1,034 matches
-
va păstra oglinda timpului și tapiseria epică a ridicării de pe genunchi a neamului românesc. Ceea ce astăzi săvârșește Alteța Sa Regală Principele Radu al României sunt faptele zugrăvirii frescei mersului României spre demnitate, spre restaurare, spre libertate și modernitate. Astăzi e scrisă pisania României de mâine. Astăzi se aștern cuvintele ei izbucnite din fapte și faptele se urzesc în contemporaneitate din ardoarea unui principe despre care nu se știe nici pe departe tot ce a făcut pentru România! Faptele au timpul lor de
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
vizează mai puțin activitatea corală din Bucovina dar care conține informații foarte prețioase, are genericul „Album cu fotografii din anii 1885-1985 întocmit de preotul Nicolae Pentelescu, parohul Bisericii Sf. Dumitru din Suceava”. Albumul, care se deschide cu fotografiile (alb-negru) ale pisaniei cioplite în piatră de deasupra intrării în Biserica Sf. Dumitru și a stemei Moldovei de pe turnul clopotniță (Turnul Lăpușneanu) prezintă, între altele, imagini fotografice ale foii de titlu cu inventarul bisericii din anul 1792, schițe grafice și fotografii din diverse
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
în anul 1899 și care este, cum am mai spus, întemeietorul și cel dintâi stareț al Schitului Prodromu " acest sfânt lăcaș românesc... cu viața chinovitică ( de obște ), fondat că azil ( spirirual ) al tuturor românilor, fără deosebirea lor " ( cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserică, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv se înalță doar paraclisul Sfanțului Ioan Botezătorul ( care dăinuiește și astăzi, fiind refăcut de mai multe ori ) atestat abia la anul 1754 când " a
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
făcut ca mormântul domnitorului să fie profanat în mai multe rânduri. Oricum, locul său de veci a fost inițial ca un sarcofag egiptean, lucru mai puțin obișnuit pentru tradiția locului, dar folosit la monumentele funerare medievale din Apus. A doua pisanie, al cărei text ni s-a păstrat, spune: „...Robul lui Dumnezeu și pentru stăpânirea Țării Românești și Moldoviei până la Herțeg și la sud către Bulgaria; multe războaie a bătut și tot ce a plănuit a înfăptuit...” Însă nici această pisanie
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
pisanie, al cărei text ni s-a păstrat, spune: „...Robul lui Dumnezeu și pentru stăpânirea Țării Românești și Moldoviei până la Herțeg și la sud către Bulgaria; multe războaie a bătut și tot ce a plănuit a înfăptuit...” Însă nici această pisanie nu a rezistat, căci în vara anului 1821, după uciderea lui Tudor Vladimirescu de către greci și înfrângerea Eteriei („Marea Zaveră”, cum a fost numită mișcarea de eliberare a grecilor dusă în contul... românilor), Alexandru Ipsilanti s-a refugiat între zidurile
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Mircea cel Mare a fost mișcată din loc și spartă», iar biserica folosită ca adăpost pentru cai. Piatra a stat distrusă pe mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân, până în anul 1936 când s-a făcut alta la noi în țară, cu pisania alcătuită de Nicolae Iorga, având un conținut mult mai bogat decît cel care există azi pe piatra mormântului. Inscripția era: «Aici odihnește binecinstitorul și de Hristos iubitorul Mircea, (... urmează titulatura cunoscută) ctitor acestui sfânt locaș. A trecut la cele veșnice
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Mircea cel Mare a fost mișcată din loc și spartă», iar biserica folosită ca adăpost pentru cai. Piatra a stat distrusă pe mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân, până în anul 1936 când s-a făcut alta la noi în țară, cu pisania alcătuită de Nicolae Iorga, având un conținut mult mai bogat decît cel care există azi pe piatra mormântului. Inscripția era: «Aici odihnește binecinstitorul și de Hristos iubitorul Mircea, (... urmează titulatura cunoscută) ctitor acestui sfânt locaș. A trecut la cele veșnice
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
vor fi reluate cu fidelitate în arta cărții până la Petru Rareș și, lucru neștiut până la Sorin Ullea, reproduși și în pictura bisericilor, tot până la Petru Rareș, iar scrierea lui Uric este păstrată cu fidelitate în toate formele de artă ulterioare: pisanii, pietre de mormânt, pictură murală, broderii, orfevrărie, lemn. Gavril Uric reprezintă apogeul scrierii moldave, cercetarea ulterioară va trebui să descopere scrierea copiștilor anteriori. Și tocmai de aceea constata cu amărăciune Sorin Ullea că bulgarii au scos o ediție de lux
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
-lea (1656 - 1658), a fost inițial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înființarea Patriarhiei Române, ea servește în mod provizoriu drept Catedrală Patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, așa cum se menționează în pisania scrisă deasupra ușii de intrare de patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932-1935. Toate catedralele mitropolitane din provinciile românești sunt cu mult mai încăpătoare decât actuala Catedrală patriarhală și oferă clerului și credincioșilor condiții mai bune pentru
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
în anul 1899 și care este, cum am mai spus, întemeietorul și cel dintâi stareț al Schitului Prodromu " acest sfânt lacaș românesc... cu viața chinovitică (de obște), fondat ca azil (spirirual) al tuturor românilor, fară deosebirea lor " (cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserica, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv se înalță doar paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul (care dăinuiește și astăzi, fiind refăcut de mai multe ori) atestat abia la anul 1754 când " a
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
MĂ-NTREB Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 288 din 15 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă-ntreb Cu gând de neastâmpăr număr anii Cu zonele deșertice prea dese, Atâtea ce-au rămas neînțelese, Ca-nscrisuri vechi din unele pisanii. O fantezie iscusită țese Întruchipări fantastice și stranii De risipiri și generoase danii - Imagini metaforice alese. Vom ridica puțin vălul uitării, Dar nu vom ști ce-ar fi putut să fie. Plăti-vom dar tributuri resemnării? Cum logic se urmează
MĂ-NTREB de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356657_a_357986]
-
într-un document rucărean scris de el la 20 aprile 1775. O școală importantă a fost întemeiată pe lângă biserica Rucă-Suseni de către Gheorghe Smernea, un român venit în părțile noastre, ale Muscelului, unii spun că din Albania, alții din Macedonia. În pisania bisericii din Suseni, ctitoria sa, el menționează că venise la Rucăr din eparhia Castoria. Era cunoscut în sat mai ales sub numele de jupân Gheorghe, neguțătorul satului, care aproviziona cu alimente armata turcă. Îndrăgind plaiurile rucărene, își schimbă numele în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
slujind Crezul nostru cel dumnezeiesc, se prind ca-ntr-o horă în Vestea cea Bună, credința, nădejdea în Tine le-adună, cu harul iubirii în Tine înfloresc. În stihuri de aur graiuri românești se preling în vinul Sfintelor Potire. Ctitorii, pisanii, hrisoave cerești, stiharul ce-nbracă Dacoromânia să liturghisească aleasă mărire Prea sfintei Crăiese- Fecioara MARIA! -------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 15 August 2014 Ziua Sfintei Marii Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEȚI CREȘTINI / Gheorghe Constantin
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
Neofit, episcopul Râmnicului Severin, mai ajutorând și vecinii din prejur cu ce s-au putut, la leatul de la Adam 7333, iar de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul Gheorghe zugrav ot Crăpături.” Așa ne întâmpină pisania Bisericii cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi din comuna Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - cumpărare din anul 1682 ( 1 august ), Danciul Pârăianu și fratele său Hamza, împreună cu Rada
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 670/bis din 01.10.2010 la poziția 461. Biserica a fost zidită în anul 1840 de boierii Constantin și Matei Pârâianu, frați, după cum o arată și pisania de la intrarea în biserică. Profesorul Grigore Ionescu, în ”Istoria arhitecturii românești”, lucrare apărută în anul 1937, descrie biserica din Grădiștea ca având pictură în frescă de valoare artistică. În aceeași lucrare se găsește și o fotografie a bisericii. Biserica a
DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369481_a_370810]
-
asupra conținuturilor / „anotimpurilor“: (I) Lumina care alungă întunericul este lumina lui Dumnezeu (pp. 11 - 18); (II) Plimbare prin satul în care a venit toamna (pp. 19 - 21); (IV) Ce ne spun documentele medievale (pp. 26 - 38); (V) Ce ne spune pisania de pe biserica din Ilia («Anno... 1792 Domini 2 iunie / În anul acesta mai sus amintit / Bun lucru în Ilia s-a izvodit...» / pp. 39 - 42); (VI) Incendierea Iliei de către turci (pp. 43 - 48); (X) Domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Eminescu
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Neofit, episcopul Râmnicului Severin, mai ajutorând și vecinii din prejur cu ce s-au putut, la leatul de la Adam 7333, iar de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul Gheorghe zugrav ot Crăpături.” Așa ne întâmpină pisania Bisericii cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi din comuna Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - ... Citește mai mult Biserica din Huma, comuna Livezi, județul Vâlcea„Această sfântă și dumnezeiască
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Neofit, episcopul Râmnicului Severin, mai ajutorând și vecinii din prejur cu ce s-au putut, la leatul de la Adam 7333, iar de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul Gheorghe zugrav ot Crăpături.” Așa ne întâmpină pisania Bisericii cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi din comuna Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - ... VI. SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA, de Ilie Fîrtat, publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
martiriologia acestei Nații binecuvântate. Bunul Dumnezeu ne-a hărăzit scrierea cu patru milenii înaintea Sumerului, tocmai pentru a-L lăuda mai mult decât toate celelalte popoare ori seminții. Vocația scrisului constă în semnificația acestor slove de foc, săpate adânc în Pisania Rugului aprins din firida sufletului meu. Menirea lor este să mărturisească comuniunea mea cu Logosul divin, bucuria dragostei întru Dumnezeu, cuminecarea Dorului întru Măicuța noastră Ocrotitoarea, slujirea iubirii de Neam, admirația pentru dascălii și duhovnicii mei, precum și cinstirea prietenilor aleși
VOCAŢIA SCRISULUI – POEMUL LIMBII ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370274_a_371603]
-
transformată în grajd pentru cai și arhiva a fost arsă, un istoric complet al ei este greu de făcut. Vom încerca totuși să punctăm câteva aspecte, care ne-au fost oferite de părintele paroh Marinică Bănică și care reies din pisania scrisă de fostul preot paroh Gheorghe Popescu. Conform tradiției populare, ea a fost construită în secolul al XVII-lea de către Matei Basarab drept mulțumire față de Dumnezeu pentru victoria pe care a obținut-o într-o luptă purtată cu Vasile Lupu
HRAMUL BISERICII „SCHIMBAREA LA FAŢĂ A MÂNTUITORULUI”, LOCALITATEA PAREPA-RUŞANI, JUDEŢUL PRAHOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353412_a_354741]
-
-se mormintele duhovnicilor și ale monahilor de la Frăsinei. Biserică actuala a sfintei mănăstiri, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, corpul de chilii zidit împrejurul bisericii și clopotnița au fost ctitorite de Sfanțul Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, între anii 1860 - 1863. Pisania bisericii zidite de Sfanțul Ierarh Calinic mărturisește următoarele: Intru mărirea Sfintei Treimi Unuia Dumnezeu și intru cinstea Adormirii Maicii Domnului s-au zidit din temelie această Sfântă Biserică, cu clopotnița și chilii împrejur, de smeritul Episcop al Rm-Noului Severin. D.D.
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
despre vechimea monumentului a fost transmisă și de alți călători străini, cum ar fi Antonia Maria del Chiaro, secretarul lui Constantin Brâncoveanu, și presupusă de unii istorici, precum Nicolae Stoicescu și Aurelian Sacerdoțeanu, fără să poată fi atestată documentar, deoarece pisania bisericii nu mai există. Tot Paul de Alep, care asistase la ceremonia funerară a lui Matei Basarab, confirma că acesta „ceruse cu limbă de moarte să-l ia și să-l îngroape la Arnota, dar Constantin Șerban, urmașul său (1654
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
din această ctitorie de pe moșia lui Matei Basarab. Zidurile s-au dărăpănat și totul s-a ruinat. Se păstrează numai o piatră, care se găsește azi în tinda bisericii parohiale Sfântul Ioan Botezătorul din Dobriceni, și pe care este scrisă pisania vechiului metoh al Arnotei, după cum urmează: „Această sfântă și dumnezeiască biserică s-au zidit din temeliia ei întru pohfala sfinților mari arhierei Vasile cel Mare, Gligorie Bogoslov și Ioanu Zlatoustu, între zilele prealuminatului domnu, Ioan Costandin Basarab voivod Brâncoveanu și
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
veche - monument istoric de la 1633 - în satul Pleșești, iar Parohia Zgubea are bisericile din satele Zgubea și Balaciu. Nu putem trece cu exactitate anii în care s-au construit bisericile, pentru că la reno- vările suferite, meseriașii, neștiind ce importanță are pisania de la intrarea în biserică, au modificat, tocmai acolo, unde era mai important, anul săvârșirii sfintei construncții. Nota autorului). ( ... ) Credincioșii ortodocși țin sărbătorile religioase și tradiționale, precum și alte momente din viața lor particulară: onomastici, aniversări. Că au o trăire spirituală in-
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]
-
-lea (1656 - 1658), a fost inițial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înființarea Patriarhiei Române, ea servește în mod provizoriu drept Catedrală Patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, așa cum se menționează în pisania scrisă deasupra ușii de intrare de patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932-1935. Toate catedralele mitropolitane din provinciile românești sunt cu mult mai încăpătoare decât actuala Catedrală patriarhală și oferă clerului și credincioșilor condiții mai bune pentru
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]