54 matches
-
Poate pentru o menținere Într-un echilibru de azur pur ar trebui să nu scrii” - notează poetul, marcînd (pe urmele lui Mallarmé, dar Într-un sens evident diferit) o extremă a atitudinii avangardiste anticonvenționale; căci orice scris riscă să se pietrifice Într-o „atitudine” sau Într-o „formulă”: „Va fi iarăși un cult, o altă foaie matricolă, va fi iar un catalog”. Mai mult decît opera (cristalizare supremă a experienței unice, irepetabile În convenția artistică), pe poetul de avangardă Îl va
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
voie să fie bolnavă ca să nu se îmbolnăvească Virgil. Așa încît, Monica, bolnavă, trebuie să aibă grijă de Virgil căzut bolnav prin efectul bolii Monicăi. Primul simptom al îmbolnăvirii prin ricoșeu a lui Virgil este intrarea în tăcere. Virgil se pietrifică: chipul devine imobil și nu mai răspunde decât cu "da" și "nu". Nu mai citește, nu mai ascultă muzică. Nimic din ce vorbesc cu Monica la telefon nu-l interesează și nu îi stârnește reacții. De obicei comenta din off
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
moarte ca la o concretizare a urmei. Acolo unde ați pus piciorul totul este mort. EL: Cu totul mort, cu totul moale, cu totul și în întregime putrezit. EA: Tot ce ține de cadavru e moale, mai înainte de a se pietrifica. EL: Mineralogia e de fapt o ramură a psihologiei. EA: Ai să mori de cancerul aerului, de nerozia aerului. Cadavrul tău nu va aminti de nimic altceva decât de o saltea de aer. EL: Viața înseamnă viață și frigiderul înseamnă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
din Râșcani, așa că nu-mi făceam griji că nu aveam însoțitori până acasă. Dacă dimineață când plecasem vremea era mocirloasă ca după o toamnă ploioasă târzie și peste care se lăsase și o pâclă deasă și înecăcioasă, acum clisa se pietrificase și era acoperită de o ninsoare cu fulgi repezi și deși. Se făcea simțită aripa vântului de nord, Crivățul. Mi s-a făcut frig. Lodinul meu kaki și casânca neagră din lână nu-mi țineau de cald pe o asemenea
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
interioară a lui Bologa. O asumare a perspectivei (în această temporară vision avec) se arată limpede în aceste avalanșe ale impresiilor individuale ale personajului. Văzute de aproape, detaliile morții lente, clipele terifiante pentru privitor ale spînzurării lui Svoboda fascinează și pietrifică, precum privirea Meduzei. Deși "înfricoșat" și "întărîtat", Bologa se lasă cotropit de o înțelegere "închisă", de dincolo de el, sens față de care, cel puțin în aceste momente de oroare vizuală, gîndirea personajului apare ca un mediu permisiv, pasiv. Mai tîrziu, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
dragon se iscară dintr-o mocirlă de urlete". Lupta poate începe, într-o cadență a ofensivei și a defensivei: "Demonii-greieri [...] sloboziră-năuntru ouă prelungi, din care-ntr-o clipă ieșeau păianjeni veninoși, cu o sută de picioare. Dar preotul [...] îi pietrifica, stropindu-i cu apă sfințită. Demonii târâtori săpară găuri pe sub pământ [...]. Dar tămâia [...] le sfărâmă țestele șerpești în mii de țăndări. Demonii-lilieci înșfăcară steiuri de piatră [...], însă [...] (grație rugăciunii, n.m.) pietrele se opreau în aer și se deschideau ca niște
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu funcționează ca presupoziție a celorlalte demersuri. Mai degrabă, memoria (Gedächtnis), primejdia în care se află „tradiția celor oprimați“ și metoda fizionomistului sunt momente ale desfășurării experienței urbane, forme care, odată extrase din „povestea“ acestei experiențe, își pierd înțelesul, se pietrifică și devin simple scenarii ideologice. Din întâlnirea concretă, surprin ză toare cu metropola modernă decurge o „istorie naturală“ a formelor culturii moderne și, concomitent, a adevărului. Miza scrierilor lui Benjamin nu ține doar de filozofia istoriei sau de filozofia culturii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
la ea, "ideologia" noastră. Aceasta din urmă, care nu este nicicând mai virulentă decât în a se lipsi de idei, își are sediul în "pupila ochilor noștri". Departe de a ne meduza, ea ne transformă în meduze pe noi, care pietrificăm în locuri comune tot ce privim. 2 Imaginile, spre deosebire de cuvinte, sunt accesibile tuturor, în toate limbile, fără competență sau educație prealabile. Iar programarea informatică unește toate etajele Turnului Babel, Beijing, New York și Cape Town. Dar, o dată ecranul stins, rămâne accesul la
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
principiului, re spectiv cea de „urcare“ a sistemului. Consecințele sunt, pentru fiecare caz în parte, diferite: „Coborârea“ principiului va revigora sistemul, care va avea puterea de a mijloci fără să închidă calea către prin cipiul întemeietor. Astfel, sistemul nu se pietrifică și nu devine o reflexie a chipului omului, ci unește creator, aseme nea unei scări, lumile. „Urcarea“ sistemului presupune implicit detronarea principiului prin substituirea unui „chip cioplit“. Sistemul, rupt de principiul întemeietor și pierzând funcția esențială de mijlocire, devine o
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mormîntul nostru sau să ciuntească nasul Sfinxului pe care l-am construit? Mai bine îl sfidăm! Și îi propun Doctorului să îmi găsească tehnologia cu care fosilele sfidează timpul. Apoteoza măștii de chihlimbar. Am inventat cadavrul care, în loc să putrezească, se pietrifică într-o masă sticloasă ca Luna. Așa iubiții nu ne-ar părăsi, ba, chiar, ar mai putea fi sărutați. Sculptorii ar șoma, statuile pure ne-ar împînzi intimitatea ca mobilele făcîndu-ne contemporani cu trecutul. Și am putea construi cu strămoșii
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
atare, lăsîndu-se la [o] parte ceea ce e individual sau accidental. Limba cultă a unui popor e așadar o abstracțiune și o unealtă artiticială comparată cu dialectele vii și totdeuna în mișcare a poporului. Îndată ce se scrie limba începe a se pietrifica. Limba scrisă are ceva determinat, nemișcător, mort: dialectile produc cu asupra de măsură formațiuni nouă, cari câteodată trec în scriere, câteodată nu. A aduna rămășițele graiului viu din documente private este deci o lucrare care dă cel mai sigur material
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atare, lăsîndu-se la [o] parte ceea ce e individual sau accidental. Limba cultă a unui popor e așadar o abstracțiune și o unealtă artiticială comparată cu dialectele vii și totdeuna în mișcare a poporului. Îndată ce se scrie limba începe a se pietrifica. Limba scrisă are ceva determinat, nemișcător, mort: dialectile produc cu asupra de măsură formațiuni nouă, cari câteodată trec în scriere, câteodată nu. A aduna rămășițele graiului viu din documente private este deci o lucrare care dă cel mai sigur material
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Poate pentru o menținere într-un echilibru de azur pur ar trebui să nu scrii” - notează poetul, marcând (pe urmele lui Mallarmé, dar într-un sens evident diferit) o extremă a atitudinii avangardiste anticonvenționale; căci orice scris riscă să se pietrifice într-o „atitudine” sau într-o „formulă”: „Va fi iarăși un cult, o altă foaie matricolă, va fi iar un catalog”. Mai mult decât opera (cristalizare supremă a experienței unice, irepetabile în convenția artistică), pe poetul de avangardă îl va
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de el pe seama Bătrânului Demiurgos, care nu e totuna cu Dumnezeu, cum cred cei care citesc superficial Luceafărul. Interesant că Eminescu admite "moartea" Demiurgului, iar eterna reîntoarcere echivalează cu "pietrificarea" în măști: "Astfel umana roadă în calea ei îngheață, / Se pietrifică unul în sclav, altu-mpărat, / Acoperind cu noime sărmana lui viață / Și arătând la soare-a mizeriei lui față / Fața căci înțelesul e-același la toți dat". (Împărat și proletar). Mizeria feței, măștile opace, iată esența simulacrelor rezultante din eterna reîntoarcere
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
este scăderea gradului de acuitate a senzorilor de miros și auz, iar ca semn exterior care trădează bătrânețea este Încărunțirea frunții și tâmplelor, ochii sunt Înfundați În orbite și urduroși (scurgeri lipicioase În comisurile oculare), lătratul răgușit, pernițele plantare se pietrifică, se hrănește din ce În ce mai greu. Peste 4 ani are spinarea Încovoiată, membrele din spate tot mai rigide. Unele boli apar la anumite vârste, de exemplu jigodia, care apare foarte rar la câinii bătrâni, ea instalându-se de obicei după un an
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
-mi mai lipsea! Am intrat repede În casă. E la fel de frig și-n țarcul ăsta cu două paturi și o noptieră Între ele, iar fiertura de cartofi din castronul de pe masă prinsese pojghiță. Am dat cu lingura În ea. Se pietrificase. Iarăși trebuia să fug. Am să rămân pe loc de data asta. La dracu’! Nu mai am chef și nici putere să fug. Șuierul viscolului de afară era un fundal al orăcăielilor și râgâielilor din camera alăturată. - Nelooooo! - Du-te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
început și că încă nu m-am născut cu-adevărat. Călătoria mea către antipozi continuă. Tomis nu e decât una dintre etapele noi ale unui parcurs inițiatic ce începe mereu cu fiece metamorfoză. Totdeauna am avut spaima să nu mă pietrific într-o singură dimensiune, să nu rămân doar un poet galant, specialist exclusiv în ars amatoria. Adolescența fugoasă de la Sulmona, ca experiență fundamentală a existenței mele, m-a făcut să urmez căile cele mai contradictorii. Am trăit situații violente care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
absoarbă degradarea noastră și să ne purifice, prin efectul unei energii latente. Pieptul și plămânii mei s-au umplut de o nouă plăcere de a trăi. Toate aceste stări aveau ceva solemn, irepetabil. Vitalitatea excesivă, în cele din urmă, mă pietrifica. Nu era numai o senzație fizică. Simțeam că am ajuns - cum să spun? - la depășirea fizică și intelectuală de mine însumi. Îmi simțeam gândurile crescând concret în creier. Dizolvare În filozofia geților apare motivul dizolvării naturii; scopul e acela de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
experiențe de mutație a ființei în care se trăiesc „situații ce nu au nici o motivare”, în care înveți să „străbați căile cele mai contradictorii”. Pierdere de identitate, eliberare de acea philautia, de obsesia eului („Totdeauna am avut obsesia că mă pietrific într-o unică dimensiune”), apologia unei rețineri intonate la adresa pierderii și a lui „fără motiv”, acel mistic ohne warum pe care mai întâi Eckhart și apoi Silesius l-au lăsat moștenire rațiunii occidentale pentru ca ea să-și învețe libertatea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fură ceva fără dreptul de a o face. Uitarea bântuie mintea și sufletul și totuși problema e alta. De ce e bine să uiți și cum faci în așa fel încât să uiți numai ce ar trebui să uiți, în loc să te pietrifici ca stânca lui Prometeu ? Parcursul acela către ceea ce reprezintă omul îmi amintește de scara spiralată a lui Blake și am menționat anterior spirala logaritmică matematică, intens legată de drumul existențial și de labirintul interior. Este necesar să știi să nu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
-i și mărirea, În inima oricărui i-ascuns și trăitor, Zvârlire hazardată, cum pomu-n Înflorire În orice floare-ncearcă Întreagă a sa fire Ci-n calea de-a da roade, cele mai multe mor. Astfel umana roadă În calea ei Îngheață, Se pietrifică, unul În scalv, altu-mpărat, Acoperind cu noime sărmana lui viață Și arătând la soare-a mizeriei lui față Fața - căci Înțelesul iacelași la toți dat.” Poetul nu este chemat să dea un răspuns gravelor probleme care frământă veacul... el doar
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în spectacol estetizant. Consumatorul este chemat să ia mai degrabă poziție de contemplator decât de voyeur, ca în dispozitivul pornografic. În clipa în care se schițează ceva de ordin pornografic, când bărbatul penetrează femeia, "el rămâne nemișcat", iar femeia "se pietrifică". Aceste poziții sculpturale blochează dezvoltarea excitației sexuale. 3 Pornografia și interdicția 1. Cele trei zone Până acum n-am pus problema conținutului scenelor pornografice. Oare toate tipurile de relație sexuală sunt susceptibile să figureze în asemenea scene? În Roșu și
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
in nuce energia ocultă a purității și sfințeniei, a nonmanifestatului și inaccesibilului”, ceea ce dă gesturilor și cuvintelor pronunțate de ele puteri care transcend profanul. În baladă blestemul se îndeplinește fără întârziere: traversând râul negru dintre lumi, în mijlocul iureșului, Iovan se pietrifică și primește veșnicia mineralului. Pedeapsa pentru hybris-ul comis este în același timp o evadare din contingent în lumea Strămoșilor, și deci un alt traseu inițiatic. Adeseori asociată cu asceții, pentru care revelațiile sacrului sunt favorizate de formele ciudate ale
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai amenințător al bombei atomice și persecuțiile religioase, populează mintea sa de fantasme apocaliptice. Dar ceea ce îl neliniștește cel mai mult e constatarea liniștii și imobilității Bisericii, de la înalții ierarhi la simpli credincioși, asemenea acelei tăceri încordate și reci care pietrifică natura, înainte de sosirea unei mari catastrofe ori a unui eveniment seismic. Înaintea ochilor lui don Calabria se prezintă un scenariu de criză generală de valori și de credință, care va fi denunțat cu accente dureroase, câteva decenii mai târziu, de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de cărămida care a pus capăt vieții lui Eminescu, acesta era zvonul public, asta știa lumea despre sfârșitul poetului, deși biografii lui nu consemnau faptul. Acum, la 1926, sora poetului este confirmată de un martor la evenimente, iar șablonul se pietrifică. George Călinescu va fi unul dintre cei care vor lupta să-l desființeze și, se pare, va fi luptătorul victorios: prin biografia pe care o dedică el lui Mihai Eminescu, devenită autoritară, reeditată până la saturație (niciodată, însă, ca ediție critică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]