1,034 matches
-
în Moldova, apare închis. În plan trilobat, construcția se înscrie în trăsăturile epocii, cu ocnițe din arcaturi și arcade oarbe, pilaștri și ferestre dreptunghiulare gotice. Din pridvor se trece în pronaos printr-o ușă masivă având la partea superioară o pisanie în care se menționează lucrările de reconstrucție din timpul domniilor lui Gheorghe Ștefan și Eustratie Dabija. În camera mormintelor (gropniță), care primește lumină prin cele două ferestre existente în zidurile dinspre nord și sud, se află mormântul lui Ștefan cel
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Neofit, episcopul Râmnicului Severin, mai ajutorând și vecinii din prejur cu ce s-au putut, la leatul de la Adam 7333, iar de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul Gheorghe zugrav ot Crăpături.” Așa ne întâmpină pisania Bisericii cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi din comuna Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - ... Citește mai mult Biserica din Huma, comuna Livezi, județul Vâlcea„Această sfântă și dumnezeiască
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Neofit, episcopul Râmnicului Severin, mai ajutorând și vecinii din prejur cu ce s-au putut, la leatul de la Adam 7333, iar de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul Gheorghe zugrav ot Crăpături.” Așa ne întâmpină pisania Bisericii cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi din comuna Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - ... VI. SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA, de Ilie Fîrtat, publicat în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
în anul 1899 și care este, cum am mai spus, întemeietorul și cel dintâi stareț al Schitului Prodromu " acest sfânt lacaș românesc... cu viața chinovitică (de obște), fondat ca azil (spirirual) al tuturor românilor, fară deosebirea lor " (cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserica, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv se înalță doar paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul (care dăinuiește și astăzi, fiind refăcut de mai multe ori) atestat abia la anul 1754 când " a
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_schitul_romanesc_prodromu_din_sf_stelian_gombos_1329139732.html [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
clădească acolo, cu cele mai bune materiale și cu meșterii cei mai destoinici, mănăstirea Hurezului sau a Hurezilor”. Începută în vara anului 1690, construcția bisericii s-a terminat în iunie 1692, pictura fiind gata la 30 septembrie 1694, după cum arată pisania de deasupra ușii de la intrare, de pe peretele de vest al pronaosului. În zona inferioară a pietrei de pisanie, Brâncoveanu alătura cele două însemne heraldice, corbul basarabesc și vulturul bicefal cantacuzin, acesta din urmă arătând că rudele din partea mamei reprezintă puternicul
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
Începută în vara anului 1690, construcția bisericii s-a terminat în iunie 1692, pictura fiind gata la 30 septembrie 1694, după cum arată pisania de deasupra ușii de la intrare, de pe peretele de vest al pronaosului. În zona inferioară a pietrei de pisanie, Brâncoveanu alătura cele două însemne heraldice, corbul basarabesc și vulturul bicefal cantacuzin, acesta din urmă arătând că rudele din partea mamei reprezintă puternicul și slăvitul neam al Cantacuzinilor, coborâtori, după tradiție, din împărații Bizanțului. Această asociere reprezintă caracteristica esențială a epocii
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
de curând realizată a unei adevărate „caste” conducătoare a țării. Ideea va fi reluată și ilustrată cu mai multă forță în tabloul votiv de la Hurezi, care se desfășoară pe cei patru pereți ai pronaosului, având un profund caracter narativ - genealogic. Pisania ne reamintește, la data mai sus-scrisă, că în „sfânta și dumnezeiasca besearică”, cel care cârmuia deja de șase ani Țara Românească „vrut-au și pre din lăuntru a o înpodobi și a o înfrumuseța cu de toate și, zugrăvindu-o
COMORI ALE SPIRITUALITĂŢII VÂLCENE LA HUREZI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU-HUREZI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1404232787.html [Corola-blog/BlogPost/347405_a_348734]
-
chiar lângă Tarigrad. În vara anului 1720, Doamna Maria (Marica) a adus pe ascuns rămășițele domnitorului și le-a îngropat în Biserică Sfanțul Gheorghe Nou din București. A așezat peste mormânt o piatră împodobita doar cu pajura țării, fără nici o pisanie, iar deasupra a pus o candela de argint. Pornind între altele, si de la inscripția de pe această candela (din 12 iunie 1720), Virgil Draghiceanu a făcut în 1914 senzațională descoperire a mormântului voievodal ("cea mai mare răsplată pentru modestă mea activitate
Sfinții martiri Brâncoveni prăznuiți pe 16 august, la Biserica Sf. Gheorghe Nou din Capitală by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105979_a_107271]
-
prins în silabe niciun vers obosit. M-au iubit stelele cu chipuri lehuze în toamna aceea când te-am prins între buze. MOARTEA După ce se spovedise își dăduse foc în piață, fiindcă femeia din ea se plictisise de atâta viață. PISANIE Te cert cu pisania gurii, te rog cu trei picături de lună, te colorez cu tăcerea târzie-a pădurii și-ți ciobesc inima pe a mătaniei strună. Mă cerți cu privirea sânului de sub buze, mă rogi cu fiorul dimineții din
GÂNDURI ZDRENŢUITE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_zdrentuite.html [Corola-blog/BlogPost/340712_a_342041]
-
vers obosit. M-au iubit stelele cu chipuri lehuze în toamna aceea când te-am prins între buze. MOARTEA După ce se spovedise își dăduse foc în piață, fiindcă femeia din ea se plictisise de atâta viață. PISANIE Te cert cu pisania gurii, te rog cu trei picături de lună, te colorez cu tăcerea târzie-a pădurii și-ți ciobesc inima pe a mătaniei strună. Mă cerți cu privirea sânului de sub buze, mă rogi cu fiorul dimineții din trup, mă colorezi cu
GÂNDURI ZDRENŢUITE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_zdrentuite.html [Corola-blog/BlogPost/340712_a_342041]
-
-lea (1656 - 1658), a fost inițial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înființarea Patriarhiei Române, ea servește în mod provizoriu drept Catedrală Patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, așa cum se menționează în pisania scrisă deasupra ușii de intrare de patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932-1935. Toate catedralele mitropolitane din provinciile românești sunt cu mult mai încăpătoare decât actuala Catedrală patriarhală și oferă clerului și credincioșilor condiții mai bune pentru
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_catedrala_mantuirii_neamului_.html [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
-lea (1656 - 1658), a fost inițial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înființarea Patriarhiei Române, ea servește în mod provizoriu drept Catedrală Patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, așa cum se menționează în pisania scrisă deasupra ușii de intrare de patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932-1935. Toate catedralele mitropolitane din provinciile românești sunt cu mult mai încăpătoare decât actuala Catedrală patriarhală și oferă clerului și credincioșilor condiții mai bune pentru
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422342180.html [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
și morale, ca Rege al unui popor majoritar ortodox. În calitate de creștin practicant și interesat de mântuirea sufletului, el a jertfit din veniturile personale sau ale Coroanei sume importante pentru construcția și restaurarea de altare. Ne stă mărturie în acest sens pisania săpată în marmură de la Catedrala mitropolitană din Iași, unde Regele Carol I a devenit împreună ctitor cu marii și vrednicii mitropoliți Veniamin Costachi și Iosif Naniescu: „Terminatu-s-a întreaga lucrare în anul mântuirii 1886, al domniei noastre al douăzeci-și-șaselea
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
ferestre cu măiestrie împodobite și închinate de noi ca un prinos al râvnei noastre pentru înălțarea sfintei Biserici Ortodoxe, întru pomenirea mea, a iubitei mele soții Elisabeta și a urmașilor noștri”. După cum același lucru îl mărturisește una din cele două pisanii ale Bisericii „Sfântul Nicolae” Domnesc din Iași: „Noi Carol I, Domn și Rege al României pătruns de evlavie și râvnă pentru drept-credincioasa biserică a lui Hristos, hărăzit-am în anul mântuirii 1904 și al Domniei noastre al trei-zeci-și-optulea, catapeteasma, stranele
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
Elisabeta. În anii grei ai comunismului aceste portrete au fost protejate și salvate cu mari riscuri și necazuri îndurate de cei care le aveau în grijă și păstorire, preoți sau monahi. De asemenea, înveșnicirea numelui Regelui Carol I ctitor în pisanii săpate în piatră sau marmură a fost o altă formă de omagiere a Suveranului. La aniversarea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I mai multe eparhii și protopopiate au publicat ample lucrări cuprinzând informații valoroase despre lucrarea
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]
-
au ales miopia! apocalipsa e cu noi, profetul marlaux despre acest veac a dat știre! iată-i cu fermoarele roz, cu mărgele în nas, cu fuste de plastic, cu papagali norocoși pe umăr, cu papagali paranoici pe limbă! vai de pisaniile voastre, domni vai vouă mănăstiri, manuscripte, părinți deportați în muzeul satului, vai vouă pietre mute și proaste de cînd e lumea! viața în purpură plouă joacă pe morminte țăranii picioarele strîmbe ale femeilor lor se scufundă-n mocirlă, rîd sunt
Constantin Hrehor by Cnstantin Hrehor [Corola-website/Imaginative/10614_a_11939]
-
lui Dumnezeu. Sfinții Dascăli Dacoromâni au țesut în faldurile misticii cugetului lor gândul alb, vorbirea aleasă și scrierea cu mireasma sacralității, ca în cuprinderea lor să se reverse aroma limbii liturgice a protodacilor din care au odrăslit Cântarea Cântărilor, Psaltirea, pisaniile Voievodale, hrisoavele domnești, poemele regale, vechile cazanii, cultura ortodoxă. Peste vocea de clopot a primului mare Dascăl bisericesc Vasile cel Mare, răsunau pașii Mântuitorului în cadența serafică, care resfira nesfârșirea eterului. Sfântul Vasile cel Mare entuziasmat de autorul Genezei, își
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
Ciprian Porumbescu, iar mai târziu pe Alexandru Zub și concitadinii săi ieșeni, cei care au sfidat teroarea roșie, când au cutezat să celebreze la ctitoria lui Ștefan nemuritorul suflet românesc, sugrumat în acei ani ’50 de ocupație sovietică.” (Grigore Ilisei, Pisanii de azi și de demult. Ed. Doxologia-Iași-2012, p. 14-15) Ioan Miclău s-a acordat armonios peste torsul vremii, peste oceanul depărtării de noi, dar apropierii de Dumnezeu, în cerdacul universului creat de artistul sinelui său contemporan, care și-a pus
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
într-un document rucărean scris de el la 20 aprile 1775. O școală importantă a fost întemeiată pe lângă biserica Rucă-Suseni de către Gheorghe Smernea, un român venit în părțile noastre, ale Muscelului, unii spun că din Albania, alții din Macedonia. În pisania bisericii din Suseni, ctitoria sa, el menționează că venise la Rucăr din eparhia Castoria. Era cunoscut în sat mai ales sub numele de jupân Gheorghe, neguțătorul satului, care aproviziona cu alimente armata turcă. Îndrăgind plaiurile rucărene, își schimbă numele în
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xviii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
vizează mai puțin activitatea corală din Bucovina dar care conține informații foarte prețioase, are genericul „Album cu fotografii din anii 1885-1985 întocmit de preotul Nicolae Pentelescu, parohul Bisericii Sf. Dumitru din Suceava”. Albumul, care se deschide cu fotografiile (alb-negru) ale pisaniei cioplite în piatră de deasupra intrării în Biserica Sf. Dumitru și a stemei Moldovei de pe turnul clopotniță (Turnul Lăpușneanu) prezintă, între altele, imagini fotografice ale foii de titlu cu inventarul bisericii din anul 1792, schițe grafice și fotografii din diverse
„O FRESCĂ A MUZICII CORALE DIN BUCOVINA” de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/_o_fresca_a_muzicii_corale_din_bucovina_.html [Corola-blog/BlogPost/349036_a_350365]
-
numai cărți destinate cultului, ci și icoane,41candelabre, clopote, strane, sfeșnice, etc așa cum am găsit la Biserica Inălțarea Domnului din Roșiuța, mai multe podoabe și obiecte destinate cultului, dăruite de ctitorul de temeiu al acestei biserici, Statie Ciortan 42. Citind Pisania bisericii din Roșiuța aflăm : Această Sfântă și Dumnezeiască Biserică întru Cinstirea și Laudaînălțării Măntuitorului Nostru Isus Hristos s-a ridicat din temelie spre slava lui Dumnezeu, XC construindu-se și împodobindu-se prin stăruințele sătenilor comunei Roșiuța și cu ajutorul moral și
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
veche - monument istoric de la 1633 - în satul Pleșești, iar Parohia Zgubea are bisericile din satele Zgubea și Balaciu. Nu putem trece cu exactitate anii în care s-au construit bisericile, pentru că la reno- vările suferite, meseriașii, neștiind ce importanță are pisania de la intrarea în biserică, au modificat, tocmai acolo, unde era mai important, anul săvârșirii sfintei construncții. Nota autorului). ( ... ) Credincioșii ortodocși țin sărbătorile religioase și tradiționale, precum și alte momente din viața lor particulară: onomastici, aniversări. Că au o trăire spirituală in-
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1411890098.html [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]
-
făcut ca mormântul domnitorului să fie profanat în mai multe rânduri. Oricum, locul său de veci a fost inițial ca un sarcofag egiptean, lucru mai puțin obișnuit pentru tradiția locului, dar folosit la monumentele funerare medievale din Apus. A doua pisanie, al cărei text ni s-a păstrat, spune: „...Robul lui Dumnezeu și pentru stăpânirea Țării Românești și Moldoviei până la Herțeg și la sud către Bulgaria; multe războaie a bătut și tot ce a plănuit a înfăptuit...” Însă nici această pisanie
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
pisanie, al cărei text ni s-a păstrat, spune: „...Robul lui Dumnezeu și pentru stăpânirea Țării Românești și Moldoviei până la Herțeg și la sud către Bulgaria; multe războaie a bătut și tot ce a plănuit a înfăptuit...” Însă nici această pisanie nu a rezistat, căci în vara anului 1821, după uciderea lui Tudor Vladimirescu de către greci și înfrângerea Eteriei („Marea Zaveră”, cum a fost numită mișcarea de eliberare a grecilor dusă în contul... românilor), Alexandru Ipsilanti s-a refugiat între zidurile
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Mircea cel Mare a fost mișcată din loc și spartă», iar biserica folosită ca adăpost pentru cai. Piatra a stat distrusă pe mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân, până în anul 1936 când s-a făcut alta la noi în țară, cu pisania alcătuită de Nicolae Iorga, având un conținut mult mai bogat decît cel care există azi pe piatra mormântului. Inscripția era: «Aici odihnește binecinstitorul și de Hristos iubitorul Mircea, (... urmează titulatura cunoscută) ctitor acestui sfânt locaș. A trecut la cele veșnice
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie by http://confluente.ro/stelian_gombos_1482217108.html [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]