pietrăriei). Caracteristic pentru o bună parte din aceste păduri, este prezența fagului într-un procent de până la 40-60% uneori gorunul participă cu doar 10-20%. Aceste arborete, mai ales când sunt provenite din lăstari, au avut inițial în compoziție mai mult fag
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Bahluiului-amonte de "Vama cu Tablă", în Coasta Șurii, Dealul Horodiștea Cotnari, sud-vestul Dealului Basaraba, la vest de satul Sticlăria, (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Gorunetele pure ocupă doar 3% din suprafața pădurii, având areale mici în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus avium), arțarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer compestre
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
complexului calcarului-grezos, precum și în intercalațiile de nisipuri de platourile sculpturale unde se acumulează importante rezerve de ape subterane libere, de bună calitate utilizate prin captări (circa 5 l/s), din aceste strate acvifere alimentându-se afluenții Bahuiului de pe partea dreaptă (Pietrăriei, Cetățuia, Tisa, Pârcovaci, Buhalnița, Buhălnicioara etc.). Partea înaltă a Dealului Mare-Hârlău este acoperită cu masive de făgete pure dezvoltate pe soluri brune argiloiluviale pseudo gleizate, brune eumezobazice tipice și pseudorendzine tipice. Pădurile de amestec, în care fagul este dominant apar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
versanții înclinați pe care alunecările de teren sunt fixate de pădure. Văile secundare de tip subsecvent prezintă o orientare perpendicular pe direcția înclinării stratelor și sunt caracterizate printr-o pronunțată asimetrie a profilului transversal, însoțite de versanți cuestă, precum valea Pietrăriei, valea Cetățuia, valea Tisa, valea Rotăriei, valea Lacurilor, etc. Albia minoră a râului Bahlui este bine conturată chiar de la obârșia văii, iar albia majoră este neînsemnată în amonte de Pârcovaci. De la Pârcovaci la Hârlău, albia majoră formează două terase de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
8/1994 interes științific național: Legea 5/2000 Localizarea geografică: 47°05’ latitudine nordică, 27°38’ longitudine estică; Comuna Bârnova, pe Dealul Repedea, la 9 km sud de municipiul Iași, în apropierea DN Iași-Vaslui. Căile de acces: localități apropiate satele Pietrăria și Păun, comuna Bârnova; accesul la rezervație se face pe DN Iași-Vaslui, DL 1 km. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure, pajiști; geomorfologice: podiș; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 537 Uzufructuarul se folosește asemenea întocmai că proprietarul de minele, pietrăriile și nisipurile ce sunt în exploatare la deschiderea dreptului de uzufruct. Dacă însă se atinge de o exploatare, care nu s-ar putea face fără o concesiune, uzufructuarul nu se va putea bucura de ea fără a dobândi mai întâi
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 538 Uzufructuarul n-are nici un drept asupra minelor și pietrăriilor nedeschise încă, nici asupra nisipurilor a caror exploatare nu e încă începută, nici asupra comorii care s-ar putea găsi în cursul uzufructului sau.*) --------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
de ce s-a risipit așa repede mănăstirea Păun. În timp ce vorbele curgeau sfătos, am simțit parcă o mână caldă pe umărul meu, cu o ușoară strângere de încurajare. - Mergi sănătos, fiule! - Mulțumesc, mărite Spirit. Îndată voi fi și eu pe creasta Pietrăriei... Mergeam cu spor, deși urcam dealul Repedii. Din loc în loc, îmi dădeau binețe stejarii seculari din vechii codri ai Iașilor. Am intrat pe drumeagul satului. De departe se ivesc cu vârfurile spre soare doi brazi făloși. Când am ajuns aproape
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ai băgat de seamă că ne-am cam terminat treburile pe la Piatra Mică „ce se chiami Clate.” Acum trebuie s-o luăm încotrova. Unde, dragule? - Cu îngăduința ta, mărite Spirit, aș îndrăzni să spun că, de vreme ce suntem aici, pe creasta Pietrăriei, nu avem decât să coborâm la mănăstirea Bârnova, care își ridică zidurile colea în vale. - Sunt de aceeași părere cu tine și nu-mi rămâne decât să te aștept acolo... Am rămas să mai privesc la bătrânii brazi, emblemă a
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]