74 matches
-
lungime, de culoare variabilă, de la verdedeschis până la roșu-închis, în funcție de plantele atacate. Pe partea dorsală a corpului se găsesc două pete simetrice mai închise la culoare și șapte rânduri paralele de peri lungi și rigizi (fig. 20 b). Masculul are corpul piriform, îngustat posterior, de 0,35 mm lungime. Culoarea corpului este mai deschisă (fig. 20 a). Oul este sferic, la depunere de culoare albicioasă, cu aspect sticlos, iar apoi galben portocaliu (fig. 20 c). Larva are corpul de formă elipsoidală, de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
un dimorfism sexual accentuat. Masculul are corpul cilindric, viermiform, de 1,2 - 2,0 mm lungime, acoperit cu o cuticulă inelată. Pe părțile laterale prezintă 4 incizii, care se întind pe toată lungimea corpului (fig. 57 a). Femela are corpul piriform, cu gâtul alungit, de culoare albă. Corpul este acoperit de o cuticulă striată, prin transparență se observă în interior grupe de ouă aflate în diferite faze de evoluție. Femela are 0,47 mm lungime și 0,32 mm lățime (fig
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
formându-se umflături caracteristice (gale), ce sunt alcătuite din celule gigantice, cu numeroși nuclei. După 2 - 3 săptămâni de hrănire, larvele năpârlesc de 4 ori. După ultima năpârlire are loc diferențierea pe sexe: larvele mascule devin viermiforme, iar cele femele piriforme. Până la maturitate, larvele mascule năpârlesc încă de 2 ori, iar cele femele de 3 ori. Răspândirea nematodului se poate face prin diferite căi: cu materialul săditor, ghivece de flori, cu pământul infestat, prin încălțămintea celor care lucrează în sere, prin
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rădăcinilor a fost semnalat pentru prima dată în anul 1954, la culturile de morcov și pătrunjel, în jurul municipiului Cluj-Napoca. În prezent este mai frecvent în Câmpia Română și Podișul Transilvaniei. Descriere. Nematodul prezintă un pronunțat dimorfism sexual. Femela are corpul piriform, de 0,5 - 1,0 mm lungime și 0,4 - 0,5 mm lățime, de culoare albă, transparentă. Masculul este piriform, de 1,0 - 1,4 mm lungime. Oul este de formă elipsoidală, de culoare brunpal. Larva este asemănătoare cu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
este mai frecvent în Câmpia Română și Podișul Transilvaniei. Descriere. Nematodul prezintă un pronunțat dimorfism sexual. Femela are corpul piriform, de 0,5 - 1,0 mm lungime și 0,4 - 0,5 mm lățime, de culoare albă, transparentă. Masculul este piriform, de 1,0 - 1,4 mm lungime. Oul este de formă elipsoidală, de culoare brunpal. Larva este asemănătoare cu masculul. Biologie. Iernează în stadiul de femelă matură sau de ou, ce se găsesc în galele din sol sau resturile vegetale
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
relaxarea sfincterelor este, dimpotrivă, sub controlul centrilor vezicali din lobul paracentral. Un centru stimulator al contracțiilor uterine a fost pus în evidență în partea internă a cortexului motor. Efecte inverse, de inhibare a activității sexuale, se obțin prin excitarea lobului piriform din rinencefal. Împreună cu nucleii amigdalieni, acesta reglează activitatea organelor sexuale și comportamentul alimentar. În timp ce ablația lobului piriform determină hipersexualitate, stimularea amigdalei atrage după sine o ingestie de alimente asemănătoare cu cea produsă de excitarea lobilor olfactivi. Aceste câteva exemple demonstrează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a fost pus în evidență în partea internă a cortexului motor. Efecte inverse, de inhibare a activității sexuale, se obțin prin excitarea lobului piriform din rinencefal. Împreună cu nucleii amigdalieni, acesta reglează activitatea organelor sexuale și comportamentul alimentar. În timp ce ablația lobului piriform determină hipersexualitate, stimularea amigdalei atrage după sine o ingestie de alimente asemănătoare cu cea produsă de excitarea lobilor olfactivi. Aceste câteva exemple demonstrează că ariile vegetative corticale au localizare difuză atât în apropierea centrilor coordonatori ai activității somatice din zonele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Proiecțiile ascendente mezencefalice prezintă două componente aparținând sistemului nigro-striat și sistemului mezencefalo-cortico-limbic. În timp ce sistemul nigro-striat proiectează în nucleul caudat, putamen, globus pallidus și nucleul accumbens ca principal mediator chimic al căilor extrapiramidale, sistemul mezencefalo-cortico-limbic trimite proiecții în cortexul anterior prefrontal, piriform, entorrhinal etc. (fig. 51). O altă localizare centrală a sistemului dopaminergic este reprezentată de celulele și receptorii specifici de la nivelul eminenței mediane a hipotalamusului, influențând în sens inhibitor secreția hormonală hipofizară. Factorul inhibitor de prolactină (PIF) eliberat de hipotalamus este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contracția detrusorului și relaxarea sfincterelor este sub controlul centrilor vezicali din lobul paracentral. Un centru stimulator al contracțiilor uterine a fost găsit în partea internă a cortexului motor. Efecte inverse, de inhibare a activității sexuale, se obțin prin excitarea lobului piriform din rinencefal. Împreună cu nucleii amigdalieni, acesta reglează activitatea organelor sexuale și comportamentul alimentar. În timp ce ablația lobului piriform determină hipersexualitate, stimularea amigdalei atrage după sine ingestie de alimente, asemănătoare cu cea produsă de excitarea lobilor olfactivi. Aceste câteva exemple demonstrează că
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contracțiilor uterine a fost găsit în partea internă a cortexului motor. Efecte inverse, de inhibare a activității sexuale, se obțin prin excitarea lobului piriform din rinencefal. Împreună cu nucleii amigdalieni, acesta reglează activitatea organelor sexuale și comportamentul alimentar. În timp ce ablația lobului piriform determină hipersexualitate, stimularea amigdalei atrage după sine ingestie de alimente, asemănătoare cu cea produsă de excitarea lobilor olfactivi. Aceste câteva exemple demonstrează că ariile vegetative corticale sunt implicate profund în integrarea și coordonarea diferitelor forme de activitate somato-vegetativă. Controlul cortical
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dimensiunea lor normală, poartă numele "rot-brun" . Agentul patogen Plasmopara viticola (Berk. et Curt.) Berl. et de Toni., fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Aparatul vegetativ al ciupercii este un sifonoplast intercelular ce trimite în celule haustori sferici sau piriformi din camera substomatică. După o perioadă de hrănire, ciuperca emite în afară, prin osteolul stomatelor, prelungiri ale sifonoplastului, ramificate monopodial sporangiofori ce poartă sporagi mici. Sporangioforii sunt ramificați în treimea superioară, prezentând 5-6 ramuri perpendiculare unele pe celelalte, ultimele terminații
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Pe scoarța atacată sau în crăpăturile acesteia, ciuperca formează scleroți pe care apar conidiofori și conidii. Agentul patogen Rosellinia necatrix (Hart.) Berl., fam. Xylariaceae, ord. Sphaeriales, cl. Pyrenomycetes, subîncr. Ascomycotina, f.c. Dematophora necatrix Hart. Miceliul este format din celule piriforme , ceea ce face ca la microscop acest parazit să poată fi deosebit de alte ciuperci ce produc de asemenea, putrezirea rădăcinilor. Conidioforii ce apar pe scleroți sau pe miceliu formează mănunchiuri numite coremii și poartă la vârf numeroase conidii ovale, unicelulare și
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
subcuticular și formează în momentul fructificării strome pe care apar conidiofori și conidii. Conidioforii sunt bruni, unicelulari, cilindrici, mai dilatați la bază și ușor cutați la partea superioară. Conidioforii joacă rol de fialide și formează la partea superioară conidii bicelulare, piriforme, de culoare verde-măslinie, care la maturitate măsoară 16-30 x 6-9 µm. Pe frunzele căzute toamna, ciuperca continuă să ducă o viață saprofită, iar primăvara, ca urmare a procesului de sexualitate, în mezofilul lor se formează loculi cu asce și ascospori
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
brun. Picnidiile de S. tritici sunt globuloase de 80-150 µm în diametru și conțin picnospori hialini, pluricelulari, filamentoși, cu 3-7 septe, rotunjiți la capete, cu dimensiuni de 39-70 x 1,7-2,5 µm.Picnidiile de Septoria nodorum sunt globuloase sau piriforme, de 60-170 µm în diametru și conțin picnospori mai scurți și mai groși ca cei de S. tritici (18-40 x 3-4,5 µm). Loculii izolați cu aspect de peritecii sunt globuloși, negri și conțin asce cilindrice cu 8 ascospori fusiformi
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formele generale, variantele și subvariantele. Tipologia utilizată nu prezintă omogenitate din punctul de vedere al terminologiei utilizate, fiind întâlnite atât denumiri funcționale (ex.: pahare, străchini, capace) cât și denumiri stabilite pe baza morfologiei vasului (ex.: vase cu corp bombat, vase piriforme), dar utilizarea termenilor specifici fiecărei categorii de vase a fost aleasă datorită prezenței acestora, în relație cu aceleași forme de vase, în cadrul a două mari monografii dedicate fazei A a culturii Cucuteni, și anume cele dedicate așezărilor de la Hăbășești și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
a raportului între diametrul maxim și înălțime fiind de 1,18. Din cadrul acestei categorii, în cadrul ansamblului ceramic din așezarea de la Hoisești, a fost identificat și analizat un vas în stare fragmentară. Cea de a doua formă este dată de vasele piriforme, caracterizate prin forma de pară răsturnată, buza scurtă, dreaptă sau înclinată spre interior, cu trecere directă spre umărul puternic bombat și cu partea inferioară de formă tronconică, cu sau fără picioruș inelar. Au fost analizate, din punct de vedere metric
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
FLORESCU, FLORESCU 1999, 284, fig.183/2,4-6; 184; 186/2-12) (Anexa 2/2d). 2.e. Corpul vasului are forma unei sfere turtite și cu polii retezați, având buza puternic aplecată spre interior. Forma generală a recipientului amintește de vasele piriforme. Patru ușoare proeminențe perforate vertical sunt dispuse simetric deasupra 265 celei mai bombate zone a vasului. Această formă a fost identificată la Hăbășești (DUMITRESCU et alii 1954, 284, fig. 30/4) (Anexa 2/2e). 2.f. Încadrate de către Mircea Petrescu-Dîmbovița
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cu fund înalt și îngustat, cu gâtul scund și buza dreaptă ori ușor răsfrântă (VULPE 1957, 127, fig.95/2; 96/2) (Anexa 2/3c). 3.d. Variantă cu corpul bombat, buza scurtă, aplecată spre interior. Se apropie de vasele piriforme. Această formă a fost identificată la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 331, fig.218/2,4-5) (Anexa 2/3d). 3.e. Vase cu corpul bombat, buză bine individualizată, răsfrântă în afară. Această formă este prezentă la Trușești (PETRESCU-DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
puțin accentuat, de gât; pe maximum de rotunjime se află o proeminență simplă sau, uneori, două tortițe perforate vertical. Această formă este atestată la Trușești (PETRESCU DÎMBOVIȚA, FLORESCU, FLORESCU 1999, 328, fig.225/2-4) (Anexa 2/6d). Forma 7: Vase piriforme Aceste vase se caracterizează prin buza scurtă dreaptă sau înclinată spre interior, cu trecere directă spre umărul puternic bombat și cu partea inferioară de formă tronconică, cu sau fără picioruș inelar. 7.a. Această variantă se caracterizează prin gura largă
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
incidență „sinusuri anterioare ale feței”; explorări biologice sanguine uzuale (TS, TC, HLG, RA, ionogramă, glicemie, uree și creatinină serică, TGP, TGO); măsurare tensiune arterială, puls arterial. Radiografiile efectuate relevă o soluție de continuitate osoasă la nivelul maxilarelor, care interesează apertura piriformă, traversează pe deasupra apexurilor dentare fosa canină, creasta zigomatoalveolară, tuberozitatea maxilară și apofiza pterigoidă în treimea inferioară (bilateral). Datele obținute prin anamneză, examenul obiectiv local coroborate cu rezultatele explorărilor complementare permit stabilirea unui diagnostic pozitiv de: „Fractură de masiv facial ocluzofacială
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
în comparație cu marea varietate existentă în așezare sau în alte necropole contemporane. Între ele avem câteva forme care se pot încadra în cinci tipuri de vase-urnă: Tipul 1 - cu corpul ușor bombat, fundul inelar, cunoscute la Văleni, de pildă, ca oale piriforme, cu marginea îndoită și încadrată în tipul 4. La Săbăoani a fost descoperit doar un singur exemplar, de culoare roșie, lucrat la roată, cu corpul ușor bombat, păstrat fragmentar, doar partea inferioară, până aproape de gât, constituind urna mormântului de incinerație
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
oblic sau orizontal și fundul inelar. De obicei sunt de mărimi mai mari, unele depășesc înălțimea de 50 cm. Forma aceasta zveltă și corpul ovoidal-alungit dă impresia unei forme de pară, care a și dat în literatura de specialitate denumirea „piriformă”, destul de des folosită pentru a indica un asemenea tip de vas. În necropola II de la Săbăoani, pe baza recipientelor întregi sau pe care le-am putut reconstitui, am constatat folosirea acestui tip de urnă, la șapte morminte de incinerație (M.
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
complete, realizate în marile necropole, cum sunt cele de la Mihălășeni sau Bârlad-Valea Seacă. Cele 31 de exemplare descoperite în necropola din sec. IV de la Săbăoani, în mare parte întregi sau întregite, au fost împărțite în mai multe tipuri: Tipul 1, piriformă, cu corpul ușor bombat, fundul drept, buza evazată oblic și rotunjită, gâtul scurt, corespunzător, în mare, tipului 6 din schema realizată în marea necropolă de la Mihălășeni sau tipului 1 din necropola de la Bârlad-Valea Seacă. La Săbăoani s-au descoperit în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în M. 13, 20, 40, 41 și 63 de incinerație în urnă (Pl. 113/7; 114/3,6,7; 116/5; 118/3; 119/5; 122/4; 127/5; 128/2; 138/7; 140/3 și 143/5). Tipul 3, piriform, mijlocul mai bombat, gâtul ceva mai lung, umărul marcat de două nervuri în relief paralele, buza evazată oblic - trompetiform, fundul plat. Acest tip de vas își găsește analogii în formele înseriate în necropola de la Mihălășeni, în tipul de oală 1
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
exemplare sunt adevărate lucrări de artă, putându-le numi „căni de lux”. Este și cazul cănii descoperită în mormântul nr.1, care are buza trilobată, toarta în bandă, care pornește de sub buză și se termină pe umăr, forma cănii este piriformă, ușor bitronconică, cu mijlocul rotunjit, partea superioară puțin mai lungă decât cea inferioară. Pe gât este decorată cu două adâncituri paralele orizontale, iar la partea superioară, sub buză, o nervură în relief. Partea inferioară a cănii este decorată, de asemenea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]