394 matches
-
ascetice" (La pîndă în perfecțiune). Sau: "plînge zarea cu spirale/ durdulie ca matale" (Vai și ierburi). Sau: " Abstracțiunea îl îngînă/ Figuri de pure geometrii/ Pe marmura cu plîns de lînă/ Cu romburi clare ciclamii" (Din zări hitite). Delirul poartă nostalgii pitagoreice: "apoi auzeam valurile potopului bătînd în ferestre/ și căpușele timpului brăzdau deșertul/ se întrupau în numere sacre" (Confesiuni recuperate). Vocația poetului ar fi de ordin geometric: Pe mine m-au chemat să întregesc triunghiul" (ibidem). Liviu Georgescu înregistrează aspirația informului
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
doar în scriitură, ci și în munca sa de cercetare. Phytolaca americana însăși i-a prilejuit ceva asemănător: a creat într-un ciclu de studii, Rumeynul, Hipericina și coloranții pentru industria alimentară. E convins că totul este legat de mirajul pitagoreic al numărului, idee căreia i-a rămas fidel până astăzi și care i-a inspirat creația literară. Cea din urmă a generat și conceptul logogeniei, regăsită în titlul volumului său „Oglinzile degeneratului solar, sau Logogenica abisului”, trimițând din nou la
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
și spațiu”. „Este o trăire ca într-o peliculă cinematografică, pe care o percepe doar mediumul”, spune Madaras. „Ecranul timpului poate fi oglinda sau chiar luciul unei ape”, continuă el explicația fenomenului. De fapt, experimentul datează din antichitate, când discipolii pitagoreici și chiar chinezii practicau vizualizarea pe medii maladive. Scribii din epocă vorbesc chiar de tămăduiri spectaculoase. Literatura de specialitate susține în același timp că în laboratoarele de parapsihologie din Germania și Franța, bunăoară la Hanovra, unde ființează o respectată școală
Agenda2005-23-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283782_a_285111]
-
Aristotel, cel mai mare filosof antic, profesorul celui mai mare rege al antichității, atât sub aspect politico-militar, cât mai ales că deschizător de noi orizonturi culturale, Alexandru Macedon. În sudul Italiei, la Siracuza, Platon a intrat în contact cu filosofii pitagoreici, si ei tributari unei concepții abstracte, aproape idealiste asupra lumii, cea în care numărul este elementul fundamental, temelia pe care se sprijină întreg edificiul existenței, El a îmbinat doctrinele lui. Heraclit, ale pitagoreicilor și ale lui Socrate. Cu privire la lucrurile sensibile
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
Platon a intrat în contact cu filosofii pitagoreici, si ei tributari unei concepții abstracte, aproape idealiste asupra lumii, cea în care numărul este elementul fundamental, temelia pe care se sprijină întreg edificiul existenței, El a îmbinat doctrinele lui. Heraclit, ale pitagoreicilor și ale lui Socrate. Cu privire la lucrurile sensibile, el este de acord cu Heraclit, în doctrina realităților inteligibile cu Pitagora, iar în filosofia politică cu Socrate. Dramă vieții lui Platon, data de moartea nemeritata a mentorului sau, dar și propria să
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
a spus că ceea ce Platon pune pe seama lui Socrate nu ar fi fost niciodata rostit de acesta, dar spiritul lui se simte continuu, fostul elev omagiindu-l prin opera să. Concepția despre suflet a lui Platon era ca și la pitagoreici aceea că sufletul e nemuritor, el transmigrand în mai multe corpuri. Oare această credință mistico - religioasă în fapt nu o împrumutaseră grecii de la indieni, de la budiști? De ce să fi fost imposibil că aceste civilizații să se fi aflat la un
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
și perceptibil simțurilor, nelimitat, sferic, ca și cel care l-a creat, nepieritor că și divinitatea. Universul conține totalitatea corpurilor care există, puse într-o ordine perfectă, care ne dă posibilitatea de a le cunoaște. Unicitatea, acel element fundamental al pitagoreicilor, se multiplică; totodată el consideră că și Heraclit că totul curge continuu, fiind deci în schimbare. Nu poate să admită însă, trecerea unei idei în contrariul ei, tot așa cum nu poate concepe că două propoziții contrarii pot fi adevărate în
SCURTE CONSIDERAȚII (ISTORIE) de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384414_a_385743]
-
Romancierul scrie o carte despre Stațiune. Adulmecă, trage cu urechea, pândește, îl urmăresc de multă vreme. Se va război cu toată lumea în paginile ei; îl invidiez puțin. Odinioară, eram prieteni; ne-am acrit, tot căutând, fiecare, adevăruri absolute. Am fost pitagoreici, amândoi întrezăream Tainele prin numărul patru; folosindu-l într-un anume fel, neștiut de noi, am fi pătruns Misterele Naturii. Nașterea Lumii și Viața-fără-de-moarte. Am fi știut totul. Asta până a apărut Balerina; și Actorul a fost îndrăgostit de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Vinci ilustrează grafic funcționarea la nivelul corpului uman a ceea ce Luca Pacioli numea „proporția divină”, iar Leonardo Însuși, „secțiunea de aur”. Matematic vorbind, este un raport constant Între două mărimi omogene și a fost cunoscut Încă din antichitatea egipteană, de pitagoreici și, poate, chiar de Învățați din alte neamuri trăitoare Înaintea lor. Considerat sacru, acest număr se regăsește În relația dintre laturile pentagramei - steaua În cinci colțuri, asimilată ideii de perfecțiune - și stă la baza celor mai celebre edificii arhitectonice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
exista o altă viață chiar în interiorul vieții noastre. Existau lumi concentrice în tot ce ochii noștri imperfecți puteau să vadă. Undeva la suprafață existau deschizături către lumea subterană - în așa fel încât lumea noastră și cealaltă comunicau firesc. Vechile rituri pitagoreice îi vindecau pe oameni pur și simplu, punându-i să treacă printr-un tunel subteran. Boala însemna pentru Pitagora a te despărți de lumea profundă. Lumea noastră și cea subterană trebuiau să se oglindească una în alta. Acum puteam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
lepădă complet de "anecdotă", așezîndu-se "sub constelația și în rarefierea lirismului absolut, depărtat cu mai multe Ion Barbu, Joc secund, ed. Cultura națională, ă1930î. poduri de raze de zodia celeilalte poezii: genul hibrid, roman analitic în versuri". Poezia se intelectualiza, pitagoreic, prin stabilirea unei ordini pe planul al doilea, iar lectura devenea o instruire de lucrurile fundamentale, o inițiere prin imagini esențiale și practici muzicale. Cu toate acestea, în aplicare, ermetismul lui Barbu este adesea numai o formă de dificultate filologică
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de sonete care ignoră regulile amintite mai sus, fără să-și dea seama că la baza lor a stat o disciplină străveche, numită numerologie, adică știința numerelor care apelează la complicatele legi ale matematicii astrale. Această îndeletnicire pornește de la concepția pitagoreică potrivit căreia teoria numerelor stă la baza întregii realități pământene și a armoniei cosmice: ,,Pitagora a spus că toate lucrurile sunt numere; mayașii însă au fost cei care au personificat numerele în zeiglife atât de exact, încât au sugerat că
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
și Pământul. Numărul 11 mai reprezintă ideea de reînnoire și de comunicare a ciclurilor vitale. Cei doi de unu alăturați reprezintă dublul puterii lui unu, mama tuturor numerelor. Unu mai simbolizează principiul activ și se asociază lui Dumnezeu și Soarelui. Pitagoreicii îl considerau drept emblemă a înțelepciunii. În cabalism reprezintă inspirația. Ne mai putem îndoi atunci că structura sonetului se bazează pe simbolistica cifrelor amintite? Ne mai putem permite să scriem sonete fără rimă, să folosim versuri de 8-16 silabe, să
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
versurile - pulbere de stele,/Poetul. I-a cerut muntelui magica putere a sunetelor/ De la răscruci din piatră” - cf. Era poetului). Elisabeta Iosif, cu seninătate, îl invită, pe cititor, să treacă, din orbitoarea lumină a clasicismului apollinic, în “umbra” misterelor eleusine/pitagoreice și ale Kabalei. Nepărăsind Arheii Neamului - “strămoșii”, “limbajul strămoșilor” (cf. Era poetului). „La Sarmizegetusa am pus urechea Timpului să asculte/În Sanctuarele magice. ȘI I-AM SIMȚIT PE STRĂMOȘI ...(cf. Oglinda timpului). Mai mult: Poetul, în concepția Elisabetei Iosif, se
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
Încercând să-și găsească identitatea În intervalul dintre yin și yang, În durerea celor trei ceasuri de pe Golgota, În preceptele celor patru stâlpi ai destinului, În taina celor cinci cărți sacre, În mirabilul celor șase zile ale creației, În simbolistica pitagoreicului șapte, În toate cele opt direcții ale rozei vânturilor, În lecția celor nouă fericiri evanghelice. Înaintând, a descoperit În număr puterea crengii de aur Întinse de indivizibilul Unu. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: În număr / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎN NUMĂR de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353763_a_355092]
-
dat emoții! Deschideți Revista Regatul Cuvântului și descoperiți materialele semnate de doamnele: Nicoleta Milea, Daniela Sitar Tăut, Cezarină Adamescu, Maria Zavati Gardner, Doina Șișu, Lenuș Lungu și alte distinse doamne apreciate de domniile voastre. NU ocoliți „Hermeneutica formei fixe și virtuțile pitagoreice ale sonetului scris în „versuri de aur” în SONETELE EMINESCIENE și în ecourile eminesciene”, material semnat de doamna Cristina Maria Necula! NU uitați să lecturați SĂ FIM ÎMPREUNĂ, articol aparținând Fundației „Focul Sacru”! NU omiteți a va informa despre „Yaatra
REGATUL CUVÂNTULUI NR. 8, LA DISPOZIŢIA DUMNEAVOASTRĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358147_a_359476]
-
Hiperlaicizarea societății contemporane în funcție de canoanele specifice deconstructivismului ateu propune însă o îndepărtare evidentă a umanității de la traiectoria principiului brâncușian anterior exprimat. Formula ritmică a decadenței generale cu ostentație repetată acum de o postmodernitate, ce anulează pur și simplu logica problemelor pitagoreice de teorie și ritm ale Antichității, la care se adaugă în mod deosebit de violent întregul complex de „neostandardizare” a individului transformat sistematic din Ființă în obiect, toate acestea au împins Omul lăuntric spre desacralizare, spre distanțarea acerbă de matca inițială
MITUL INCONSISTENT AL IMAGINII ŞI MITUL ANCESTRAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350673_a_352002]
-
are nicio putere asupra celor două principii veșnice: materia și forma, care rămân neschimbate îndărătul perindării indivizilor și destinelor.” (Bruno afirmă că există un Intelect activ (n-m: Intelectul angelic și universal) care dă fiecărui lucru esența sa, pe care pitagoreicii și Timaios îl numesc „dătător de formă”; că există un suflet și un principiu formal, care plăsmuiește și care dă formă fiecărui lucru, și care îl numește „izvor al formelor”; că există o materie din care se alcătuiește și capătă
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
realizat cunoașterea mai aprofundată a logicii clasice grecești, îndeosebi cea a lui Aristotel, încât s-a ajuns la ceea ce s-a numit ,,ceartă universaliilor'' care a dus la două orientări , nominalismul și realismul. Problemă apăruse încă din antichitate, în școala pitagoreica, apoi în ,,doctrina ideilor'' a lui Platon, în ,,doctrina categoriilor'' lui Aristotel, ca în Evul Mediu să se accentueze în acea ,,disputa a universalelor'', adică teoriile cu privire la natură universalului și a relațiilor acestuia cu individualul. Soluția nominalista constă în modul
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
de patrimoniu ale eminescologiei, drept care am gasit curajul de a merge mai departe și de-a reconstitui repertoriul muzical cântat de Eminescu. și de-a conchide că un poet care și cântă el însuși înnobilează însăși muzica și îndeplinește dezideratul pitagoreic al poetului filozof ales de zei să transmită memoria sacră. Dar atunci, la 1886, Iorga era primul care realiza acest lucru fundamental, această taină aproape sacră, dacă tot invocă revelarea mesianică a Duhului Sfânt, ca o comparație aflată cel mai
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
persană, etc) cu tipul de „sacralitate homeopatică” (diluare până la inversarea cu profanul - vezi Eliade) pe care o practică muzica europeană de după Schönberg (de fapt, Wagner). Împreună cu alți muzicieni (Tim Gilles, Eyvind Kang și Jessica Kenney, Electromagnetic Azoth, etc) comparam structurile pitagoreice ale muzicii acestor culte și aplicarea lor etică, în raport cu conceptele diferitelor sisteme filosofice. Concluzia era întotdeauna în favoarea superiorității evidente a muzicii sacre ortodoxe, prin complexitatea componistică și prin puterea incontestabilă de a eleva conștiința (nu ne referim deloc la compozițiile
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
lui Heidegger, în ultima perioadă a vieții sale), este „construită“ din nostalgia după întoarcerea idilică și bucolică la natură și impulsul spre trezire a surpinzătroarei forțe secrete a limbajului supus receptării Ființei.Filosoful ridică esența și funcția cuvântului până la mistica pitagoreică a numerelor.El substituie apologia limbajului prin apologia tăcerii , lansându-se într-un paradox în interpretarea limbajului:nu prin exprimarea coerentă a frazelor construite din cuvinte ,ce au o logică și coerență în trasmiterea gândului,ci prin ascultarea lor,prin
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
dulci se par ca veacuri...” ”Necuprinsul creat” de care ne vorbește Marian Malciu contrazice infinitatea timpului și spațiului, amintind de Creatorul divin, dar și de concepțiile anticilor: Operă a Arhitectului divin (Părintele sau Demiurgul), Universul platonician este, ca și cel pitagoreic, rezultatul unui "calcul" matematic. Ca geometru, Demiurgul lui Platon dăruiește trupului lumii forma sferică, pentru că sfera e figura perfectă "și cea mai deplin asemănătoare sieși”. Clepsidra vieții este cea care, în concepția poetului, ”le scurge pe toate/ În zile și
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341083_a_342412]
-
însumi - spunea mai tarziu poetul - cu matematicile în copilărie din cauza modului rău în care mi se propunea, deși în de altfel eram unul din capetele cele mai deștepte. N-ajunsesem nici la vârsta de douăzeci de ani să știu tablă pitagoreica, tocmai pentru că [nu] se pusese în joc judecată, ci memoria. Și, desi aveam o memorie fenomenala, numere nu puteam învăța deloc pe de rost, încât îmi intrase-n cap ideea că matematicile sunt științele cele mai grele de pe fața pământului
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
anakalypsis "anacalipsă", sugerat de Coleridge, ar semnifică (conform sensurilor prefixului ana-): 1. "reacoperire": corespunde metodei de încriptare a lui Blake: apocalipsa lui nu este o "descoperire" pur și simplu, ci este o "descoperire" codificata, tehnica aflată în concordanță cu metoda pitagoreicilor de a transmite învățătură lor într-o formă cu cheie cunoscută numai de discipolii inițiați; 2. "acoperire/ învăluire ascendentă": corespunde procesului de complexificare care crește în intensitate de la o operă la alta (e.g. de la Cartea lui Urizen la Milton la
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]