275 matches
-
Dem. Bălăcescu, de la a cărei naștere se împlinesc 120 de ani, iar lucrarea referențială - redată circuitului expozițional prin procesul de „tămăduire” a restaurării - este de astă dată „Peisaj bucureștean”. Acesteia i se adaugă pe simeză alte cinci picturi din colecția Pinacotecii bucureștene. Vernisajul expoziției va avea loc Miercuri, 1 aprilie 2015, ora 1:00 pm, la Palatul Suțu, sediul Muzeului Municipiului București. Lucia Dem. Bălăcescu a urmat cursurile Școlii de Arte Frumoase din București între 1913 și 1918 iar apoi, până în
“Vindecări miraculoase” – Lucia Dem.Bălăcescu [Corola-blog/BlogPost/93427_a_94719]
-
9 picturi realizate în diferite tehnici, de la cea a uleiului pe suport de carton mucava până la tehnica pastel pe suport de hârtie, mucava sau pânză și acuarelă pe suport de hârtie. Picturile, clasate în categoria tezaur, fac parte din patrimoniul Pinacotecii Municipiului București. Expoziția „Ștefan Luchian” din cadrul proiectului „Vindecări miraculoase” își propune să ilustreze și să readucă în atenția receptorilor de artă vastul univers al unui mare artist dintr-o epocă cu mari frământări pe plan social și artistic și, totodată
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
și restaurare, să alăture lucrărilor expuse imagini ce păstrează momentele edificatoare din timpul restaurării, proces de readucere a lucrărilor la imaginea de origine. După 26 de ani de „reforme” și „democrație”, prin pierderea spațiului propriu de expunere, capodoperele din patrimoniul Pinacotecii Municipiului București nu pot fi expuse în expoziții ample, sunt inaccesibile publicului larg, devenind pentru o perioadă de câteva luni, prin expoziții temporare, doar simple repere aniversare sau comemorative în condițiile în care încă din anul 2012, potrivit Hotărârii nr.
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
ample, sunt inaccesibile publicului larg, devenind pentru o perioadă de câteva luni, prin expoziții temporare, doar simple repere aniversare sau comemorative în condițiile în care încă din anul 2012, potrivit Hotărârii nr. 134 aprobată în Consiliul General al Municipiului București, Pinacoteca a primit un sediu într-o clădire încadrată în categoria monument istoric din grupa A, situată pe strada Lipscani nr. 18-20, cunoscută sub numele de Dacia-România. La 100 de ani de la moartea pictorului și 120 de ani de la vernisajul din
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
organizată sub formă de manifest față de „Expoziția oficială” și față de autorități, cele 9 lucrări clasate în categoria Tezaur ce fac obiectul expoziției „Ștefan Luchian’’, al cărei vernisaj este programat în luna mai 2016, nu pot fi expuse în sediul dedicat Pinacotecii din cauza dezinteresului autorităților care, prin procrastinare structurală, ne trimit cu gândul la acea parte a societății de la sfârșitul secolului al XIX-lea portretizată de Ion Luca Caragiale, cu comportament suficient, ipocrit, arogant. „Roșiorul”, „Flori”, „Albăstrele”, „Casă la Brebu”, „Mânăstirea Brebu
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
acea parte a societății de la sfârșitul secolului al XIX-lea portretizată de Ion Luca Caragiale, cu comportament suficient, ipocrit, arogant. „Roșiorul”, „Flori”, „Albăstrele”, „Casă la Brebu”, „Mânăstirea Brebu”, „Garoafe”, „Portret de femeie”, „Trandafiri”, „Cobzarul” sunt lucrări de artă din colecția Pinacotecii Municipiului București ce acoperă mai multe tehnici de rezolvare artistică, de la cea a uleiului pe suport de carton mucava, până la tehnica pastel pe suport de hârtie, mucava sau pânză și acuarelă pe suport de hârtie. „Roșiorul”, realizat în tehnica ulei
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
anul 1896 la „Expoziția artiștilor independenți” pe ale carei simeze s-au găsit și „Sentinela din 1877”, „Curaj” și „Sentinela”. Este singura pictură de Ștefan Luchian dintre cele prezentate în expoziția de față ce a făcut parte din nucleul patrimoniului Pinacotecii Municipiului București, menționată în catalogul din 1940 ca fiind ulei pe carton. În anul 1950 și, ulterior, în prezentările din unele albume sau cataloage, s-a considerat că tehnica acestei lucrări ar fi tempera. Confuzia atribuirii unei tehnici greșite s-
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
ale lui Moș Nicolae Cobzarul, un bătrân din Mahalaua Dracului unde Luchian a fost nevoit să locuiască și să trăiască în sărăcie în 1905. Spre deosebire de celelalte portrete ale bătrânului realizate fie în tehnica ulei, fie în acuarelă, „Cobzarul” din colecția Pinacotecii este un portret compozițional prin care personajul este prezentat ținând în mâini cobza, cea care l-a individualizat și l-a făcut remarcat. Pictorul și-a propus să surprindă starea sufletească lăuntrică, resemnată și decăzută din cauza vieții nedrepte și a
Vindecări miraculoase Ștefan Luchian (1868 – 1916) [Corola-blog/BlogPost/93422_a_94714]
-
putem vorbi cu adevărat de arta plastică cultă românească abia începând cu perioada modernă, adică din deceniul al VI-lea al secolului al XIX-lea, după deschiderea cursurilor primelor Academii de Artă de la București și Iași și constituirea primelor mari pinacoteci ale statului în cele două orașe amintite mai devreme. Așadar, până la perioada contemporană"- dacă considerăm acest moment după cel de-al doilea război mondial -, arta românească a trebuit să recupereze întreg parcursul istoric european numai într-o sută de ani
ARTA ROMÂNEASCĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 152 din 01 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367202_a_368531]
-
spargem taina unui cuib de cuci” Ne cheamă vara) În poema Noiembrie,descoperim un pastel autumnal cu elemente specifice locului: transhumanța, culorile ruginii, aracii viilor care bolesc, ogoarele desfundate, vântul care anunță venirea iernii. Darurile toamnei se regăsesc transpuse în pinacotecă. Natura poeziei lui Teodor Barbu nu este doar cadru, ca la romantici. Ea este pretext pentru etalarea sentimentelor, a intimităților, a stărilor de euforie erotică. În decorul hibernal, același lait motiv al chemării ființei dragi care rănește cu privirea: „De-
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
Atentă ca-ntotdeauna, Proiectează pe podele Și un set de acuarele, Iar catifelate șoapte, Parfum de Regină de noapte Aripi bine își întinde, Cântec - vechile colinde, Feerie în trei acte Strict compacte. Cinci tablouri verticale, Inegale - Perspective ancestrale - Teatru și pinacotecă; Doarme umbra pe potecă ! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Tablouri verticale / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
TABLOURI VERTICALE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356288_a_357617]
-
Noroc că făcusem exercițiul, la o coadă mult mai mică, într-un sfârșit de toamnă târzie. Atunci am admirat Roma de pe acoperișul marii catedrale. Vaticanul nu se comentează ! Se vizitează. Ceea ce am și făcut. Basilica, cele 13 muzee și colecții, pinacoteca, Capela Sixtina cu celebrul tavan pictat de Michelanagelo și echipa sau stanzele lui Rafael, fără echipă, până la subsolul plin de mistere. Nu poți sări peste Biblioteca Vaticanului, secțiunea pentru toți. Întrucât puțini au trecut de ușile ce interzic accesul la
ROMA de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355139_a_356468]
-
Articolele Autorului Pentru o problemă atât de minoră toată lumea se duce în agoră Omul acela cu ochelari demodați și fular din secolul trecut mai bine și-ar fi jucat tinerețile la barbut, mai bine și-ar fi petrecut viața în pinacotecă decât să fi citit toate cărțile din bibloitecă! Această carte pe care o țin în mână parcă am maicitit-o odată dar semnată de altcineva Toată lumea vrea pace dar războaiele nu se mai sfârșesc Statele se declară împotriva drogurilor dar comerțul
O PROBLEMĂ ATÂT DE MINORĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355748_a_357077]
-
interesante relații cibernetice dintre pictor și colecționar bazate pe dragostea pentru artă, dar și un prilej de rememorare a drumului parcurs de primul, de la statutul de candidat anonim la Institutul de Artă din București și până la creatorul prezent în colecția pinacotecii de la Palatul Culturii din Iași, la Muzeul de artă din Piatra Neamț, la galeria de artă Kant din America, la Cabinetul de stampe al Academiei Române. Picturi în ulei, linogravuri, fresce monumentale semnate de Lipa Natanson se află în numeroase colecții particulare
ÎNTRE PICTOR ŞI COLECŢIONAR... DUPĂ 50 DE ANI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362692_a_364021]
-
care să contribuie la reamenajarea ei ca muzeu. Oare se vor găsi? Mai aveți încă exponatele, unele măcinate de vreme. Dar nu numai cele amintite mai sus au constituit comoara muzeistică a Domneștiului, un adevărat tezaur de artă, ci și pinacoteca, unică în mediul rural. Reabilitarea ei, precum și a secțiunii de iconografie și carte veche, a fost făcută cu dragoste și aplecare de profesorul Ion Toader care, nu de mult timp, a plecat dintre noi, ducând în eternitate, acolo sus, în
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
să zbori până acolo, și iei un alt zbor înapoi, dar asta nu se poate face în 8 ore. Ok, atunci hai să revenim la Sao Paulo, voi aici trăiți, nu-i așa? Da. Perfect. Ce e de vizitat aici? Pinacoteca. Perfect. Și mai ce? Un monument, un fel de piață, în amintirea unei benzi muzicale ai cărei membrii au murit într-un accident de avion... Un nume care conținea cuvântul Assasinos. Nu auzisem. Ei se uită dezamăgiți la mine, cum
BRAZILIA de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375288_a_376617]
-
Curat cristal, iubire rară, Apa cea vie, eternă, pură, Cum ne-nșelăm, a câta oară? Astfel petrecem un veac, războaie, Batjocoriri fără de număr, De mi se pare că omul este Pentru diavol o biată sculă. Atunci mă-ntorc în bibliotecă, Pinacoteci, conservatoriu, Amărăciunea mi se topește, Privesc spre larg, de pe promontoriu. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Morală / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1412, Anul IV, 12 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MORALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379813_a_381142]
-
pe noi ne aduce cu picioarele pe pămînt. Dar pe un pămînt, de data aceasta, mai sigur ca oricînd. Sublimul accesibil. Te desprinzi din dezordinea străzii, treci doar un prag și-ntîlnești capodopera. Ce avantaj e să trăiești în orașul primei pinacoteci a țării, Muzeul de Artă! Azi, ce? Un tablou de Pallady. Care? Oricare. Ochii-mi cad pe crudul peisaj cu atît de căutatul de pictori munte St. Victoire. Lucrare timpurie, cînd alexandrinismul nu cotropise încă, magistral și definitiv, gestica generală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și nobilul palat să cîștige în grandoare, dar să și înnobileze, la rîndu-i, capodoperele. Privind Iașul, datele sînt oarecum asemănătoare. Fostul așezămînt cu funcții administrative, devenind în comunism al Culturii, și-a oferit încăperile, generoase arhitectural, celor două segmente de pinacotecă fondatoare, universală și națională, dar nebeneficiind, ca în cazul Capitalei, de o regîndire muzeală strictă. Mai mult, deteriorările progresive ale construcției întrețin de o bună bucată de vreme un aer de nemeritată sordidă patină. Ceva însă se arată din ce în ce mai pregnant
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sporadic, dedicându-se mai mult activității politice. Își va tipări totuși volumele De la alții. Reminiscențe și traduceri (1915), Povestea unui vis (1925) și Pe vremea mea. 1890-1915 (1925), ultimul cuprinzând o mare parte din poezii și tălmăciri. După ce alcătuise istoricul pinacotecii și al Școlii de Belle-Arte din Iași, publică Figuri ieșene (I-IV, 1927), Alte figuri ieșene (1929) și Iașul cultural și social (I-II, 1928-1929). Pentru Teatrul Național a tradus piesele Pâinea altuia de I. Turgheniev și Catherine de H.
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
Un domeniu extrem de bine reprezentat în revistă este, apoi, acela al artei. Alături de o ilustrație de cea mai bună calitate, publicația fiind unică din acest punct de vedere, în B. de g. sunt inserate studii despre diverse colecții, muzee și pinacoteci, despre monumente istorice și de artă (Zambaccian, Simu, Brukenthal, Pinacoteca Statului, Voroneț, Castelul Peleș, Biserica Neagră din Brașov, Castelul Corvinilor din Hunedoara etc.), printre semnatari numărându-se artiști și istorici de artă de prestigiu: Ion Jalea, Alexandru Busuioceanu, Adrian Maniu
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
al artei. Alături de o ilustrație de cea mai bună calitate, publicația fiind unică din acest punct de vedere, în B. de g. sunt inserate studii despre diverse colecții, muzee și pinacoteci, despre monumente istorice și de artă (Zambaccian, Simu, Brukenthal, Pinacoteca Statului, Voroneț, Castelul Peleș, Biserica Neagră din Brașov, Castelul Corvinilor din Hunedoara etc.), printre semnatari numărându-se artiști și istorici de artă de prestigiu: Ion Jalea, Alexandru Busuioceanu, Adrian Maniu, George Oprescu, G. M. Cantacuzino, Paul Henry, Virgil Vătășianu ș.a.
BOABE DE GRAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
sumă drept recompensă pentru artiști ce vor produce opere de merit și naționale. Până la acordarea celor de mai sus arătate, fără de care nu se poate aștepta nici un rezultat serios, binevoiți, d-le ministru, a primi demisiunea mea de director al Pinacotecii și Școlii de Belle - arte din București. Primiți vă rog, domnule ministru, încredințarea prea distinsei mele considerațiuni. În urma acelei demisiuni i s-a promis din toate părțile concursul pentru a așeza școala pe baze serioase și puternice. Și d-l
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
drept a aștepta de la o asemenea instituțiune. Terminam acest raport prin următoarele linii: "Pînă la acordarea celor de mai sus arătate, fără de care nu se poate aștepta nici un rezultat serios, binevoiți, domnule ministru, a primi demisiunea mea de director al Pinacotecii și Școalei de Belle - arte ". Atunci ați binevoit, domnule ministru, a mă ruga să, rămâi la postul meu, făgăduindu-mi a introduce în viitorul buget îmbunătățirile reclamate de mine și eu m-am conformat dorinței domniei voastre. Acum însă, primind
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din Nürnberg, coline din deșertul Gobi, munți din Sahara („cariatide într-un templu sur”), caravane a căror umbră „cu cerul curge-n muntele amar”, păduri de palmieri, zboruri de pescăruși. Așa cum o indică și titlurile unor volume - Ceramică regăsită (1967), Pinacoteca unei lire (1971), Ceremonie în albastru (1975) -, poetul e sensibil mai cu seamă la imaginea plastică și aplică nedeclarat principiul ut pictura poesis. Statornicește peisaje, scene, monumente, obiecte, dar nu o face obiectiv, neutru, parnasian, ci subiectivează intens descripția, afișându
NEGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]