294 matches
-
locul de nuntă și comândul...". Sunetul perfecțiunii prozodice pare să îmblânzească înfățișările horror din unele episoade biblice (învierea morților din morminte) sau deznădăjduitele, dar pline de iubire invocații ale numelui lui Dumnezeu în ceasul al doisprezecelea: Stau în Sărătură/ Mâlul, pipirigul/ Doamne, fără ură/ Numele tău strigu-l Mâlul, pipirigul/ Parcă leagă fire/ Numele tău strigu-l/ Doamne din iubire/ Stau în Sărătură/ Vietăți grămadă/ Toate, fără ură/ Doamne să te vadă/ Vietăți, grămadă/ Mișună-n neștire,/ Doamne, să te vadă,/ Toate din
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
pare să îmblânzească înfățișările horror din unele episoade biblice (învierea morților din morminte) sau deznădăjduitele, dar pline de iubire invocații ale numelui lui Dumnezeu în ceasul al doisprezecelea: Stau în Sărătură/ Mâlul, pipirigul/ Doamne, fără ură/ Numele tău strigu-l Mâlul, pipirigul/ Parcă leagă fire/ Numele tău strigu-l/ Doamne din iubire/ Stau în Sărătură/ Vietăți grămadă/ Toate, fără ură/ Doamne să te vadă/ Vietăți, grămadă/ Mișună-n neștire,/ Doamne, să te vadă,/ Toate din iubire!" Dând valoare estetică și metafizică unor expresii
Iconografie transilvană by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/10490_a_11815]
-
frumos. Copila a rămas o perioadă în grija bunicilor și, apoi a fost înfiată de o familie fără de copii din Vetrișoaia, județul Vaslui, o localitate de pe malul Prutului, situată în zona de câmpie, între lunca Prutului și dealurile Fălciului. [ În Pipirig pentru unchi se folosește cuvântul moș. Vorbirea arhaică, veche, de la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, s-a făcut cu sprijinul domnului profesor George Ursu, de fel din Pipirig - Neamț, căruia îi mulțumesc și pe această cale
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
câmpie, între lunca Prutului și dealurile Fălciului. [ În Pipirig pentru unchi se folosește cuvântul moș. Vorbirea arhaică, veche, de la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, s-a făcut cu sprijinul domnului profesor George Ursu, de fel din Pipirig - Neamț, căruia îi mulțumesc și pe această cale.] Vorbirea arhaică, veche, de la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, s-a făcut cu sprijinul domnului profesor George Ursu, de fel din Pipirig - Neamț, căruia îi mulțumesc și pe
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
profesor George Ursu, de fel din Pipirig - Neamț, căruia îi mulțumesc și pe această cale.] Vorbirea arhaică, veche, de la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, s-a făcut cu sprijinul domnului profesor George Ursu, de fel din Pipirig - Neamț, căruia îi mulțumesc și pe această cale.] Referință Bibliografică: De-as putea viATa întoarce / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1968, Anul VI, 21 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DE-AS PUTEA VIATA ÎNTOARCE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385159_a_386488]
-
fără retorică, cine sunteți și de unde veniți. — Păi n-am spus? Suntem doi călugări moldoveni care pribegesc... — Vorrrba! Locul și data nașterii! — Hârlău, 3 octombrie, stil vechi. — Hârlău? - făcu surprinsă huiduma. A cui ești din Hârlău? — Sunt de-a lu’ Pipirig. — De-a lu’ Pipirig? Ăla ce ținea capre-n curte? De-a cui ești de-a lu’ Pipirig? — De-a Vasilcăi a lu’ Porojan. — Ce vorbești, dom’le?! - făcu ochii mari zdrahonul. Vasilca lu’ Porojan ce-a trăit cu Stafidiade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și de unde veniți. — Păi n-am spus? Suntem doi călugări moldoveni care pribegesc... — Vorrrba! Locul și data nașterii! — Hârlău, 3 octombrie, stil vechi. — Hârlău? - făcu surprinsă huiduma. A cui ești din Hârlău? — Sunt de-a lu’ Pipirig. — De-a lu’ Pipirig? Ăla ce ținea capre-n curte? De-a cui ești de-a lu’ Pipirig? — De-a Vasilcăi a lu’ Porojan. — Ce vorbești, dom’le?! - făcu ochii mari zdrahonul. Vasilca lu’ Porojan ce-a trăit cu Stafidiade ce ținea casa aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Locul și data nașterii! — Hârlău, 3 octombrie, stil vechi. — Hârlău? - făcu surprinsă huiduma. A cui ești din Hârlău? — Sunt de-a lu’ Pipirig. — De-a lu’ Pipirig? Ăla ce ținea capre-n curte? De-a cui ești de-a lu’ Pipirig? — De-a Vasilcăi a lu’ Porojan. — Ce vorbești, dom’le?! - făcu ochii mari zdrahonul. Vasilca lu’ Porojan ce-a trăit cu Stafidiade ce ținea casa aia verde? — Așa e! - zise uimit Metodiu. Da’ de unde știi? — Păi și eu sunt din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
face pielea de găină pe brațe, așa încât mări pasul ca să mai pună sângele în mișcare. Cei doi mergeau pe marginea unei viroage adânci care cobora de undeva dinspre vârf ca un deget uriaș întins pe pământ. Judecând după tufele de pipirig și mentă sălbatică crescute printre bolovanii înghesuiți în vale, atunci când ploua pe acolo se forma un torent. Cristi căuta un loc pe unde să poată trece pe partea cealaltă fără să se murdărească de noroi. Vasilică rămăsese câțiva pași mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
măceșul, lemnul câinesc, călinul, păducelul, murul. Pajiștile sunt acoperite de plante ierboase: păișul, ovăsciorul, pirul gras, trifoiul, precum și efemeridele de primăvară: ghioceii, viorelele, toporașii, brebeneii, lăcrămioarele. O vegetație specifică întâlnim în locurile umede, pe lunci, lângă pâraie, bălți, mlaștini: rogozul, pipirigul, stuful, coada calului, papura, izma broaștei, stânjenelul de baltă etc. Pe lângă bălți și mlaștini cresc salcia și răchita, atât spontan cât și prin plantare, în scopul consolidării malurilor și fixării solului. De asemenea, pentru consolidarea și fixarea terenului degradat s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
BRUSC Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Jocul nostru se-ntrerupea brusc În zilele ploioase ca o Veveriță când ieșeam să-mi usc labele. Iar tu strigai: Makao! Înghețase-n baltă pipirigul Eu aveam o teamă de scaieți Tu fugeai să nu te prindă frigul Să întâmpini alte dimineți Nu iubito, munții nu-s de vină Dacă tu nu mai citești jurnalul Trage storul, fă lumină Clovnul a fugit cu carnavalul Murgul
JOCUL NOSTRU SE-NTRERUPEA BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364598_a_365927]
-
pâcla cerească Vânători sfărâmau pojghița tăcerii scrobite Luna fugărea nimicuri prin făgașuri sfioase Căile se lichefiau - potecile se cutremurau - Se anunța o noapte ca oricare alta De departe oglinda cu vise chema pe Julia May pustietate, cununi din brad și pipirig, închipuiau pustietatea singurătate lângă cascadă, sub umbrar posteau singurătatea în ierburi viguroase ei argumentau mutări în ierburi bivoli alergau spre a lor soartă prin prerii cu bivoli prin păduri de taină ca să-ntâlnească adevăruri prin păduri De departe oglinda cu
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Eram atunci cuibărit în căruța noastră, trasă de iapa Florica și mânată cu blândețe de tata. În față era moș Costache cu atelajul lui, pereche cu al nostru. Cele două care, pregătite să aducă lemne de foc de prin pădurile Pipirigului, dezgolite de coșuri, erau două schelete cu roți de obezi, având prinse între drugi câte o împletitură din funii și lanțuri, fiecare umplută cu fân pentru cai. Încropirile acestea pentru drumul la munte erau, la dus, cuiburi călduțe pentru chirigii
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
Bunicul mă îndemna să fac pipi contra vântului, să tai frunze la câini, să număr stelele, să vorbesc alandala, adică păsărește, profetic, poetic, mistic, aiuristic. Să pictez lumea în culoarea vântului turbat. Să mă scufund în balta cu papură și pipirig...Eram tralala și așa am rămas! Bunicul era la fel. De la el am învățat că toate-n lume sunt paradoxale, adică sunt și „așa” și „invers”. Că ce e aproape e departe, că ce e rece e cald, că ce
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
2011 Toate Articolele Autorului Soarele iubit ne dă cu tifla Ascuns voit sub o perdea de nori Bicisnicii de vină purtători Pândindu-ne de când e lumea, chifla Suflă vântul întrebări tăioase Iarba a-mbrăcat cămăși de frig Ciulinii țin congres în pipirig Remușcări târzii până la oase Streșinile dau subit în plâns Lumea zorită cade sub umbrele Șirete sindicatele de iele Cotrobăiesc arhivele de spânz Bureți parșivi dedați la simbioze Se dedulcesc cu vestă antiglonț Curte făcând Claudiu-lui Bleonț Edulcorând regia lui în
SUFLĂ VÂNTUL ÎNTREBĂRI TĂIOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350986_a_352315]
-
seară. E tihna înrudită cu nesomnul Demonii rup din carnea firii omul Îl suie pe Golgote interzise Iluzii rătăcite prin narcise. Hai să fugim în taina din cămară Să ne iubim cu-n dor de primăvară Afară însă ninge-n pipirig Și steaua s-a încolăcit de frig. Pe pleoapa ta, tăcută, umbra pală Dansează înghețată clipa goală Himerică de gesturi alinare Ne troienește-aceeași întrebare.
POEME ÎN OGLINDĂ (II) de ION VANGHELE în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356298_a_357627]
-
Luncii Jiului vegetația este reprezentată de sălcii, plopi, răchită, specii de stejar în asociație cu subarboret de alun, măceș, cătina etc. În perimetrul bălților și zonelor umede (mlaștini) apare o vegetație hidrofilă formată de specii de trestie, papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, lintiță etc. În zona de câmpie se găsesc păduri de stejar (stejar pufos, stejar brumăriu). Pajiștile din această zonă sunt puternic stepizate, compuse din ierburi adaptate la secetă. În zona de deal se găsesc: păduri de cer, gârniță
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290541]
-
au fost regăsite: Molinia caerulea, Juncus effuses, J. conglomeratus 11. Fotografii 2017.10.15_ROSCI0310_6410_fitocenze de Molinia caerulea, 2017.10.15_ROSCI0310_6410_Junco-Molinietum 2017.10.15_ROSCI0310_6410_Junco-Molinietum aceruleae 2018.07.11_ROSCI0310_6410_Molinia caerulea Răspândirea în sit: pe malul vestic al Lacului Moara, pe o suprafață foarte mică, actualmente fiind invadată de stuf și pipirig. Specii de plante caracteristice și alte specii importante din habitat 37.311 - Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Tetragonolobus maritimus; 37.312 - Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
crească, neavând și nici neputând avea copii, au primit acceptul bunicilor de a o înfia, având în vedere că mai aveau încă cinci copii la ușa cășăii și nici prea avuți nu erau. Așa că au purces împreună la autoritățile de la Pipirig de care aparținea satul Dolhești, să ceară ca micuțul vlăstar nou născut, să le fie încredințat lor spre creștere. Nu existau alte rude paterne mai apropiate în afara bunicilor materni și nici o altă familie din sat nu și-a dorit să
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]
-
mai mare, la fel de învolburată și sprințară, numită Moldova, nume căpătat de la ținuturile pe care le traversa cu apele sale cristaline și repezi. Casa lui Gligor Creangă era situată spre marginea de intrare a satului Dolhești, imediat ce treceai de centrul comunei Pipirig, într-o coastă a Dealului Cotnărel, nu prea înaltă, dar plină cu fagi și stejari seculari. De cum se licărise de ziuă, chemase așa zisa moașă a satului, o bătrânică adusă de spate ca o seceră, uscățivă, de-ți ziceai că
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Dacâ tu, măi omuli, așa îțî doreșchi s-o numim, așa om bocheza-o. - Ghini, atunci așa va rămâni ca s-o chemi: Natalia Galiția Creangă. Poachi chini șchie, va ave șî ea norocul sâ chie talentată ca șî moșu[ În Pipirig pentru unchi se folosește cuvântul moș. ] meu mai înghepărtat, cari a fost un mare cărturar, Dumnezo sâ-l oghihnească acolo unghi sâ aflâ. - Chine mai șchie che îi vor dărui la noapchi ursâtoarili și fechei voastri? mai spuse cu neîncredere bătrâna
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
de pe malul Prutului, situată în zona de câmpie, între lunca Prutului și dealurile Fălciului. [ Vorbirea arhaică, veche, de la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, s-a făcut si cu sprijinul domnului profesor George Ursu, de fel din Pipirig - Neamț, căruia îi mulțumesc și pe această cale.] Referință Bibliografică: DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (Viața știută și neștiută a îndrăgitei interprete de muzica populară din Târgu Jiu, Maria Loga) / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2128, Anul
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
etc. Tufărișurile sunt reprezentate de specii precum cătina roșie și cătina mică. Vegetația palustră, cantonată în microdepresiunile cu apă permanentă, în canalele colmatate sau în lungul apelor curgătoare, pe aluviunile permanent umede sau băltite, este reprezentata de stuf, papură, trestie, pipirig, rugină, sânziene de apă, etc. Speciile de amfibieni și reptile sunt reprezentate de tritonul cu creastă dobrogean, izvorașul cu burta roșie (specii de interes comunitar), broasca mare de lac, broasca mică de lac, șopârla de iarbă, gușterul, șarpele de apă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]
-
și tufărișuri (ierburi înalte higrofile, fânețe, tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifoliu, cu specii sub-arctice de salix); habitate din turbării și mlaștini (rogozul rostrat, mușchiul de turbă (Sphagnum), rogozul negru dacic, coada iepurelui de mlaștină, bumbăcărița cu frunze înguste, pipirigul alpin); habitate de stâncării și peșteri (vegetație chasmofilică); habitate de pădure (păduri acidofile de Picea abies, păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior, păduri de castani, fag, stejar și carpen). Extrem de variată, fauna însumează peste 350 de specii
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ULTIMUL FULG Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1521 din 01 martie 2015 Toate Articolele Autorului ULTIMUL FULG E martie și-i încă frig, Un singur fulg vine din nori Spre câmpul plin de pipirig, De ghiocei și bumbușori. Ia uite-l, ca un sol trimis, Se-așază alb și mărunțel Și se topește ca un vis Pe floarea unui ghiocel. Acum e-o lacrimă de sfânt, Sosirea lui e un mister Când primăvara-i
ULTIMUL FULG de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373025_a_374354]