110 matches
-
uzufruct. Articolul 536 El se folosește de drepturile de servitute și în genere de toate drepturile de care se poate folosi proprietarul, si se folosește întocmai că însuși proprietarul. Articolul 537 Uzufructuarul se folosește asemenea întocmai că proprietarul de minele, pietrăriile și nisipurile ce sunt în exploatare la deschiderea dreptului de uzufruct. Dacă însă se atinge de o exploatare, care nu s-ar putea face fără o concesiune, uzufructuarul nu se va putea bucura de ea fără a dobândi mai întâi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
dobândi mai întâi învoirea guvernului. --------------- Dispozițiile art. 537 nu mai sunt aplicabile întrucât, potrivit art. 135 din Constituție, bogățiile de orice natură ale subsolului fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Articolul 538 Uzufructuarul n-are nici un drept asupra minelor și pietrăriilor nedeschise încă, nici asupra nisipurilor a caror exploatare nu e încă începută nici asupra comorii care s-ar putea găsi în cursul uzufructului sau. Articolul 539 Proprietarul nu poate prin faptul sau nici cu orice chip vatămă drepturile uzufructuarului. Uzufructuarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
mormânt princiar din secolele IV - III a.Chr., adăpostește și elemente de istorie locală, precum și vitrine cu piese de arheologie originale datând din perioada culturii cucuteniene. Situată în marginea de nord a satului Cucuteni, pe dealul Gosan, în punctul „La pietrărie”, necropola tumulară daco-getică este datată în secolul al IV-lea a.Chr. și prezintă opt tumuli (movile funerare). Trei dintre acestea au fost cercetate sistematic de către arheologi, cea mai mare dintre ele (movila nr. 2, cu înălțimea de 3,30
Muzeul Sitului Arheologic Cucuteni () [Corola-website/Science/331350_a_332679]
-
au reconstruit navele, realizându-se o hală amplă cu patru travee. Noua biserică hală în stilul goticului târziu a fost terminată în anul 1495. Din 1480 s-a păstrat un contract cu meșterul sibian Andreas Lapicida, referitor la lucrările de pietrărie. Probabil că în secolul XIII biserica a fost înconjurată de o curtină simplă, pentru ca în jurul anului 1500 să fie transformtă într-o cetate puternică, la care fortificația este o incintă dublă ce urmează un traiect pentagonal neregulat și este întărită
Biserica fortificată din Cristian, Sibiu () [Corola-website/Science/324390_a_325719]
-
mai bune opere ale sale, "Străin în țară străină" (1961) și "Luna e o doamnă crudă" (1966). Începând din 1970, Heinlein a avut o serie de probleme de sănătate, întrerupte de perioadele obositoare în care se ocupa de pasiunea sa, pietrăria (în corespondența sa privată s-a referit la această pasiune ca la "ocupația uzuală, preferată, desfășurată între scrierea cărților"). Deceniul a început cu o peritonită, după care a necesitat mai bine de doi ani de recuperare. De îndată ce s-a simțit
Robert A. Heinlein () [Corola-website/Science/318155_a_319484]
-
care, la rândul lor, vor condiționa stilul mudéjar. Cucerirea ulterioară a Andaluziei va da naștere unui mudejár mai tânăr și cu accente preluate direct din arhitectura tradițională. O figură de primă importanță în mudéjar este zidarul și lumea lui, în comparație cu pietrăria și cioplitorii în piatră. “Zidarul”, “arhitectul”, se folosește de cărămidă, ghips, lemn. Statutul său de “cucerit” îl transformă în mână de lucru ieftină și dispusă să construiască orice îi cere clientul său, fie acestea biserici, sinagogi, cetăți, palate. Mai târziu
Stil maur () [Corola-website/Science/314143_a_315472]
-
Pietrăria este un sat în comuna Bârnova din județul Iași, Moldova, România. Satul Pietrărie sau Pietrăria se află în Comuna Bârnova, Județul Iași, având un numar de aproximativ 600 de locuitori. Satul este atestat documentar din anul 1801, prin jalba colectivă
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
Pietrăria este un sat în comuna Bârnova din județul Iași, Moldova, România. Satul Pietrărie sau Pietrăria se află în Comuna Bârnova, Județul Iași, având un numar de aproximativ 600 de locuitori. Satul este atestat documentar din anul 1801, prin jalba colectivă semnată de toți locuitorii, jalba adresată domnitorului de atunci și în care se
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
Pietrăria este un sat în comuna Bârnova din județul Iași, Moldova, România. Satul Pietrărie sau Pietrăria se află în Comuna Bârnova, Județul Iași, având un numar de aproximativ 600 de locuitori. Satul este atestat documentar din anul 1801, prin jalba colectivă semnată de toți locuitorii, jalba adresată domnitorului de atunci și în care se arată că
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
pietrarilor, podarilor și cărămidarilor". La început pietrarii locuiau în Iași, după cum vedem în Catastiful Iașilor din 1755, însă datorită drumului anevoios până pe Dealul Repedea de unde scoteau lespezile de piatră, au hotărât să se mute la poalele carierei. Astfel apare satul Pietrărie. Neobișnuit este faptul că ei nu aveau, ca celelalte bresle, o biserică a lor. Iar în toată istoria Pietrăriei nu se vorbește nicăieri despre vreun loc de închinăciune zidit din temelii de această breală. Însă, locul unde ei mergeau la
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
drumului anevoios până pe Dealul Repedea de unde scoteau lespezile de piatră, au hotărât să se mute la poalele carierei. Astfel apare satul Pietrărie. Neobișnuit este faptul că ei nu aveau, ca celelalte bresle, o biserică a lor. Iar în toată istoria Pietrăriei nu se vorbește nicăieri despre vreun loc de închinăciune zidit din temelii de această breală. Însă, locul unde ei mergeau la rugăciune și își păstrau stagul breslei a fost biserică Sf. Nicolae din Iarmaroc sau de pe drumul Socolei. Această biserică
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
este doar istorie. După anii 1990 biserică a fost rezidiă în apropierea celei vechi. Tot în această regiune se află un renumit izvor atestat documentar din anii 1660 și modernizat în anul 2008, celebra carieră, releul, numeroase peșteri. De istoria Pietrăriei se leaga și Mănăstirile Bârnova, Cetățuia și Schiul Tarata, precum și Mănăstirea Clătea sau Clatia, zidita de Vameșul Păun pe la 1667 în oglindă cu celebra Cetățuie (1672) a socrului sau, Ducă Vodă.
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
un pietrar german, a murit când Loos avea nouă ani. Tânărul a moștenit deficiența de auz a tatălui său și a suferit de pe urma acestui handicap de-a lungul vieții sale. Mama lui a continuat să se ocupe de atelierul de pietrărie după moartea soțului ei. Loos a urmat studii la mai multe școli gimnaziale, precum și la o școală tehnică din Liberec, iar în 1889 a absolvit o școală tehnică din Brünn. Mai târziu, el a studiat la Universitatea de Tehnologie din
Adolf Loos () [Corola-website/Science/336226_a_337555]
-
de copii și două biserici: una aparținând mănăstirii Brebu și alta în satul Pietriceaua, construită în 1855 de către locuitori. Localnicii se ocupau cu agricultura (cultura porumbului și ovăzului, apicultura, cultura pomilor fructiferi - meri, peri, cireși, nuci), precum și cu croitoria și pietrăria, desfăcându-și produsele la Câmpina. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna cu o populație de 4995 de locuitori, în aceeași plasă Prahova din județul Prahova. În 1938, comuna s-a regăsit în plasa Câmpina din județul Prahova, după care în
Comuna Brebu, Prahova () [Corola-website/Science/301649_a_302978]
-
din Iași precum și alte spitale din Moldova, de la mijlocul secolului al XVIII-lea până la reforma sanitară din 1948. Începuturile Epitropiei se situează în 1734 când Dimitrie Bosie, mic boier, donează locul de la Măgura Iașilor (loc aflat astăzi pe teritoriul satului Pietrăria) pentru a fi cimitirul celor morți în epidemia de cimă. Grigore Ghica Vodă construiește pe acest loc un schit de piatră - cunoscut mai târziu sub numele de Schitul Sihăstriei sau Schitul Tărîță, astăzi Mănăstirea Piatra Sfântă - unde organizează un lazaret
Epitropia generală a Casei Spitalelor Sfântul Spiridon () [Corola-website/Science/330177_a_331506]
-
este o mănăstire de călugări amplasată în preajma municipiului Iași, în pădurile Podișului Central Moldovenesc, sub dealul Pietrăriei, în comuna Bârnova. La mănăstire se poate ajunge pe drumul spre Vaslui; imediat după Hanul Trei Sarmale, pe partea dreaptă, se desprinde un drum pe care se poate ajunge în satul Bârnova (10 km). este situată într-un pitoresc cadru
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
pe plan bisericesc, cronicarul Miron Costin adaugă și că a zidit ""așijdere și Bârnova, lângă Iași, care apoi au fârșit-oă Dabije-vodă"" . Amintind din nou ctitoriile domnitorului, cronicarul umanist subliniază că ""și au urdzit și Bârnova pre numele său, supt dealul Pietrăria lângă Iași"". O altă mărturie este hrisovul domnesc scris la Iași în Cancelaria domnitorului Miron Barnovschi în ziua de 11 noiembrie 1628: "“Io Miron Barnovschi Voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei. Iată au venit înaintea domniei mele
Mănăstirea Bârnova () [Corola-website/Science/307927_a_309256]
-
-lea-al XVI-lea și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea). În rest, alte nouă obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Șapte dintre ele sunt situri arheologice situl „Pietrăria din Valea Hainei”; așezarea fortificată de la Crivești; situl de la Hârtop; situl din punctul „Râpa de la Șipot”; situl de la „Fundu”; vatra medievală a satului (toate din zona satului Crivești); și situl de „la Cruce în Fundoaia” de la nord-est de Fedeleșeni. Celelalte
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
Bârnova (în trecut, Buciumi) este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Bârnova (reședința), Cercu, Păun, Pietrăria, Todirel și Vișan. Comuna se află în sudul județului, în vecinătatea sudică a municipiului Iași. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Vaslui. Din acest drum, la Păun, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ248D, care
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
1,66%). Pentru 7,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Buciumi", făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Buciumi, Păun, Bârnova cu Pietrăria, Vlădiceni și târgușorul Socola, având în total 2287 de locuitori. În comună funcționau două mănăstiri, patru biserici, două școli de băieți cu 85 de elevi, o școală de fete cu 51 de eleve, și o moară cu aburi. Anuarul Socec
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
școli de băieți cu 85 de elevi, o școală de fete cu 51 de eleve, și o moară cu aburi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează ca reședință a plășii Codru, având 1845 de locuitori în satele Bârnova, Buciumi, Păun, Pietrăria, Socola, Vlădiceni și Vișan. După al Doilea Război Mondial, comuna a primit denumirea de "Bârnova", întrucât satul Buciumi a fost desființat și inclus în Iași. În 1950, comuna Bârnova a fost inclusă în orașul regional Iași, reședința regiunii Iași. În
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. În comuna Bârnova se găsesc mănăstirile Bârnova (1626-1629) din satul Bârnova și Mănăstirea „Piatra Sfântă” (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) din satul Pietrăria, ambele ansambluri-monument istoric de arhitectură de interes național. Mănăstirea Bârnova cuprinde biserica „Sfântul Gheorghe” (1626-1629), chiliile (1728), ruinele din incintă, turnul de poartă și zidul de incintă (secolul al XVII-lea); iar mănăstirea Piatra Sfântă cuprinde în ansamblul său biserica
Comuna Bârnova, Iași () [Corola-website/Science/301260_a_302589]
-
(cunoscută anterior sub denumirea de Schitul Tărâță) este o mănăstire de călugări amplasată în preajma municipiului Iași, în pădurile din satul Pietrăria (comuna Bârnova). La mănăstire se poate ajunge de pe drumul spre Vaslui. este situată într-un pitoresc cadru natural, aflat odată în plin codru, pe piscurile din apropiere de rezervația naturală Dealul Repedea. Drumul de acces este Drumul Național Iași-Vaslui, pe
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
Schitul Sihăstria” pentru că era amplasat într-o poiană din Codru, departe de lume. În acest schit s-au oploșit câțiva călugări pusnici, care duceau o viață grea"”. Cei câțiva călugări iubitori de isihie au ridicat ulterior, în plin codru al Pietrăriei, ""pe o dărâmătura de stâncărie, ce forma un fel de cetățuie naturală,clădită prin voia întâmplărei"", o sihăstrie cu hramul “Buna Vestire”. Aflând de existența acesteia, în anul 1732, domnitorul Moldovei Grigore al II-lea Ghica (1726-1733, 1735-1739, 1739-1741 și
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
vechi funcționar al Epitropiei „Sf. Spiridon” cu numele de Gheorghe Tărâță, care ar fi donat schitului prin testament la 5 martie 1779 toată averea sa, adică 3.250 lei vechi și 117 bani. În anul 1836 un credincios din satul Pietrăria, pe nume Dumitru Brașoveanu a adăugat bisericii un pridvor scund, acoperit în arce, cu intrarea pe fațada de nord. În dreapta intrării se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice având următorul text descifrat aproximativ: ""Let 1836 sau făcut
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]