50 matches
-
mă certa Mamy, pe bună dreptate. Și am mâncat noi și am mâncat, pe săturate, la porumb copt până când Bunica ne-a stricat cheful dându i un ciomag lui Kim pentru că se suise ,ca obraznica, pe masă. Învâțată cu democrația pisicească de la București, ea nu știa că în curtea de la Igești există niște legi stricte, care trebuiesc respectate cu sfințenie. Legile de la Igești au fost promulgate de Bunica în sesiunea parlamentară ce a avut loc înainte de nunta ei. Am înțeles că
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
mă certa Mamy, pe bună dreptate. Și am mâncat noi și am mâncat, pe săturate, la porumb copt până când Bunica ne-a stricat cheful dându i un ciomag lui Kim că se suise ,ca obraznica, pe masă. Învâțată cu democrația pisicească de la București, ea nu știa că în curte la Igești există niște legi stricte, care trebuiesc respectate cu sfințenie. Legile de la Igești au fost promulgate de Bunica în sesiunea parlamentară ce a avut loc înainte de nunta ei. Am înțeles că
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
să duci vestea nimănui! Pune-ți mâna pe el!Măria Ta, această ființă ciudată e un spion, trimis de dușmanii Măriei Tale să te ucidă... Cotoșman: Minte Măria Ta! Marele Dregător: S-a introdus în castel prin daruri și vicleșuguri pisicești și dacă nu deschideam eu ochii la timp... Împăratul: (Adresându-se ostașilor) Așa e, oaste, legați-l fedeleș pe cotoi! Cotoșman: (Începe să sară și să strige) Uitați-vă! Sus! Sus! Slujitor I și II: Ce e ? Ce e? Cotoșman
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
i-a ras roșcatului o labă în bot, lucru care a declanșat ostilitățile. Și parcă simțeam fiecare gheară înfigându-se în blana celuilalt, trecând de vaga protecție a blănii, penetrând stratul superficial de piele, rupând și dezordonând țesuturi, și zbieretele pisicești s-au ridicat ca într-o tornadă și s-au coborât asupra participanților, acoperindu-i ca praful din desenele animate. La sfârșit, roșcatul a sărit printre gratiile de fontă ale gardului, mi s-a încurcat printre picioare și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și eu să-l ascult când el emite pe diferite tonuri, ceea ce are să-mi transmită prin cântecul său. Singurătatea prietenului meu este diminuată și de prezența celor trei pisici care, deși nu fac parte din gospodăria lui, după un ceasornic pisicesc, sunt nelipsite la vremea când el prânzește sau cinează. Acestea sunt servite ca niște musafire ocazionale și scărpinate cu mătura pe burtă, apoi pleacă la domiciliile lor. Într-una din zile la ora confesiunilor, poetul mi-a împărtășit părerea sa
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și celorlalți frați ai mei. Șoricelul nu știa ce să credă. Își luă inima în dinți și porni după motanul alb căci tot nu avea altceva mai bun de făcut. Când a intrat în casă a făcut cunoștință cu familia pisicească. Nu-i venea a crede că deși pisicile aveau blănița în culori cât mai variate se împăcau așa de bine. Șoricelul alb s-a integrat foarte ușor în noua familie și nui venea a crede că pisicile străine de neamul
PRIMA CARTE CU POVEȘTI by Înv. MERA FEVRONIA Prof. MERA FEVRONIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91503_a_93524]
-
și eu să-l ascult când el emite pe diferite tonuri, ceea ce are să-mi transmită prin cântecul său. Singurătatea prietenului meu este diminuată și de prezența celor trei pisici care, deși nu fac parte din gospodăria lui, după un ceasornic pisicesc, sunt nelipsite la vremea când el prânzește sau cinează. Acestea sunt servite ca niște musafire ocazionale și scărpinate cu mătura pe burtă, apoi pleacă la domiciliile lor. Într-una din zile la ora confesiunilor, poetul mi-a împărtășit părerea sa
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
reped În mare grabă (simțind cu al șaselea simț acel miorlăit straniu) ca să omoare pe preafericiții parteneri, incapabili să se mai apere, Înmuiați de voluptatea plăcerii. Hai, recunoașteți și voi, ipocriților, că vă enervează la culme miorlăiala asta a neamului pisicesc, că sunteți aproape invidioși pe lipsa de prefăcătorie cu care natura Își strigă legile ei. (marți) Nu mă pot abține să nu mă manifest sincer; simt că lumea este falsă, plină de meschinării și de complexe și că trebuie s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de rigoare care umplu pauzele de gândire, ori frazele retezate. Poate sunt eu deformat de o viață În care m’am exprimat În scris. Dar, odată trecută experiența aflu - eu nemulțumit, interlocutoarea mea fericită, chiar felicitată -, uzând de intuiția mea pisicească, că așa se poate smulge - nu pentru ea, dar pentru ascultător și, desigur, pentru „subconștientul colectiv“ În care ajunge În cele din urmă - mai multă informație și, desigur, sinceritate. Nu de asta m’am temut sau mă voi teme de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
citi oricând aveți chef. Nu știu Însă dacă meditația la care vă obligă asta vă va lăsa să dormiți... Exact ce-a vrut amicul Cristi atunci când a forțat publicarea - radio - a gândurilor mele. Asta e tot; și semnez, după feleșagul pisicesc, punând lăbuța În trancripție, Moti Capitolul 1. „Antume“, adică difuzate 1. și egal viață Miau! Ca motan bine crescut un metru 83 mulțumesc astfel generoasei gazde a cărei „cămară“ tocmai o vizitez, pentru șoricelul acestor trei minute. Mă Întreb Însă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Întind lăbuța Cât de atentă ar fi, și pisica greșește. O dată și bine. Ca mine, care am mușcat din momeala pusă pentru altul sau chiar pentru mine. Așa că mă Îndepărtez de casă, cât de departe voi putea, respectând ultima datină pisicească. Și mai e o datină, pe care Cristi o va respecta și urmări el Însuși: nici o urmă nu trebuie să rămână, nici măcar voroavele noastre căci am văzut și m’au mirat multe la care nimeni n’a apucat să tragă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care, cât de aspru ar fi gerul, se păstrează temperatura medie anuală adică, pe la noi prin Moldova, 9-10 C. Exact cât au nevoie acei „geniști“ pentru a-și face traba. Am văzut și eu când, scurmând omătul pentru nevoile mele pisicești, am dat de pământ cât se poate de cald. À propos: Văd adesea, la vreme de iarnă, consângeni de-ai tăi tupilați pe câte un capac de canal. Uscat, deși În jur se zidesc nămeții. Deh! căldura emanată de alte
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
devenind sediul vieții unor microorganisme, bacteriile lactice, capătă un biocâmp excedentar, numai potrivit mie. Chiar egal, zice Cristi, care n’a găsit altceva mai bun de făcut În laborator decât să-mi verifice experimental preferința. Mai bine pentru biocâmpul lui pisicesc, mi-ar urma exemplul; În locul vodcii, tot excedentare... Și așa vorbind, par că mă fandosesc În fața mâncării, când de fapt eu stabilesc compatibilitatea. Credeți c’o să vă scriu o carte de bucate? Nici nu vreau să aud. Mai ales că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
12,50 E ora 12,48. Pe fondul „cortinei“, intru În cabină și... surpriză: radactorul, doamna Mariana Ștefan-Antohi, e Înăuntru, luându-l, din zbor, la Întrebări pe bietul Cristi; Între timp, becul roșu s’a aprins... noroc de memoria mea pisicească, ce-mi permite acum să reconstitui: «În curând, rubrica Împlinește un an de viață. Cât Îl privește pe personaj, trebuie să recunosc că În emisie am mințit (oare?): e real. Da, e real, dar În sufletul meu - deja au trecut
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și basculant - Între viață și moarte - Își realizează scopul? Comportamentul animalelor deci, acest domeniu atât de puțin cunoscut, dar atât de contaminat de antropomorfisme...» S’a făcut deja ora 12,54. La treabă! Căci, după cele trei minute ale mele, pisiceștile mele gânduri, imprevizibila amfitrioană trebuie să rostească sacrosanctele formule de Încheiere ale „Meridianului“ de astăzi. 24. Mă cheamă Moti. IX Ce să faci cu 9 vieți? Doar puțină ordine. Sau orientare. Și am un simț de orientare cu totul deosebit
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care vă decimează? Dar războaiele din care nu v’ați tras sufletul barem o zi din antichitate Încoace? À propos: Știți cât ar trebui să fiți, pentru ca Natura să nu vă simtă prezența, precum n’o simte pe a neamului pisicesc? Iertându-vă de boli, războaie și catastrofe? Vreo 800 de milioane. Comparați-le cu cifra recent rotunjită la 6 miliarde, dar și cu degradarea din jur care plătește acest 6... Zice Cristi - veche și de pospai scuză - că „errare humanum
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dacică... 3. De frupt Mă uit la mutrele jigărite din jur; știu și motivul: e post. Mă uit În oglindă și-mi văd burtica etalată În toată rotunjimea ei: tocmai am ronțăit o vrabie, ceva de frupt. Trag și concluzia pisicească: În Natură nu postește nimeni, cel mult flămânzește dacă n’a găsit ceva pe gustul lui. Implicit, ca multe alte emanații umane, postul e ceva Împotriva firii, chiar dacă se mai găsesc unii care să răstălmăcească știința Încât să-l recomande
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Zalmoxis. Duioșie La Roma, pe timpul nopții, motanul meu mieuna uneori atât de tare, împins de nevoia aprigă a acuplării, încât ar fi putut să deștepte și morții din Hades. În actul amoros, după aceea, era incredibil de tandru. Rafinate perversități pisicești. Citise Ars amatoria. Sarpele casei Astăzi am văzut un șarpe alb, ieșind de sub pragul casei ca să bea apă. M-a cuprins o spaimă teribilă și-am tras un strigăt necontrolat ce s-a auzit până departe. La fel răcnisem când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ochii adultului care privește tandru la un copil, care și el, la rândul lui, uluit și amuzat la culme, ascultă istorii cu pisici. Încrâncenarea cronică a lui Eliot e înlocuită de o înșiruire de propoziții cu sens îndoielnic, de gânduri pisicești extrem de inventive și încântătoare. Limba lui Eliot nu mai e, cum spunea el, "dislocată" pentru a crea sensuri noi. Nu se încalcă nicio regulă lexicală sau sintactică, în afară de combinarea copilărească de cuvinte într-unul singur. E ca și cum gravitația lui Eliot
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
înregistrată citind aceste poeme, nu mai avem nicio îndoială în ce privește degajarea lor. Prima (și ultima) oară în creația lui, suferința e absentă. Pisica e o ființă a bucuriei. Bucuria pe care a refuzat-o ființelor omenești o găsim în isprăvile pisicești. Chiar dacă uneori versurile sunt prea lungi și un pic plicticoase, revelația că Eliot se poate bucura de ceva ne înduioșează. O trupă de pisici încântător de hazlii și șmechere defilează. Unele cu nume sugestiv, altele cu câte un vers care
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
însă mă mărginesc a te ruga să-mi faci o suplică la Ministerul de Culte în care să ceri din parte-mi să-mi acorde salarul răposatului până la regularea pensiei"", sau, la 18 februarie 1882, "știe să amenințe cu alintări pisicești à la Iunion: " Știi tu că dacă Mâțu nu-i cuminte, apoi și Mâța se va mulțumi și m-oi duce și eu pe la teatru, las' că la preumblare merg în toate zilele mai cu seamă în costumul cel nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
veterana “Pro natura”, constituie tot atâtea căi pentru a ajuta natura. Și acum, la treabă. ...Motanul meu negru, mascota mea adică, nu de la Robingo, căci eu nu joc nimic pe nimic, m’a Învățat multe lucruri; printre ele, ceva tipic pisicesc: să transform chiar poezia unui moment, indiferent care, În pragmatism, dezvăluind realitatea ascunsă sub culoare. Și, după ce am ajuns, parcurgând plaja, În mare și ideatic În ceea ce numeam eu “marea interioară”, trebuie să ieșim la mal, ca să ne zvântăm. Asta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
unde, căci eu nu fac reclamă - am aflat câinele În două ipostaze: vagabondul, scuze, vagaboanda, În curtea firmei, hrănită - din milă ori prietenie - dar cum se cuvine și cu pui așișderea, care n’a găsit nimic compatibil cu biocâmpul meu pisicesc, respectiv, o oră mai târziu, vagabondul fără norocul unui tomberon, abia ținânduse pe picioare, la câțiva pași de o brutărie... Acela n’a avut nimic Împotriva aceluiași biocâmp, dar câte o fi Îndurat din partea copiilor, nu prea educați, ai zonei
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
zic: oricât ți-ar fi pisicile de dragi, cum de împarte cineva stors de ultima picătură de vlagă puțina lui mâncare cu o pisică?! Să fie și-aici părul cauza - părul pe care pisica-l avea, iar mama nu? Blana pisicească e zbârlită, perii-s pieziși și lungi de parc-ar fi crescut pe socoteala cărnii și împotriva propriei naturi trecând într-o materie nefirească. Iar aici, în Germania? De ce se rad în cap neonaziștii fără să fie nevoie? Felul în
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
odihnesc, se uită pe fereastră, se mușcă și se bat (nu prea rău însă), după care fac pace, spălându-se unul pe altul cu extraordinară tandrețe... Activitățile lor sunt intense, dar de scurtă durată: aici e poate secretul vitalității lor pisicești proverbiale... * Neavând, din păcate, șoareci, pisicile noastre „vânează” păsări. Adică le pândesc, de la ferestre sau de pe balustrada balconului, de unde cel mare doar o singură dată, dar Gălbenuș de 4-5 ori au căzut în gol, din fericire doar de la înălțimea etajului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]